152,767 matches
-
agricoli Guvernul a adoptat în luna mai o Ordonanță de Urgență prin care decidea să trimită în capitale importante din lume 12 atașați agricoli pentru promovarea produselor românești de foarte bună calitate la export. Înființarea celor 12 posturi de atașat agricol a avut la bază o idee a lui Dacian Cioloș de pe vremea când era ministru al Agriculturii, preciza atunci Achim Irimescu. Potrivit acestuia, cei 12 atașați agricoli vor fi selectați, prin concurs, din cei 11.500 de angajați ai Ministrului
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
românești de foarte bună calitate la export. Înființarea celor 12 posturi de atașat agricol a avut la bază o idee a lui Dacian Cioloș de pe vremea când era ministru al Agriculturii, preciza atunci Achim Irimescu. Potrivit acestuia, cei 12 atașați agricoli vor fi selectați, prin concurs, din cei 11.500 de angajați ai Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În acel moment erau deja stabilite 8 țări în care vor fi trimiși atașați agricoli, respectiv în Germania, Spania, Turcia, Israel, Federația Rusă
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
atunci Achim Irimescu. Potrivit acestuia, cei 12 atașați agricoli vor fi selectați, prin concurs, din cei 11.500 de angajați ai Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În acel moment erau deja stabilite 8 țări în care vor fi trimiși atașați agricoli, respectiv în Germania, Spania, Turcia, Israel, Federația Rusă, China, Statele Unite și Egipt. În luna mai, la Conferința Națională a Agricultorilor, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, avertiza că sunt cel puțin două milioane de hectare de teren
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
Rurale. În acel moment erau deja stabilite 8 țări în care vor fi trimiși atașați agricoli, respectiv în Germania, Spania, Turcia, Israel, Federația Rusă, China, Statele Unite și Egipt. În luna mai, la Conferința Națională a Agricultorilor, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, avertiza că sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se afla în proprietatea firmelor sau persoanelor străine. Tranzacții de sute de hectare prin donații Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
respectiv în Germania, Spania, Turcia, Israel, Federația Rusă, China, Statele Unite și Egipt. În luna mai, la Conferința Națională a Agricultorilor, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, avertiza că sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se afla în proprietatea firmelor sau persoanelor străine. Tranzacții de sute de hectare prin donații Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Va spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
Agricultorilor, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, avertiza că sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se afla în proprietatea firmelor sau persoanelor străine. Tranzacții de sute de hectare prin donații Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Va spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiții favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetățenii români în primul rând. Legea 17/2014 a ajuns și
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
2014 a ajuns și ea să fie ocolită. Sunt tranzacții cu suprafețe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donații, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine", a precizat atunci liderul LAPAR. Tot în acest context, fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, a susținut că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiții, imobiliare de altă factură, nu terenuri", a spus Adrian Rădulescu, la o conferință de specialitate organizată în luna iunie, la București. Românii mai dețin circa 30 la sută din suprafața agricolă Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informații pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc. România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept. În prezent, cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept. În prezent, cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiș, Vaslui și Arad. În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
acest drept. În prezent, cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiș, Vaslui și Arad. În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000 de euro. România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000 de euro. România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafața arabilă.
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
primi un avans la plățile pe suprafață, deși teoretic banii pentru aceștia se dau după 1 ianuarie și după efectuarea controlului administrativ. "Conform legislației europene, avansul se poate plăti în acest an, având în vedere condițiile specifice ale PAC (Politica Agricolă Comună, n.r.), doar dacă se face controlul administrativ. Și atunci cei care sunt în control, 85.000 de fermieri, vor putea primi, teoretic, de la 1 ianuarie, dar am cerut la APIA ca, măcar pentru fermierii care au un risc foarte
Achim Irimescu îi asigură pe fermieri cu avansul pe suprafață, Când vor primi banii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103918_a_105210]
-
8861 euro/hectar, în timp ce pentru schema de plată redistributivă planul este de 94,709 milioane lei, iar avansul de 5 euro/hectar pentru nivelul 1 și de 48,8554 euro/hectar pentru nivelul 2. Pentru Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) plafonul este de 531,741 milioane euro și avansul de 57,3714 euro/hectar și pentru schema de plată pentru tinerii fermieri de 15 milioane euro, respectiv 22,8718 euro/hectar. Sprijinul
Achim Irimescu îi asigură pe fermieri cu avansul pe suprafață, Când vor primi banii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103918_a_105210]
-
Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maxim potențialul pământului, ar putea afecta semnificativ suprafața agricolă fertilă, pericolul deșertificării fiind unul foarte mare. Această este părerea experților de la Syngenta România, într-o analiză privind evoluția agriculturii românești. Specialiștii afirmă că, în ultimii ani, agricultura a devenit tot mai intensivă, pe fondul creșterii numărului firmelor care activează
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
cât mai mare. Agricultura care exploatează resursele naturale peste limite poate avea însă, în timp, efecte dăunătoare pentru calitatea mediului", afirmă Andrei Măruțescu, directorul de comunicare și relații publice Syngenta România și Republica Moldova. Dezvoltarea spectaculoasă a business-ului din sectorul agricol, din ultimii ani, a adus multe beneficii economice țării dar, pe termen lung, poate pune în pericol echilibrul dintre ecosisteme și agricultură. Potrivit specialiștilor, în aceste condiții, este absolut necesară adoptarea și implementarea unor politici agricole sustenabile. Dezvoltarea agriculturii, efect
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
business-ului din sectorul agricol, din ultimii ani, a adus multe beneficii economice țării dar, pe termen lung, poate pune în pericol echilibrul dintre ecosisteme și agricultură. Potrivit specialiștilor, în aceste condiții, este absolut necesară adoptarea și implementarea unor politici agricole sustenabile. Dezvoltarea agriculturii, efect de bumerang Experții de la Syngenta spun că este nevoie de tehnologii și soluții moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor și buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
și implementarea unor politici agricole sustenabile. Dezvoltarea agriculturii, efect de bumerang Experții de la Syngenta spun că este nevoie de tehnologii și soluții moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor și buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piață, fermierii români trebuie să apeleze la ultimele tehnologii și soluții. Asta mai cu seamă că necesarul de hrană, la nivel mondial, va cunoaște o creștere spectaculoasă în următorii 20 de
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
suprafața cultivată a unui hectar de teren se hrăneau doi oameni, în anul 2030, de pe același hectar, agricultura va trebui să hrănească 5 oameni. Cum populația globului crește în fiecare zi cu 200.000 de oameni, până în anul 2050, producția agricolă va trebui să crească cu 70-100% pentru a hrăni cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global", afirmă Andrei Măruțescu. Reprezentanții Syngenta spun că, în aceste condiții, este absolut necesar ca România să adopte o agricultură performantă dar și
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
România să adopte o agricultură performantă dar și responsabilă, pentru a nu-și distruge șansele la un viitor profitabil în acest sector. Pericolul deșertificării României Agricultura folosește, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafața agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafață agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în țări cu deficit
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
sector. Pericolul deșertificării României Agricultura folosește, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafața agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafață agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în țări cu deficit de apă. Nici România nu este scutită de pericolul deșertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
procesul de eroziune și deșertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Cauzele care au dus la deșertificare Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deșertificării este dată de fenomenul distrugerii conștiente a calității terenurilor arabile, în special al stratului protector
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deșertificării este dată de fenomenul distrugerii conștiente a calității terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Terenurile degradate prin eroziune, indiferent dacă este datorată explotărilor forestiere sau agricole, se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează specialiștii Organizație Națiunilor Unite, fiind nevoie de o perioadă de aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 centimetri de sol. Vestea bună este că, în prezent, potrivit datelor
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
despre astfel de măsuri chiar dacă termenii erau puțin diferiți. Astfel, în loc de o mai bună colectare a impozitelor și taxelor se vorbea despre necesitatea "strângerii integrale și la timp" a impozitului pe circulația mărfurilor și a obligațiilor către stat a cooperativelor agricole de producție, cheltuiala eficienta a banilor publici se prezenta ca necesitate a folosirii eficiente a elementelor proporietății socialiste. In ceea ce privește investiții este o deosebire. Nu se vorbea despre proiecte finanțate de către UE ci de către Banca Mondială. Ideile FMI, depășite
Marele semn de întrebare față de FMI, după scrisoarea deschisă în care a criticat Noul Cod Fiscal by mircea.cosea () [Corola-website/Journalistic/104087_a_105379]
-
două programe - "Nurly zhol" și "Drumul mătăsii". În plus, părțile au analizat aspectele creșterii schimburilor comerciale dintre state, perspectivele utilizării potențialului de tranzit al R. Kazahstan, aspectele dezvoltării tehnologiilor și a industriilor moderne ecologice, precum și colaborarea în domeniile energetic și agricol. În încheiere, Președintele R. Kazahstan l-a invitat pe Li Keqiang să ne viziteze țara, informează agenția de presă Akordy.
Nursultan Nazarbayev la Forumul "One Belt, One Road", alături de lideri importanți ai lumii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104094_a_105386]