15,810 matches
-
asemenea tuturor mișcărilor de eliberare, premisa reafirmării a fost aceea de a elimina o bună parte din limbajul care ajunsese să o definească. Susținătorii societății civile protestau că ea nu este „al treilea sector”, așa cum pretindeau multe persoane din mediul academic, ci mai degrabă primul sector. În mod asemănător, categorizând grupurile societății civile drept „organizații nelucrative” sau „neguvernamentale”, le face să pară mai puțin importante, sau numai anexe ale instituțiilor comerciale sau guvernamentale. O nouă generație de activiști preferă să se
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modul de gândire de care Încearcă să scape 61. Potrivit lui Appadurai, diasporele culturale mai trebuie Încă să creeze un limbaj „care să acopere diferite forme de loialitate complexe, neteritoriale și postnaționale”. El concluzionează sugerând că „nici gândirea populară, nici cea academică... nu au ajuns să Înțeleagă diferența dintre a fi o țară de imigranți și a fi un nod Într-o rețea postnațională de diaspore”62. Ce se Întâmpla, atunci, Într-o eră a fluxurilor globale de forța de muncă, când
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scăpa de efectele lor potențiale. Riscurile au fost cu adevărat democratizate, afectând pe toată lumea. Când fiecare este vulnerabil și totul poate fi pierdut, atunci noțiunile tradiționale de estimare și Împărțire a riscurilor Își pierd semnificația. Aceasta este ceea ce În mediile academice europene se numește o „societate a riscurilor”. Americanii nu au ajuns acolo Încă. Cu toate că unii universitari vorbesc despre riscurile și vulnerabilitățile globale, iar o minoritate semnificativă a americanilor Își exprimă Îngrijorarea față de riscurile globale, de la schimbarea climei la pierderea biodiversității
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și Omul care se afla în spatele acestora. Din acest motiv, pe unii dintre cei care au crezut că-l știu, ar putea să-i surprindă cele câteva lucruri pe care le voi spune. Poate nu vor fi, neapărat, cele mai academice opinii despre profesorul nostru. Vor fi, cu siguranță însă, unele gânduri pline de emoție, care-mi apar în minte atunci când mă gândesc la el! Născut la un început de august '47, puțin după un război nimicitor, după doi ani de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Daladier, Anne, 1998, "Une ergativité nominale en français?", Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 45-70. Davison, Alice, 2004, "Structural Case, Lexical Case and the Verbal Projection", în: V. Dayal, A. Mahajan (eds.), Clause Structure in South Asian Languages, Dordrecht, Kluwer Academic Publishers, p. 199-225. Davison, Alice, 2006, "Dependent Structural Case and the Role of Functional Projections", 20 august, ms. de Visser, Mario van, 2006, The Marked Status of Ergativity, Utrecht, LOT. Deal, Amy Rose, 2007, "Ergative Case and the Transitive Subject
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
J. McDonough, B. Plunkett (eds.), Proceedings of NELS, 17, I, Amherst, University of Massachusetts, p. 244−258. Grimshaw, Jane, 1990, Argument Structure, Cambridge, MIT Press. Haegeman, Liliane (ed.), 1997, Elements of Grammar. Handbook in Generative Syntax, Dordrecht/Boston/Londra, Kluwer Academic Publishers. Haegeman, Liliane, 1994, Introduction to Government and Binding Theory, ediția a II-a, Oxford - Cambridge, Blackwell. Haegeman, Liliane, 1997, "Elements of Grammar", în: L. Haegeman (ed.), p. 1−71. Haig, Geoffrey, 1998, "On the Interaction of Morphological and Syntactic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Lexical Semantics Interface, Cambridge−London, Cambridge University Press. Levin, Beth, Malka Rappaport Hovav, 2006 [2005], Argument Realization, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Li, Charles N. (ed.), 1976, Subject and Topic, New York - San Francisco - Londra, Academic Press. Li, Charles N., Sandra A. Thompson, 1976, "Subject and Topic: A New Typology of Language", în: C. N. Li (ed.), p. 457-489. Li, Charles, 2007, "Split Ergativity and Split Intransitivity in Nepali", Lingua, 117, 8, p. 1462-1482. Lyons, John
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Educațional, p. 103−115. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003b, "Note asupra pasivului", în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitas Educațional, p. 133−141. Pană Dindelegan, Gabriela, 2006, "Din nou despre diateză. Considerații pe marginea soluției din noua gramatică academică", în: M. Sala (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române, p. 332−339. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008a [2005a], "Clase sintactice și sintactico-semantice de verbe", în GALR, I, p. 332−357. Pană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
G. Hewitt", Lingua, 80, p. 35−53. 78 Gildea (2003: 21) arată că reanaliza pasivului ca ergativ este sursa cel mai bine atestată pentru ergativitate. 79 R. L. Trask, "On the Origins of Ergativity", în: F. Plank (ed.), Ergativity, Londra, Academic, p. 385−404. 80 P. Schachter, "Semantic-Role-Based Syntax in Toba Batak", UCLA Occasional Papers in Linguistics, 15, p. 122−149. 81 Această ipoteză a fost formulată de R. L. Trask (1979), în studiul "On the Origins of Ergativity", în: F.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Batak", UCLA Occasional Papers in Linguistics, 15, p. 122−149. 81 Această ipoteză a fost formulată de R. L. Trask (1979), în studiul "On the Origins of Ergativity", în: F. Plank (ed.), Ergativity. Toward a Theory of Grammatical Relations, London, Academic Press, p. 385−404, apud Haig (1998: 167). 82 M. Dorlejin, 1996, The Decay of Ergativity in Kurdish. Language Internal or Contact Induced, Tilburg, Tilburg University Press, apud Haig (1998: 168−171). 83 W. Thalbitzer, "Eskimo", în: F. Boas (ed.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în: C. N. Li (ed.), p. 491−518, apud Manning (1996: 17−19). 48 Româna se încadrează în această categorie. 49 L. Rizzi, "On Chain Formation", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, 19, The Syntax of Pronominal Clitics, New York, Academic Press, p. 65−95. 50 A. Blinkenberg, Le problème de la transitivité en français moderne. Essai syntactico-sémantique, Copenhaga, Ejnar Munksgaard. 51 Tranzitivitatea reprezintă, din punct de vedere sintactic, o posibilitate combinatorie virtuală a verbelor de a realiza o relație directă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
contrazisă de situația din limbile ergative. 57 E. Williams, "Argument Structure and Morphology", Linguistic Review, 1, p. 81−114. 58 B. Rozwadowska, "Thematic Restrictions on Derived Nominals", în: W. Wilkins (ed.), Syntax and Semantics, 21, Thematic Relations, San Diego, CA, Academic Press, p. 147−165. 59 B. Rozwadowska, "Are Thematic Relations Discrete?", în: R. Corrigan, F. Eckman și M. Noonan (eds.), Linguistic Categorization, Amsterdam, John Benjamins, p. 115−130. 60 P. Culicover, W. Wilkins, Locality in Linguistic Theory, New York, Academic Press
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
CA, Academic Press, p. 147−165. 59 B. Rozwadowska, "Are Thematic Relations Discrete?", în: R. Corrigan, F. Eckman și M. Noonan (eds.), Linguistic Categorization, Amsterdam, John Benjamins, p. 115−130. 60 P. Culicover, W. Wilkins, Locality in Linguistic Theory, New York, Academic Press. 61 Croft (1998) − W. Croft, "Event Structure and Argument Linking", în: M. Butt, W. Geuder (eds.), The Projection of Arguments: Lexical and Syntactic Constraints, Stanford, CA, CSLI Publications, p. 21−63 − vorbește despre superroluri, apud Levin și Rappaport Hovav
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
telic, inacuzativ). 78 C. Tenny, "The Aspectual Interface Hypothesis", în: I. Sag, A. Szabolsci (eds.), Lexical Matters, Stanford, Center for the Study of Language and Information, p. 1−28. 79 C. Tenny, Aspectual Roles and the Syntax-Semantics Interface, Dordrecht, Kluwer Academic Publishers. 80 H. J. Verkuyl, On the Compositional Nature of Aspect, Dordrecht, D. Reidel, apud Van Hout (2004: 65). 81 H. de Hoop, Case Configuration and Noun Phrase Interpretation, teză de doctorat, Groningen University; publicată în 1996, New York, Garland. 82
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Genesis of the Reflexive impersonal in Portuguese: A Study in Syntactic Change as a Surface Phenomenon", Language, 52, p. 779−811. 154 E. Wehrli, "On Some Properties of Frech Clitic se", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, New York, London, Academic Press, p. 263−284. 155 Existența tuturor acestor contexte a fost verificată pe motorul de căutare Google. 156 B. Levin, M. Rappaport, "The Formation of Adjectival Passives", Linguistic Inquiry, 17, p. 623−661. 157 T. Stowell, "As So, Not So
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ci, după cum s-a văzut, pentru toate societățile caracterizate printr-un grad suficient de diferențiere internă. Interesante pentru analiza funcțiilor ideologice ale istoriei sunt temele de inspirație marxistă, relansate de către orientările critice actuale. Critica ideologică marxistă a practicii istorice occidentale academice scoate în evidență tocmai adânca angajare socială și ideologică a acesteia, sub aparența obiectivității și a neutralității. Istoria este părtinitoare nu numai „în interior”, ci și „în exterior”. Henry S. Commager apreciază cu resemnare că „istoria este verdictul națiunii învingătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și pentru umorist, care ieșea la rampă cu primele Catrene (grafia din original reda Quatrene, în nota prețios latinizantă vizibil agreată de poet). Cu ambele volume ale seriei (al doilea apare în 1903), nu pregetă să candideze la un premiu academic, gest dezinvolt, ce pune în vizibil dezacord pe doi dintre „nemuritorii” raportori. Continuă a-și exersa floreta în Epigrame (1908); rezistă mai ales cu hazul scos din lumea literară (voga flatând sau gafele unor confrați sunt „ținte” și pretexte predilecte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
munci, dar prețul plătit a fost sacrificarea agriculturii. Cel mai sugestiv exemplu, sub cel din urmă 30 Filip Gh., Onofrei M., Politici financiare, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 104105 31 Pohoață I., Doctrine economice universale. Predecesori și fondatori, Fundația Academică „Gh. Zane” , Iași, 1993, p. 28 37 aspect, este cel al Franței, unde interdicția exportului de produse agricole, rutina, stagnarea producției agricole, conexate cu fiscalitatea excesivă au lovit extrem de dur În țărani, generând marasmul economiei acestei țări. Totodată Însă, mercantilismul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica socială a lui Spiru Haret, deși redactată În spiritul vremii, a promovat un stil propriu și o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ungureanu, V. Constantinescu); metode și tehnici psihosociologice (S. Chelcea; A. Mihu; T. Nicola; H.H. Stahl) și a etc. Cu toată această deschidere spre Vest, totuși, În ansamblu, perioada comunistă a lăsat moștenire o comunitate sociologică mai degrabă izolată de comunitatea academică din Occident. Coabitarea teoriilor vestice cu materialismul istoric a produs unele efecte previzibile, cum sunt o serie de incongruențe teoretice, sincretism teoretic, dar și empirismul multora dintre cercetările efectuate, practici sociologice puerile de recoltare de opinii, motive pentru legitimarea tezelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
științei? Dar de sociologia educației, a sportului? De sociologia artei? S-a produs o Îngustare a câmpului cercetării sociologice, fiind abordate aproape exclusiv ,,problemele sociale”. Se uită că știința are ca scop principal producerea unor teorii. Mă refer la cercetarea academică, nu la cea departamentală. Dacă actuala orientare a cercetărilor sociologice va continua, ne putem aștepta ca decalajul teoretico-metodologic dintre sociologia românească și cea europeană - ca să nu mai vorbim de sociologia americană - să se mărească. O sumară trecere În revistă a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-a cristalizat ca fiind abordarea calitativistă. Pentru cele două perspective considerăm importante analizele realizate de Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu (2003), respectiv Filip Alexandrescu (2003), chiar În paginile revistei Sociologie Românească. Într-un sens mai larg Însă, ca mediu academic În care se face sociologie de Înaltă ținută teoretică și aplicativă, Școala de la Chicago se caracterizează printr-un extraordinar dinamism și o autentică deschidere, dublată de rigoare. Pe această linie, sociologia de la Universitatea din Chicago interferează adânc cu cercetările de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eseistică firească a celor o sută de ani de sociologie. Viziunea personală - adesea critică - și rigoarea științifică a analizei sunt presărate cu date din culise (dispute personale, rivalități, momente de criză etc.), Însă cu măsură. Numai atât cât permite discursul academic, numai cât este necesar Înțelegerii unor evenimente și parcurgerii cu plăcere a textului. Arthur Stinchcombe, recenzând cartea lui Abbott În AJS, la scurt timp după apariție, alege acest thingness al Școlii ca idee centrală a analizei: ,,Abbott prin faptic Înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
localizat la intersecția unor contexte sociale și culturale. Istoria AJS urmează metodologia analizei de conținut. Pe de o parte, este vorba despre un content analysis cantitativist: statistici referitoare la structura pe vârstă a colaboratorilor; distribuția colaboratorilor pe domenii PhD; proveniențe academice; distribuția numărului de articole, a temelor pe discipline și subdiscipline; o statistică a costurilor, cheltuielilor etc., statistici prezentate comparativ, pe cele trei perioade ale jurnalului. Demersul calitativist al analizei de conținut nu Înseamnă analiza semantică sau narativă a AJS, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
era suficient de cristalizată pentru a susține aparițiile regulate ale unei reviste de specialitate 4: la Începutul anilor 1900, sociologia a Însemnat un grup restrâns de specialiști, În cadrul diferitelor facultăți și departamente (de exemplu, Chicago), dornici să elaboreze un discurs academic. AJS este un astfel de discurs, care la Început reflectă Însă slaba implicare, fiind vorba despre one man’s affair, În particular al lui Albion Small. Acest caracter ,,personal” al jurnalului este evident, ținând cont de contribuții: Small Însuși a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]