154,308 matches
-
amendată. Uniunea Europeană că și alte entități intrenaționale, a refuzat recunoașterea noului guvern din cauza că a fost instalat prin puterea armelor. Uniunea Africană și Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud au criticat amândouă demisionarea forțată a lui Ravalomanana. Purtătorul de cuvânt al Secretarul Genenral al Națiunilor Unite a spus că este "profund preocupat de dezvoltările pivotante din Madagascar". Președintele Ravalomanana a fost condamnat la 4 ani de închisoare în 2 iunie 2009. Termenul arestării a fost admis ca fiind „așa-zisul abuz în
Alegeri în Madagascar () [Corola-website/Science/319508_a_320837]
-
Watson este scos pe cauțiune de Mary Morstan, în timp ce Holmes este dus la Templul celor Patru Ordine, o organizație secretă cu ritualuri magice. Conducătorii Ordinului - Lordul Șef al Justiției Sir Thomas Rotheram (James Fox), ambasadorul american Standish (William Hope) și secretarul de stat pentru afaceri interne Lordul Coward (Hans Matheson) - îi cer lui Holmes să-l oprească pe Blackwood, un fost membru al societății. Holmes deduce, pe baza asemănării, că Blackwood este fiul lui Sir Thomas. Sir Thomas și Standish sunt
Sherlock Holmes (film din 2009) () [Corola-website/Science/319541_a_320870]
-
intercontinentale în cadrul confruntării lor cu Occidentul; racheta R-7 în pregătire trebuia să fie folosită pentru lansarea bombelor atomice. Proiectul folosirii rachetei "R-7" ca lansator spațial a început după ce Serghei Koroliov i-a explicat, în timpul unei inspecții din ianuarie 1956, Primului Secretar al PCUS, Nikita Hrușciov, posibilitatea de a lansa un laborator orbital denumit „Obiectul D”. Era, prin urmare, posibil să se profite de lansatorul "R-7" pentru a face o aventură în domeniul științific care ar permite sovieticilor să depășească Statele Unite ale
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
membru al consistoriului districtual, al Conferinței Naționale Bisericești ("Landeskirchenversammlung"), al Tribunalului conjugal districtual ("Bezirksehegericht") și a Asociației pentru Istoria locală transilvană ("Verein für siebenbürgische Landeskunde"), din anul înființării acesteia în 1842. În plus, Marienburg a fost timp de 3 ani secretar ("Syndikus"), 7 ani decan adjunct ("Surrogatus") și 8 ani decan al filialei Băgaciu a districului bisericesc.
Georg Friedrich Marienburg () [Corola-website/Science/319572_a_320901]
-
Retragerea lui Savimbi din al doilea tur de alegeri i-a dat lui Eduardo dos Santos mult așteptatul suport strain. SUA a recunoscut Angola în 1993. În 1999 Dos Santos a câștigat o putere mai mare de la parlamentul Angolez devenind Secretarul Apărării. A anunțat în 2001 că se va retrage la alegerile prezidențiale următoare. Cu toate acestea în decembrie 2003 el a fost reales ca șef al MPLA. Alegeri prezidențiale nu au mai avut loc cu toate că au fost anunțate pentru 2006
Alegeri în Angola () [Corola-website/Science/319570_a_320899]
-
(DRP) elaborează și aplică strategia guvernamentală în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu obiectivele majore de politică externă ale României și cu Programul de Guvernare. Începând cu ianuarie 2009, la conducerea Departamentului se află domnul Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni. Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni a fost înființat în anul 1995 în cadrul aparatului de lucru al primului-ministru și a reprezentat prima structură pentru sprijinirea comunităților românești din afara granițelor țării. În 1998, a fost
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni () [Corola-website/Science/319577_a_320906]
-
membră UE de peste 20 de ani. Cele mai recente progrese de pe insulă au inclus redeschiderea graniței între cele două părți, dar și eșecul unei tentative de a reunifica insula în cadrul unei inițiative organizate de Națiunile Unite, condusă de Kofi Annan, secretarul general ONU. Nici unul dintre partidele cipriote grecești nu a reușit să-și aleagă un președinte sau să ocupe al 56-lea loc din Camera Reprezentanților. Cei 165 000 de refugiați ciprioți greci reprezintă de asemenea o forță politică puternică, împreună cu
Politica Ciprului () [Corola-website/Science/319615_a_320944]
-
Papadopoulos. Papadopoulos avea o reputație de conservator privind reîntregirea și și-a bazat punctul de vedere pe dreptul internațional și drepturile omului. Până la mijlocul lunii martie, ONU a declarat că discuțiile au eșuat. Un plan al Națiunilor Unite organizat de secretarul general Kofi Annan a fost anunțat pe 31 mărite 2004, bazat pe progresele făcute în timpul discuțiilor de la Elveția și prescurtate de către ONU, a fost pus pentru prima dată populației civile de ambele părți în referendumuri separate la 24 aprilie 2004
Politica Ciprului () [Corola-website/Science/319615_a_320944]
-
sunt sub controlul Partidului Comunist din Vietnam. Nu există nicio separare a puterilor între ramurile executivă, legislativă și judiciară. Partidul Comunist politic este stabilit de un membru al Biroului Politic paisprezece. Primele patru poziții în Biroul Politic sunt deținute de către secretarul general al partidului Nong Đức Manh, ministrul general al Securității Publice Le Hong Anh, statul Președintele Nguyen Minh Triết, și prim-ministrul Nguyễn Tan În afară de Partidul Comunist, instituțiile cele mai puternice în cadrul guvernului vietnamez sunt agențiile executive create prin constituție
Politica Vietnamului () [Corola-website/Science/319668_a_320997]
-
statului, Tran Duc Luong, și-a semnat demisia împreună cu primul ministru și cu președintele National Assembly. Schimbarea puterii era așteptată. Partidul Comunist deține puterea reală în Vietnam. În aprilie 2006 l-au reintegrat pe Nong Duc Manh în postul de secretar general. Manh, care este văzut drept un modernizator, a îndemnat Vietnamul să accelereze reformele economice și să atace birocrația și corupția înrădăcinată. Spune ca vrea să ridice lumea din sărăcie și foame și să schimbe Vietnamul într-o țară dezvoltata
Politica Vietnamului () [Corola-website/Science/319668_a_320997]
-
Saxoniei, care și-a exprimat dorința de a îl vedea pe autor. În consecință, în aprilie 1752, Heyne s-a dus la Dresda (capitala de atunci a Saxoniei). A fost bine primit și i s-a promis o slujbă de secretar și un salariu bun, dar spre dezamăgirea sa aceste promisiuni nu au fost împlinite. A urmat o nouă perioadă grea pentru Heyne și numai după multe solicitări insistente a obținut un mic post de funcționar la biblioteca contelui, cu un
Christian Gottlob Heyne () [Corola-website/Science/319724_a_321053]
-
Metrou (astăzi C.S. Metrorex - București). În 1993 a devenit antrenor la Clubul Sportiv Școlar nr. 5 - București , C.S. Champions Gym - București și C.S.Redis - Buftea. În 1990, Dănuț Enuță a fost membru fondator al Federației Române de Culturism și totodată Secretarul General. Din 1991 este Arbitru Internațional de culturism și din 2006 Arbitru PRO (singurul român cu dreptul să arbitreze concursuri profesioniste de culturism) . Din 1999 este antrenor emerit în culturism și fitness. Este și președinte al Colegiilor de Antrenori și
Dănuț Enuță () [Corola-website/Science/319008_a_320337]
-
primarul municipiului Craiova între anii 1973-1976 și 1996-2004. A fost, de asemenea și Ministru al Transporturilor în perioada 24 octombrie 1979 - 9 august 1986. Prin Decretul 65 din 14 mai 1988 (Decretul 65/1988) fost numit în funcția de ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificarii. Vasile Bulucea a fost un membru activ al Partidului Comunist Român, ales în Comitetul Central. În timpul revoluției din decembrie 1989, Vasile Bulucea era viceprimar al Bucureștiului. Vasile Bulucea a câștigat alegerile din
Vasile Bulucea () [Corola-website/Science/319025_a_320354]
-
urmat studii la Universitatea Sorbona din Paris, luându-și licența în drept. Și-a continuat studiile la Secția Diplomatică a institutului École Libre des Sciences Politiques din Paris. Și-a început cariera de diplomat în 1918, după sfârșitul Primului Război Mondial, ca secretar privat al ministrului afacerilor străine. Prima sa numire pe plan extern a fost cea de secretar II al Legației Române de la Roma (1921-1923). În acest interval, a fost și membru al delegației României la Liga Națiunilor. a fost, de asemenea
Raoul Bossy () [Corola-website/Science/319045_a_320374]
-
la Secția Diplomatică a institutului École Libre des Sciences Politiques din Paris. Și-a început cariera de diplomat în 1918, după sfârșitul Primului Război Mondial, ca secretar privat al ministrului afacerilor străine. Prima sa numire pe plan extern a fost cea de secretar II al Legației Române de la Roma (1921-1923). În acest interval, a fost și membru al delegației României la Liga Națiunilor. a fost, de asemenea, membru al delegației române la Conferința Economică Internațională de la Genova (10 aprilie - 19 mai 1922) și
Raoul Bossy () [Corola-website/Science/319045_a_320374]
-
Roma. În 1923 a fost rechemat în țară și a lucrat pe postul de consilier politic la Oficiul Primului Ministru în perioada mandatului lui Ion I.C. Brătianu (1923-1926). După schimbarea guvernului, s-a reîntors la Roma în postul de prim secretar al Legației Române (1926-1927). În timpul minoratului regelui Mihai I al României (1927-1930), a îndeplinit funcția de secretar general al Regenței, revenind apoi la cariera diplomatică pe postul de consilier al Legației Române din Viena (1931-1934). În 1934 a fost promovat
Raoul Bossy () [Corola-website/Science/319045_a_320374]
-
Oficiul Primului Ministru în perioada mandatului lui Ion I.C. Brătianu (1923-1926). După schimbarea guvernului, s-a reîntors la Roma în postul de prim secretar al Legației Române (1926-1927). În timpul minoratului regelui Mihai I al României (1927-1930), a îndeplinit funcția de secretar general al Regenței, revenind apoi la cariera diplomatică pe postul de consilier al Legației Române din Viena (1931-1934). În 1934 a fost promovat la rangul de ministru plenipotențiar, fiind numit pe rând ca șef al Legațiilor Române din Helsinki (1934-1936
Raoul Bossy () [Corola-website/Science/319045_a_320374]
-
profesor titular (1926-1934) la catedra de Procedură civilă din cadrul Facultății de Drept din Oradea și profesor la catedra de Procedură civilă la Facultatea de Drept a Universității din Cluj (1934). De asemenea, a deținut pentru scurtă vreme înalte funcții administrative: secretar general la Ministerul de Justiție (1930) și rezident regal al ținutului Dunărea de Jos (13 august 1938-1 februarie 1939). În calitate de diplomat, a îndeplinit funcțiile de ministru plenipotențiar al României la Varșovia (1931-1935); ministru plenipotențiar (1936-1938) și ambasador la Belgrad (1939
Victor Cădere () [Corola-website/Science/319047_a_320376]
-
Ungariei (10 decembrie 1938 - 27 ianuarie 1941). A urmat studii la Facultatea de Drept din Budapesta și la Școala Consulară din Viena. În anul 1919 a intrat în serviciul Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, ca atașat de ambasadă, participând, ca secretar al delegației ungare, la negocierea Tratatului de la Trianon (semnat în 1920). După aceasta, a lucrat în diplomație pe următoarele posturi: secretar II la Ambasada de la Vatican (1921-1923), funcționar în Ministerul de Externe (1923-1924), funcționar la Ambasada Ungariei de la București (1924-1926
István Csáky () [Corola-website/Science/319046_a_320375]
-
Viena. În anul 1919 a intrat în serviciul Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, ca atașat de ambasadă, participând, ca secretar al delegației ungare, la negocierea Tratatului de la Trianon (semnat în 1920). După aceasta, a lucrat în diplomație pe următoarele posturi: secretar II la Ambasada de la Vatican (1921-1923), funcționar în Ministerul de Externe (1923-1924), funcționar la Ambasada Ungariei de la București (1924-1926), adjunct de șef de departament în minister (1928-1932), ambasador al Ungariei la Madrid și Lisabona (1933-1935). În 1935 a fost rechemat
István Csáky () [Corola-website/Science/319046_a_320375]
-
1990 și 1993, vice-ministru civil al apărării naționale în guvernele lui Tadeusz Mazowiecki, Jan Krzysztof Bielecki și Hanna Suchocka. La începutul anilor 1990 a colaborat cu Uniunea Democratică și în Uniunea Libertatea ("Unia Wolności"). Între 1993 și 1995 a fost secretar general al acestor organizații. A candidat din partea Uniunii Democratice la alegerile legislative din 1991 și 1993 și a fost ales de fiecare dată. În 1997, în timpul celui de-al doilea Sejm, împreună cu o grupare de activiști de la Universitatea Varșovia, sub
Bronisław Komorowski () [Corola-website/Science/319056_a_320385]
-
din cadrul URSS, granița trecând între acestă insulă și ostrovul Babina. Acest protocol nu a fost niciodată ratificat de către România. Cu toate acestea, la data de 25 noiembrie 1948, reprezentanții ministerelor de externe din cele două țări (Nikolai P. Șutov, prim-secretar la Ambasada U.R.S.S. din București și Eduard Mezincescu, ministru plenipotențiar) au semnat chiar la fața locului, la bordul unei șalupe sovietice, un proces-verbal prin care s-a stabilit frontiera româno-sovietică pe canalul Musura, aflat la vest de Ostrovul Limba
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
de frontieră în respectiva zonă și toate chestiunile disputabile apărute din dorința părții române de a face schimbări relevante vor fi discutate de serviciile de frontieră, precum și în cadrul întâlnirii din 27 aprilie dintre viceministrul ucrainean de externe, Konstantin Eliseev, și secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe din România, Bogdan Mazuru"". Presa ucraineană și câțiva deputați ucraineni (Ghenadi Zadârko) au lansat o campanie de presă, susținând că România ar avea pretenții teritoriale față de Ucraina. Deputatul Zadârko a declarat cotidianului Segodnia că
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
D.C.. Ucigașul a fost John Wilkes Booth, un actor simpatizant fanatic al Statelor din Sud, iar acțiunea sa urma să fie coroborată cu mai multe atacuri ale complicilor săi, care trebuiau să-i ucidă pe vicepreședintele Andrew Johnson și pe Secretarul de Stat William H. Seward, acțiuni prin care complotiștii au încercat crearea unui vid de putere la vârful guvernului Statelor Unite, în încercarea disperată de a întoarce situația în favoarea Sudului, deja învins în război. Președintele a murit în ziua următoare ca
Asasinarea lui Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/319122_a_320451]
-
Grușevski ca președinte, și Serghei Efremov și Volodomir Vinnicienko în funcțiile de adjuncți. Mala Rada („Rada Mică”) reprezenta Comitetul Executiv al Radei Centrale. Mala Rada a fost creată în iunie 1917 și avea 30 de membri aleși dintre membrii prezidiului, secretarilor Radei și din rândul blocurilor politice (câte doi membri fiecare). Președintele Radei Mici a fost ales Grușevski, care a păstrat și funcția de președinte al Radei Centrale. Adjuncții săi au fost aleși tot Viniacenko și Efremov. Toate problemele importante erau
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]