154,308 matches
-
În 1946, fără să se fi apropiat niciodată de front, iese la pensie din armată cu gradul de general maior. Își recapătă postul de prim-secretar la Dnipropetrovsk. În 1950 Leonid Brejnev este delegat la Sovietul Suprem și repartizat Prim-secretar al Moldovei sovietice, recent constituită în fosta Basarabie românească. Față de predecesorul său Nikolai Koval, care participase la deportarea mai multor mii de basarabeni spre Kazahstan și la "Noul Holodomor" (înfometarea sistematică a țăranilor refractari colectivizării, categorisiți "kulaci"/chiaburi, prin rechiziția
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
culturii. Această politică va fi continuată de succesorul său Dmitri Gladky. După moartea lui Stalin în 1953, Nikita Hrușciov îl numește pe Brejnev șef al directoratului politic pentru armată și marină, cu gradul de general locotenent, apoi, în 1955, Prim-secretar al Comitetului central al Partidului în Kazahstan. În februarie 1956 Brejnev este promovat la Moscova secretar general la ministerul apărării, însărcinat cu industria de armamant și cosmonautică. În iunie 1957 îl susține pe Hrușciov în lupta sa pentru putere împotriva
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
1953, Nikita Hrușciov îl numește pe Brejnev șef al directoratului politic pentru armată și marină, cu gradul de general locotenent, apoi, în 1955, Prim-secretar al Comitetului central al Partidului în Kazahstan. În februarie 1956 Brejnev este promovat la Moscova secretar general la ministerul apărării, însărcinat cu industria de armamant și cosmonautică. În iunie 1957 îl susține pe Hrușciov în lupta sa pentru putere împotriva troicăi compuse din Viaceslav Molotov, Gheorghi Malenkov et Lazar Kaganovici. În 1959, Brejnev este numit secretar
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
secretar general la ministerul apărării, însărcinat cu industria de armamant și cosmonautică. În iunie 1957 îl susține pe Hrușciov în lupta sa pentru putere împotriva troicăi compuse din Viaceslav Molotov, Gheorghi Malenkov et Lazar Kaganovici. În 1959, Brejnev este numit secretar al Comitetului central al P.C.U.S. apoi pe 5 mai 1960 președinte al Prezidiului Sovietului Suprem, adică șef al statului. Până în 1963 (criza sovieto-americană din Cuba), Hrușciov deține realitatea puterii ca secretar general al Comitetului central al P.C.U.S., dar ulterior, nomenclatura
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
Malenkov et Lazar Kaganovici. În 1959, Brejnev este numit secretar al Comitetului central al P.C.U.S. apoi pe 5 mai 1960 președinte al Prezidiului Sovietului Suprem, adică șef al statului. Până în 1963 (criza sovieto-americană din Cuba), Hrușciov deține realitatea puterii ca secretar general al Comitetului central al P.C.U.S., dar ulterior, nomenclatura începe să-și piardă încrederea iar Anastas Mikoian începe să vadă în Brejnev un succesor posibil pentru Hrușciov. La 14 octombrie 1964 Hrușciov este destituit iar Brejnev devine Prim-secretar al
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
ca secretar general al Comitetului central al P.C.U.S., dar ulterior, nomenclatura începe să-și piardă încrederea iar Anastas Mikoian începe să vadă în Brejnev un succesor posibil pentru Hrușciov. La 14 octombrie 1964 Hrușciov este destituit iar Brejnev devine Prim-secretar al P.C.U.S., Alexei Kossîghin fiind numit Prim-ministru, iar Mikoian președinte al Prezidiului Sovietului Suprem (în 1965 Mikoian ieșind la pensie, este înlocuit prin Nikolai Podgornîi.) Odată la putere, Brejnev începe să dărâme linia politică inițiată de Hrușciov: în mai
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
Mikoian ieșind la pensie, este înlocuit prin Nikolai Podgornîi.) Odată la putere, Brejnev începe să dărâme linia politică inițiată de Hrușciov: în mai 1965 declară că acțiunile lui Stalin au un bilanț global pozitiv. În aprilie 1966 capătă titlul de Secretar general al PCUS, care nu fusese folosit după moartea lui Stalin. Pune capăt relativei liberalizări culturale și, prin procesele răsunătoare intentate scriitorilor Iuri Daniel, Aleksandr Soljenițîn și Andrei Siniavski, reia linia politică stalinistă pe planul intern. Pe planul extern în
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
mutat în regiunea Stavropol din sudul Rusiei. După ce a absolvit cursurile universitare, Gorbaciov a intrat în munca de partid. După absolvire, a lucrat o scurtă perioadă de timp în procuratură, după care s-a transferat în Komsomol. A fost prim secretar al organizației orășenești Stavropol din septembrie 1956, după care a fost mutat la comitetul regional al Komsomolului, unde a lucrat ca adjunct al primului secretar din aprilie 1958 și ca prim-secretar din martie 1961. Pe 6 ianuarie 1957 avea
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
perioadă de timp în procuratură, după care s-a transferat în Komsomol. A fost prim secretar al organizației orășenești Stavropol din septembrie 1956, după care a fost mutat la comitetul regional al Komsomolului, unde a lucrat ca adjunct al primului secretar din aprilie 1958 și ca prim-secretar din martie 1961. Pe 6 ianuarie 1957 avea să se nască primul copil al cuplului, Irina.. A fost delegat la Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist din octombrie 1961, în timpul căruia Nikita
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
s-a transferat în Komsomol. A fost prim secretar al organizației orășenești Stavropol din septembrie 1956, după care a fost mutat la comitetul regional al Komsomolului, unde a lucrat ca adjunct al primului secretar din aprilie 1958 și ca prim-secretar din martie 1961. Pe 6 ianuarie 1957 avea să se nască primul copil al cuplului, Irina.. A fost delegat la Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist din octombrie 1961, în timpul căruia Nikita Hrușciov a anunțat planul său de propulsare
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
în 1963. În 1966, la vârsta de 35 de ani, el a absolvit și cursurile la forma de învățământ fără frecvență a Institutului agricol, cu specializarea agronom-economist. Cariera sa a avut o evoluție ascendentă. În 1970 a fost numit prim-secretar al krainei Stavropol, devenind unul dintre cei mai tineri șefi regionali de partid din URSS. În această perioadă el a contribuit la reorganizarea fermelor colective, îmbunătățirea vieții lucrătorilor agricoli, mărirea loturilor individuale în folosință și a permis țăranilor o mai
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
membru plin un an mai târziu). Aici a devenit protejatul lui Iuri Andropov, șeful KGB-ului, originar și el din Stavropol. În timpul scurt în care protectorul său a fost la cârma Uniunii Sovietice, Gorbaciov a fost promovat în funcția de secretar al partidului pentru problemele de cadre. Colaborând cu Andropov, Gorbaciov a schimbat peste 20% din membrii eșaloanelor superioare de conducere la nivel ministerial și regional. În această perioadă au ajuns în importante funcții de conducere Grigori Romanov, Nicolai Rîjkov și
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
în importante funcții de conducere Grigori Romanov, Nicolai Rîjkov și Egor Ligaciov, ultimii doi fiind mai târziu printre cei mai apropiați colaboratori ai lui Gorbaciov. A fost de asemenea un apropiat al lui Constantin Cernenko, succesorul lui Andropov, lucrând ca secretar adjunct. Pozițiile pe care le-a ocupat în organele superioare de conducere ale partidului i-au creat lui Gorbaciov noi posibilități de călătorie în străinătate. Aceste călătorii aveau să-i schimbe în mod profund viziunile politice și sociale ale viitorului
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
Trudeau și cu membrii Camerei Comunelor și ai Senatului canadian. În 1984 a călătorit în Regatul Unit, unde s-a întâlnit cu primul-ministru Margaret Thatcher. După moartea lui Constantin Cerneko, , atunci în vârstă de 54 de ani, a fost ales Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 11 martie 1985. El a devenit primul lider al partidului născut după victoria revoluției bolșevice. Fiind conducătorul partidului și conducătorul de facto al țării, Gorbaciov a încercat să reformeze partidul osificat și
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
ca pe un forum de discuții. Așa-numita "generație Komsomol" avea să se dovedească cea mai receptivă la inițiativele gorbacioviste și rezervorul de cadre pentru viitoarea clasă a afaceriștilor postsovietici, lucru valabil în special în statele baltice. După ce a devenit Secretar General, Gorbaciov a propus un program de reforme, care a fost adoptat de Plenara CC al PCUS din aprilie.. Într-un discurs ținut în mai la Leningrad, Gorbaciov și-a apărat în mod public programul de reforme. Pentru aplicarea reformelor
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
faptului că Gorbaciov și colaboratorii săi reformiști au primit un impuls puternic pentru reformele privitoare la politica internă și externă.. Schimbările din URSS au continuat în pas alert. Într-un discurs exploziv ținut la Plenara CC al PC Armenesc, tânărul secretar de partid al regiunii Hrazdan, Hayk Kotanjian, a criticat corupția de proporții de la nivelul eșaloanelor superioare ale partidului, inclusiv la nivelul primului secretar al Partidului Comunist al RSS Armenească, Karen Demirchian, și a cerut demisia acestuia din urmă. În mod
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
au continuat în pas alert. Într-un discurs exploziv ținut la Plenara CC al PC Armenesc, tânărul secretar de partid al regiunii Hrazdan, Hayk Kotanjian, a criticat corupția de proporții de la nivelul eșaloanelor superioare ale partidului, inclusiv la nivelul primului secretar al Partidului Comunist al RSS Armenească, Karen Demirchian, și a cerut demisia acestuia din urmă. În mod simbolic, omul de știință sovietic, laureat al Premiului Nobel, Andrei Saharov, care fusese exilat timp de șase ani în orașul închis Gorki, a
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
se reîntoarcă la Moscova. Dar, în același timp, au apărut semnele problemelor naționaliste care aveau să zdruncine ultimii ani de existență a URSS-ului. În Kazahstan au avut loc răscoale, după ce Dinmuhamed Kunaev a fost înlocuit din funcția de prim-secretar al Partidului Comunist al RSS Kazahă. http://tutoriale.my1.ru Plenara CC al PC al URSS din ianuarie 1987 este considerată ca fiind începutul maturității procesului de reforme al lui Gorbaciov, acela fiind momentul în care s-au propus alegerile
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
prezenta pe larg ideile de reformă. În același timp, relațiile încordate dintre Gorbaciov și Boris Elțin au atins noi culmi. După ce Elțin l-a criticat pe Gorbaciov la plenara partidului din octombrie, primul a fost înlocuit din funcția de prim-secretar de partid al Moscovei. Influența lui Elțin a scăzut numai temporar.. 1988 a fost anul în care Gorbaciov avea să introducă "glasnostul", prin care erau acordate noi libertăți cetățenilor sovietici, printre care o mai mare libertate a cuvântului. Acest fapt
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
la dezintegrarea Uniunii Sovietice. În decembrie 1986, primele semne ale creșterii naționalismului, care avea să tulbure ultimii ani de existență ai URSS-ului, au apărut în timpul revoltelor populare din Alma Ata și din alte zone ale Kazahstanului, după demiterea primului secretar al partidului comunist local, Dinmuhamed Kunaev. În Rusia, naționalismul și-a făcut simțită prezența pentru prima dată în mai 1987, când 600 de membri ai mișcării Pamiat (Memorie), au demonstrat în Moscova. Această mișcare naționalistă a devenit din ce în ce mai legată de
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
Ruse. Parlamentul Rusiei a înmulțit problemele lui Gorbaciov, atunci când a proclamat întâietatea legilor rusești asupra celor unionale în iunie.. Poziția lui Gorbaciov era în continuă schimbare. La Congresul al XXVIII-lea al Partidului Comunist din iulie, Gorbaciov a fost reales secretar general, dar poziția lui era acum complet independetă de guvernul sovietic, iar Politburo nu mai avea nici un rol în conducere țării. Gorbaciov a redus în continuare puterea partidului în aceeași lună, atunci când a dat un decret care abolea controlul partidului
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
al Uniunii Sovietice să-și suspende activitatea pe teritoriul Federației Ruse și a hotărât închiderea clădirii Comitetului Central. În mod simbolic, pe clădirea Kremlinului, a fost arborat steagul Rusiei, alături de cel al Uniunii Sovietice. Gorbaciov a demisionat din funcția de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 24 august și a sfătuit membrii CC al PCUS să procedeze la autodizolvarea organului de conducere comunist. Gorbaciov mai spera încă să salveze Uniunea, dar, pe 5 septembrie, Sovietul Suprem s-a
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი, 18 decembrie 1878 - d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
una dintre cele două superputeri mondiale dominante, poziție pe care a menținut-o pentru aproape patru decenii după moartea lui Stalin (în 1953). Cu toate acestea, generațiile de conducători care au urmat au repudiat stalinismul. Succesorul lui Stalin și prim-secretar al partidului, Nikita Hrușciov, a denunțat folosirea represiunii în masă și cultul personalității, (în 1956). Stalin s-a născut în orașul Gori, Georgia, în familia cizmarului Vissarion Ivanovici Djugașvili. Mama sa, Ekaterina Geladze, provenea dintr-o familie de iobagi. Cei
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
Naționalităților " (1917-1923). A mai fost, de asemenea, "Comisar al Poporului pentru Inspecția Muncitorilor și Țăranilor" (1919-1922), fost membru al "Sovietului Militar Revoluționar" (1920-1923) și membru al "Comitetul Central Executiv al Congresului Sovietelor" (din 1917). În aprilie 1922, Stalin a devenit Secretar General al atotputernicului Partid Comunist, un post pe care el l-a transformat, de-a lungul timpului, în cel mai puternic post din țară. Acest post era unul nedorit în interiorul partidului (Stalin era numit, câteodată, de către camarazii de partid "Tovarășul
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]