15,536 matches
-
să devină un adult responsabil. De aceea, mai presus de toate, să-L rugăm pe Dumnezeu ca în demersul nostru educațional să ne dea mereu cuvânt cu putere multă, pentru ca elevii noștri să devină buni creștini, cu sufletele în ascultare. Autoarea I. EDUCAȚIA MORAL RELIGIOASĂ CONSIDERAȚII GENERALE 1.1. Principiile moral - religioase în Noul Testament 1.1.1. Legea morală a Noului Testament Legea Noului Testament este expresia cea mai tipică și mai desăvârșită a voinței divine. Ea este cea mai desăvârșită
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a lăsa lucrul în grija biografilor nepărtinitori, publică Helianta. Două vieți stinse, carte subintitulată Mărturisiri, având pe copertă titlul Destăinuirile iubitei și structurată ca un roman. Prima parte este constituită de secvențe din jurnalul ținut de Helianta, alter ego al autoarei, în timpul studiilor secundare. Paginile sugerează ceva din atmosfera internatului de fete, cu toate că „diarista” nu are darul portretizării, nici al evocării micilor întîmplări, iar stilul e neglijent. Ultima parte, având în centru epoca celor două căsătorii nefericite, împletește relatările Heliantei cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
bunăstării” economice și sociale). Primele date empirice obținute au permis extrapolarea câtorva concluzii: În primul rând, a fost pus În evidență faptul că mobilitatea socială joacă un rol important În funcționarea și influența culturală a „solidarităților sociale intermediare” (Înțelese de către autoare În sens durkheimian). Transferurile dintre generații au loc atât prin interacțiuni intrafamiliale, cât și prin intermediul mediatorilor de schimb social (precum sindicatele, legăturile de muncă din cadrul grupurilor formale etc.). În al doilea rând, s-a demonstrat că raporturile dintre sexe influențează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și privatității, ne face aproape să zâmbim, dar și să ne Întrebăm cum de am făcut ceea ce am făcut (să acceptăm statul la coadă, să ne bucurăm că am „capturat” un ness, o țigară Kent, un kil de banane etc.). Autoarea ne ajută să ne privim În oglindă, doar aparent retroactiv, pentru că ne vedem (și, poate, ne-nțelegem!), de fapt, Înfățișarea noastră de acum. Gilles Ferréol ne ajută să Înțelegem unele similarități dintre comuniștii „noștri” și comuniștii „altora”, atunci când analizează fenomenele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a III-a) Eminescu pune În antiteză grandoarea romană cu decadența contemporanilor săi - ,,Voi sunteți urmașii Romei?” -, marele poet român personifică (În Memento mori) gândirea mitică autohtonă prin ,,Dunărea bătrână”, În contrast cu rațiunea romană, simbolizată de podul de piatră de la Drobeta. Autoarea crede că nevoia unei ,,identități legitimate din tradiția națională” pentru statul modern român ar fi asigurat succesul ,,construcției identitare a lui Eminescu - poet național”. Critici ca Titu Maiorescu sau George Călinescu devin astfel, potrivit lui Bot, niște mythmakers, al căror discurs
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
succesul ,,construcției identitare a lui Eminescu - poet național”. Critici ca Titu Maiorescu sau George Călinescu devin astfel, potrivit lui Bot, niște mythmakers, al căror discurs despre Eminescu apare drept o ,,transpunere de responsabilitate”. ,,Celebrarea” lui Eminescu, a ,,mitului” reprezentat (după părerea autoarei) de acesta are ca scop ,,stabilirea echilibrului cerut de o lume nouă, o nouă putere, o nouă ideologie dominantă”. Nicolae Constantinescu identifică o ,,antropologie de dinaintea antropologiei” În munca de teren sau În opera câtorva dintre marii etnografi și folcloriști români
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de a considera șamanismul drept o ,,fază istorică” În originea sabatului și a ,,figurilor nocturne” ale vrăjitoriei din aria amintită. Marinella Lörinczi Își propune să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului vesel” de la Săpânța, declarat ,,muzeu” Încă din anii ’70. Autoarea constată ,,aspectul sever și artificial” al cimitirului vesel (aliniat), față de vechiul cimitir din sat, care, deși caracterizat printr-o ,,spontaneitate și varietate a sistematizărilor sepulcrale”, este neglijat de turiști. Potrivit lui Lörinczi, examinarea crucilor pictate din cimitirul vesel indică Începuturile lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pretindea Stan Ion Pătraș, Întemeitorul acestei tradiții. După un excurs comparativ asupra mai multor specii de lamentații funebre În Europa Centrală și de Est (Între altele, pe marginea unor culegeri de texte ale lui Simion Florea Marian și Béla Bartók), autoarea analizează evoluția crucii policrome de la Săpânța pe baza a cinci cruci (datate În 1939, 1948, 1959, 1965 și 1974). Concluzia este aceea că epitaful ritmic ar fi apărut la sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor ’50, În legătură cu o ,,criză În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Benga și Oana Benga au În vedere ,,necesitatea profund umană de a controla realitatea morții prin ritual”. Constatând mai Întâi că, În societatea modernă, ,,simplificarea progresivă” a ritului funerar duce la o ,,refacere [psihosomatică, emoționalăă] incompletă” a ,,celor ce rămân”, autoarele contrazic teza lui Ernesto de Martino (1958), după care creștinismul ar fi dus la o sărăcire a lamentației funerare. Argumentul lor este găsit În procesul de ,,replăsmuire folclorică” a unor motive și elemente ,,mitico-magice” creștine și păgâne, la nivelul comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1994) reprezintă temeiul etnografic al studiului lui I. Benga și O. Benga. Ritualul funerar apare astfel drept un ,,ritual al vieții”, din moment ce el asigură nu doar destinul postum al celui răposat, ci și ,,supraviețuirea” celor vii. În acest punct, concluziile autoarelor concordă cu Înțelegerea ,,psihoterapeutică” a ritualului funerar ca ,,activitate conștientă cu scop clar, cu Început și sfârșit distinct și cu exprimarea liberă a emoțiilor” (Reeves, Boersma, 1990, Irion, 1991, apud Savage, 1994). Vintilă Mihăilescu asociază ,,problema tradiției” cu un ,,demers
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În Valea Jiului. Cristina Papa și Veronica Redini Își aleg ca ,,obiect” etnografic, oamenii de afaceri ,,transmigranți” din România. Datele de teren provin din zonele Timișoara și Cluj-Napoca și privesc Întreprinzători italieni din industria textilă, de Îmbrăcăminte, Încălțăminte și sectorul lemnului. Autoarele aplică noțiunile de cosmopolitism (Hannerz, 2001) și transmigrație (Glick Schiller, Basch, Blanc Szanton, 1995) pentru acei oameni de afaceri care ,,Își transferă doar rezidența dintr-o țară În alta”, ,,se integrează În instituțiile politice, economice și În modelele de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și profesională. Maria Constantinescu și-a propus un asemenea subiect având și marele avantaj că dispune de o Îndelungată și solidă experiență profesională ca psihosociolog de Întreprindere și de cadru didactic universitar. Lucrarea exprimă pe deplin abilitățile de cercetare ale autoarei și capacitatea de a studia o temă dificilă. Lucrarea este alcătuită din „Introducere”, cinci capitole, „Concluzii generale”, bibliografie și două anexe. În „Introducere” se discută premisele conceptuale și metodologice. Am reținut ideea autoarei că În literatura de specialitate din România
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exprimă pe deplin abilitățile de cercetare ale autoarei și capacitatea de a studia o temă dificilă. Lucrarea este alcătuită din „Introducere”, cinci capitole, „Concluzii generale”, bibliografie și două anexe. În „Introducere” se discută premisele conceptuale și metodologice. Am reținut ideea autoarei că În literatura de specialitate din România nu există cercetări empirice privind relația dintre competența socială și competența profesională, dar, spunem noi, nici un fond teoretic prea dezvoltat. Am ținut să remarc această situație pentru a accentua și mai mult noutatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și, din acest punct de vedere, se cuvine să punctăm meritul incontestabil al acestei lucrări. Într-adevăr, avem o lucrare În care se regăsește pregnant experiența de peste 25 de ani Închinați de Maria Constantinescu muncii de selecție și orientare profesională. Autoarea dovedește astfel aptitudinea de a decela din realitatea socială problema ce poate face obiectul unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și orientare profesională. Autoarea dovedește astfel aptitudinea de a decela din realitatea socială problema ce poate face obiectul unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să dovedească existența unei gene a altruismului. De pildă, antropologul american Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare, Încrederii sociale ca element intrinsec conduitelor sociale. Plecând de la cercetări asupra sinelui, ea trage concluzia că, În scopul atingerii relațiilor sociale satisfăcătoare, oamenii Își dezvoltă competențe sociale. În capitolul 2, intitulat „Competența socială”, după
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui Întemeiată pe norme și reguli colective. Prin raportarea sa la setul de reguli și norme colective ale grupului sau ale societății, comportamentul agentului social se conturează ca semnificativ și coerent. De un real interes pentru cercetătorul problemei este analiza autoarei asupra componentelor competenței sociale. Aș remarca Îndeosebi considerațiile despre asertivitate, concept, după cunoștința mea, mai puțin utilizat În științele socioumane din România. Astfel, Maria Constantinescu se Înscrie În rândul primilor exegeți ai acestei probleme În țara noastră. În același perimetru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Aici ea relevă și tehnicile utilizate În obținerea gratificării și a sprijinului. Am reținut concluzia acestui capitol, și anume prea multă competență Îi poate dăuna persoanei ce o deține deoarece nimănui nu-i plac oamenii perfecți, dar, spune mai departe autoarea: ,, Chiar dacă a fi perfecți nu ne ajută cel mai mult, totuși a fi total inabil În relațiile sociale este mult mai rău. Nevoia de competențe sociale este mare, iar educarea lor, antrenarea acestora e bine să se facă de timpuriu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Capitolul 4 („Competența socială și profesională - interferențe”) descrie dimensiunile competenței - profesional, socioemoțional, intelectual, civic și moral -, aducând argumente din studii și cercetări. În fine, capitolul 5 („Cercetarea pihosociologică a competențelor sociale și profesionale”) include rezultatele celor două cercetări realizate de autoare. În prima cercetare, cea despre competența socială, după prezentarea problemei În literatura de specialitate, se formulează corect cele patru ipoteze, ce au fost verificate prin aplicarea mai multor chestionare: chestionar experimental de evaluare a Încrederii sociale; chestionar pentru studiul competențelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
grupate în funcție de domenii și probleme sau în funcție de anumite dimensiuni (de exemplu dimensiunea stânga dreapta). Scala stânga/ dreapta dezvoltată de Budge și Robertson (1987), plecând de la platformele partidelor politice europene este constituită din 13 itemi pentru stânga și 13 pentru dreapta. Autoarea doreșete să mulțumească celor de la Comparative Manifestoes Project și dr. Andrea Volkens, pentru sprijinul generos în realizarea acestui studiu. 3 Procentul de teme de stânga al platformei este scăzut din procentul de teme de dreapta. 4 Am selectat fiecare al
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
MAP intenționez să dezvoltăm acel feedback viu profesor-student, din care să învățăm să construim omul-specialist în MAP capabil să transforme această funcție a administrației publice și în țara noastră într-o veritabilă componentă a guvernării prin oameni și pentru oameni. Autoarea Capitolul 1 Managementul și funcția de achiziții La sfârșitul acestui capitol: − Veți cunoaște rolul resurselor materiale și al achizițiilor în activitatea unei organizații; − Veți cunoaște evoluția înregistrată în decursul timpului de achiziții; − Veți descoperi importanța costului total al unei achiziții
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
cauzelor și consecințelor confruntărilor comunicaționale. Schleicher Nóra*, în capitolul „Procesele internaționale și de globalizare în limbajul comunicării publice” („Globalizációs, illetve nemzetközi folyamatok a közéleti kommunikáció nyelvében”), analizează problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela de a verifica efectul globalizării asupra limbajului, și precizează că în acest studiu se va concentra asupra celui mai important efect al globalizării, fenomenul răspândirii limbii engleze. Ea definește conceptele de bază ale temei de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
învățarea mai multor limbi străine. Partea a doua a volumului începe cu studiul lui Sárközi Erika, intitulat „Cultura politică și comunicarea politică” („Politikai kultúra és politikai kommunikáció”). Lucrarea dezbate cultura politică maghiară din perspectiva consecințelor comunicaționale ale schimbării de regim. Autoarea prezintă obiectul comunicării și definiția comunicării publice. Obiectivul comunicării este cercetarea fenomenelor, proceselor și a interacțiunilor de comunicare ce se desfășoară în spațiul personal și în cadrul societății. Comunicarea publică cuprinde acele exerciții și efecte de comunicare ce se desfășoară în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mâini (1991), a cărui intrigă este continuată în Intrarea oprită (1995). Din exersarea alternativă a genurilor decurge consolidarea tehnicii de compoziție, la început marcată de discrepanțe frustrante între intenții și realizări, apoi, treptat, din ce în ce mai organizată. Literatura pentru copii îi dă autoarei posibilitatea de a schița viitoare personaje feminine, majoritatea ajunse la vârste mature, însă naiv-infantile în fața durităților vieții și dependente de familie (în special, de relația cu figura „Tatălui”). În Compoziție la patru mâini planurile narative se multiplică exagerat, povestirile intime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
căutat. Versurile scrise în franceză au fost adunate în trei plachete, apărute, probabil, în 1929 (Le Luth brisé, L’Idylle d’un poète și À l’Inconnu), iar cele scrise în rusește, în placheta Zavitki hrizantemî (1937). D. este și autoarea romanului În ghearele vulturului (1937), iar în 1941 anunța că avea gata de tipar volumele Lacul himerelor, Cei de prisos și Cetatea lui Arald. A tradus versuri de Rabindranath Tagore. SCRIERI: Le Luth brisé, București, [1929]; L’Idylle d’un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]