24,313 matches
-
antiotomană. Ei erau foarte mulțumiți că prin târgul lor se făcea un comerț intens cu Imperiul Otoman, foarte profitabil pentru ei. În timp ce Ștefan gândea în perspectivă, pe brăileni îi interesa liniștea momentană dusă de politica lui Țepeluș. Nu-i preocupa amenințarea otomană și nici gândul că, nu peste multă vreme, Brăila ar putea deveni o raia. În 1481, ei câștigau bani buni din comerțul cu turcii și asta le era de ajuns. Scrisoarea boierilor este alcătuită și într-o vreme în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Criza din Imperiul Otoman nu este însă de lungă durată, căci la 12 mai Baiazid reușea să ia tronul. Adversarul său, înfrânt (20 iunie), va încerca să se refugieze în Egipt, dar va fi prins și ucis. În spațiul românesc, amenințarea boierilor munteni a avut urmări. Țepeluș, ajutat de turci, năvălește în Moldova și pradă până la Lunca Mare, în ținutul Bacăului. Știm asta dintr-un document intern, dat de domn în octombrie 1481, când îi întărește boierului Mihul Buzatu moșia, deoarece
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca Ștefan să nu fi fost informat că turcii împreună cu muntenii se pregătesc să năvălească în Moldova. Până în 1485, el a amânat mereu depunerea jurământului de credință față de rege, motivând că țara este amenințată cu invazia. De data aceasta, chiar dacă amenințarea era reală, nu mai putea să amâne prestarea jurămânului. Risca să nu mai primească nici un ajutor de la Cazimir, ajutor care i se părea asolut indispensabil în lupta pentru recuperarea Chiliei și Cetății Albe. Ceremonia omagiului de credință a avut loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
suprem al armatei Mariane (Sfintei Maria) să-l îndemne pe acesta” să se pregătească de război. Marele maestru a promis că se va prezenta personal în fața regelui. Avea să moară pe drum. „Nobililor, continuă relatarea lui Wapowski, le porunci, sub amenințarea de a-și pierde toate bunurile ce le au în regat, să se adune cu toții în luna mai, bine prevăzuți cu arme și cu cai buni, în Leopole, capitala Rusiei”. Regele se bizuia și pe ajutorul fratelui său, Alexandru, marele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievodul Moldovei, ci să fii în pace cu el”. Pe lângă acest avertisment, Hans von Tieffen, marele maestru al Ordinului Cavalerilor Teutoni, în scrisoarea dată din Liov, la 25 august 1497, semnala atacuri date de ruși la hotarul cu Lituania. În fața amenințărilor tătaro-moscovite și refuzului marii nobili lituanieni de a depăși Brațlavul, Alexandru a renunțat la campanie. El îi scria lui Ivan al III-lea că sperase ca „marele cneaz să ne ajute mai mult pe noi, ginerele său, decât pe Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
datoria, i-a tăiat nasul solului turc și i-a scos ochii. Sultanul nu pricepe de ce Ștefan a procedat așa, din moment ce „până acum, înainte de termen tu trimiteai zisul haraci”. Dacă, de obicei, în asemenea cazuri, sultanul profera cele mai dure amenințări, de data aceasta tonul scrisorii este destul de împăciuitor. Domnul să se hotărască, vrea război sau pace, sultanul a avut încredere în el și „dacă ai făcut așa, așteaptă-ne că vei vedea în curând...”. Sultanul îi mai reproșează domnului că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
evlavie, socoteau să nu fie dat spre chinuire un bărbat de neam mare și nevinovat, care se încrezuse în ei și se adăpostise în țara lor ca într-un liman sigur. În cele din urmă, pentru că fugarul era cerut sub amenințarea cu război și pentru că polonii pregăteau o expediție împotriva lui Frederic, marchionul de la Brandenburg și mare maestru al Ordinului prusian, regele Albert, ca să lase toate sigure în urmă-i, porunci să fie tăiat Ilie în Cichov (Czachow), în fața oamenilor palatinului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Polonia, în Transilvania și în Țara Românească. Au cerut acolo ajutor ca să vină asupra lui Ștefăniță, dar regele Ungariei și regele Poloniei au socotit că nu este prudent să turbure domnia Moldovei, țară atât de importantă, câtă vreme exista amenințarea turcească. Alexandru Lăpușneanu, în Moldova, și Mircea Ciobanul, în Țara Românească, au căsăpit fără milă pe cei care cârtiseră împotriva autorității lor, după care a venit înăsprirea jugului otoman, domnul devenind intermediarul dintre sultan și țară; cine se ridica împotriva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În mod din nou asemănător colindelor în care leul întrupează stihiile, cerbul zace sub un element vegetal, învestit cu simbolistica Arborelui Cosmic. Prezența fiarei la rădăcina lui axis mundi sugerează neantul anterior creației și convertirea energiilor primare, dar și o amenințare a cosmosului. În multe texte populare, formele zoomorfe ale stihiei stau la baza simbolului universului și rod pilonii sau Copacul Creației. Ca într-o pictură a unui arcaș mitic, flăcăul îngenunchează și săgeată cerbul între coaste. Arcul are valențe exorcizatoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are intensitate maximă, comparabilă cu preluarea forțelor nestăvilite din trupul sălbăticiunii în care s-a metamorfozat, în alte texte, feciorul. În majoritatea miturilor despre înghițirea de către un monstru, neofitul iese din stomacul acestuia fără păr. Din această perspectivă putem interpreta amenințarea flăcăului din colindele tip III, 67, Ciutalina, ciuta fără splină ca având un substrat inițiatic: „Taci tu fată Giurgiuleancă/ Din vârful Giurgiului,/ Că de m-oi sui la tine,/ Zău că nu-i păți-o bine! Eu cosița ți-oi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lungi, depărtate”: „...găsiră o coadă de păr frumos, toată strălucea ca aurul”. Părul lăsat lung pentru a putea fi împletit în modul îndătinat la nuntă era o condiție obligatorie pentru fetele de măritat, ceea ce îndreaptă interpretarea motivului din colindă spre amenințarea statutului nubil al fetei. Ca și stricarea grădinii cu flori în colindele de fată, tăierea cosiței intenționează revendicarea fecioarei ca aleasă și scoaterea ei din rândul fetelor de măritat. În basm însă cosița separată de purtătoarea ei constituie un semnal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dincolo de puterea magică a cuvântului, cântecul încearcă să protejeze țesătura pe care fata de măritat o face în leagăn: „Lin, mai lin cu ’notătura,/ Că mi-ș sminti cusătura” (Limanscoe - Odesa). Descântecul fetei a fost decodat ca „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”: „.Mai lin, mai lin, bour negru/ Că-mi strici cusăturile./ Am frați la slujbă dați:/ Veri primari, oameni mari./ Boure din cornița ta/ Îmi fac cupe și pahare;/ Boure din genunchii tăi/ Îmi fac dalbe sfeșnicioare;/ Boure din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lua forma animalului și la rândul lui „animalul e considerat o dublură a omului, un alter ego al său”. Pețirea poate lua, atât simbolic, cât și la nivel mitic, o formă cinegetică, imaginea fiind foarte frecventă în orațiile de nuntă. Amenințarea cu tăierea cosiței ar putea afecta nivelul magic al existenței fetei, fiindcă „inițierea comportă și o «tundere a părului»”, dar marchează schimbarea de statut, dat fiind faptul că tăierea părului la fecioare are, cum s-a remarcat, o finalitate explicit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și o «tundere a părului»”, dar marchează schimbarea de statut, dat fiind faptul că tăierea părului la fecioare are, cum s-a remarcat, o finalitate explicit maritală. Simpla întrebare despre cauza oboselii manifestate de cal duce la un tir de amenințări a căror finalitate o constituie cadrul nupțial: „Taci, fată, nu mânia,/ Că dacă m’-ii mănia,/ Murgu’n pinteni strânge-l-oiu,/ Sus, la tine, sări-oiu,/ Cosița tăia-ți-oiu,/ Sus în turnuri pune-oiu,/ Să ți-o bată vânturile,/ Ca pe mirel gândurile”. Așezarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
drum pe verticală între dimensiunea sacră, cucerită de inițiat, și lumea fenomenală pentru care el a fost supus procesului de mutație. Singularizarea eroului („Șî nu s-a găsit nimini”) dă măsura dificultății și accentuează capacitățile dobândite prin șederea în sacru. Amenințarea cu anihi¬larea totală (decapitarea ucide spiritul prin distrugerea integrității corporale) vine ca urmare a eșecului de a construi verticalitatea rituală, al cărei număr de metri „are o semnificație paradisiacă, este nemurirea fericirii”. Construcția fabuloasă sintetizează capacitatea ordonatoare eroică și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca închidere a accesului în sacru, ulterioară cunoașterii lui. Dimensiunea inițiatică se convertește într-un simbol al civilizației, forța roditoare a grâului vine direct din trezirea principiului germinativ al genezei, prin coborârea rituală în mit. Fiecare cerință vine însoțită de amenințarea cu decapitarea, ce se opune la nivel magic morții simbolice. Ratarea probelor impune dispariția definitivă a tânărului care nu a putut opri haosul din expansiune și a fost el însuși absorbit. Ca și în cazul defrișării, curățarea locului stăpânit de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ontologică este secondat de lup, prin capacitatea sa de a se metamorfoza în orice formă, indiferent de specie; el se face pe rând grădină cu flori, fata împăratului și cal, pentru a asigura reușita flăcăului. Fiara are puteri de exorcist, amenințările sale repetate alungă șapte draci din fata Împăratului Galben și îi purifică astfel mireasa eroului. Portretul maestrului este desăvârșit în momentul reînvierii lui Ivan cu „apî-nvietoari și-ntrupătoari”. Readucându-l la viață din moartea inițiatică, lupul îi consfințește statutul superior și își
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui avea o rezonanță turco-tătară mi se pare cel puțin ciudat să mă luați la rost ca pe un delincvent, vedeți că nu vă adresați subalternilor dumneavoastră; voi informa pe tovarășul ministru despre ceea ce mi s-a întâmplat și de amenințările directorului adjunct al Contabilității. Domnia sa va judeca și va decide cine este vinovat, cine trebuie să acționeze repede, că doar nu sunt un caz unic de persoană care este pusă în situația de a nu putea utiliza un bilet de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
săptămână aici au loc spargeri, furturi uneori chiar atentate, soldate cu victime sau răpiri. În ce măsură, credeți că există un pericol real, din partea teroriștilor, pentru ambasada noastră? Până acum, nu au fost înregistrate semne anunțătoare de pericol, nici măcar o scrisoare de amenințare, la nici o ambasadă socialistă. Pe drum, am trecut prin vecinătatea unor cartiere îngrozitor de sărace, unde locuințele constau din patru țăruși, adesea nici măcar șlefuiți, pe care era întinsă o bucată de folie de plastic, pentru o minimă protecție de razele solare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
trepte ale progresului material și spiritual". Acest ultim paragraf era o replică evidentă la afirmațiile lui Ceaușescu, după cum și sublinierea liderului sovietic, la același dineu, că "următoarea Consfătuire a Comitetului Politic Consultativ va avea loc la Moscova" suna ca o amenințare la adresa liderilor comuniști neobedienți. Publicarea știrii despre dineul oferit de familia Ceaușescu familiei Gorbaciov, după Dineul oficial, servit în aceeași seară pentru toți șefii delegațiilor participante, avea o justificare protocolară datorită prezenței Raisa Gorbaciova, care nu avusese un loc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nici nu-l administra, teritoriu care făcea parte integrantă din Principatul autonom al Moldovei față de care Poarta își luase obligația - prin firmane împărătești (capitulații) - de a-l apăra cu armele în fața unei agresiuni străine. Răpirea Basarabiei, făcută prin forță, prin amenințare cu forța și ignorarea cu bună știință a tratatelor ce-i confereau Moldovei statutul de stat autonom și nu de provincie turcească, a fost ilegală, iar tratatul de la București din 1812 a fost lovit de nulitate din momentul semnării lui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
chitanțe, adăpostită la Tismana de teama invaziei rusești și înapoiată integral Poloniei în 1947; 3) de a adăposti pe teritoriul său guvernul polon, unități ale armatei polone, sute de mii de refugiați civili scăpați din urgia germano-sovietică. Toate acestea, sfidând amenințările și presiunile ultimative germane. Adăpostirea tezaurului Băncii Poloniei, în condițiile enunțate de guvernatorul Mugur Isărescu, n-a fost un episod singular, întâmplător, el s-a înscris în politica externă promovată și urmată de România în perioada interbelică: respectarea tuturor angajamentelor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Nu o putem face decât pe aceea de azi. Neutralitate demnă și onestă !” Gheorghe Tătărescu arăta: „Cred că discuția de azi se rezumă la întrebarea ce atitudine să luăm ? Un singur răspuns: nu putem altfel... Când avem atât de mari amenințări, armata trebuie să stea la hotare, ,,Avem obligații morale față de Polonia, fiindcă suntem aliați (subl. ns., V.M.). În acestă neutralitate să ținem seama de realități: legătura cu Polonia, Conferința Păcii ...”. Ideea subliniată da Consiliul de Coroană de a se respecta
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Statutul de neutralitate a permis României ca, la sfârșitul lunii august și în primele zile ale lui septembrie, să livreze Poloniei circa 1.000 de tone de produse petroliere pe linia Cernăuți-Lemberg. Aceste livrări s-au făcut sub presiunea și amenințările Berlinului, care reproșa României că exportul de petrol în Germania nu atinsese, la 1 septembrie 1939, nici 40% din totalul cotei prevăzute pe întregul an, conform prevederilor tratatului economic din 23 martie 1939. Răspunzând solicitărilor adresate la 1 septembrie de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aviație destinată Poloniei; transportul s-a făcut tot pe linia Cernăuți-Lemberg cu vagoane-cisternă poloneze. Riposta Germaniei a fost dură. Fabricius s-a înfățișat la Ministerul Afacerilor Externe și la Președinția Consiliului de Miniștri, reproșând guvernului atitudinea față de Polonia și proferând amenințări. În Nota de convorbire din 31 august dintre Armand Călinescu și Fabricius, este consemnat răspunsul neechivoc al prim-ministrului român: „Socotesc că este bine să spun de la început, pentru a nu avea discuții la fiecare caz în parte, că, după
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]