15,784 matches
-
numeroase resurse naturale cum ar fi: hidrocarburi (petrol), materiale de construcții și material lemnos. Forța de muncă calificată din zonă este specializată în domeniul petrolier, construcții, prelucrarea celulozei, agrozootehnie, viticultură. În orașul Boldești-Scăieni, aproape jumătate din suprafața agricolă extravilană este cultivată cu viță-de-vie.
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
care aveau obligația principala față de stăpânul moșiei să lucreze pământul. Pământurile mănăstirii erau lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramură a economiei era agricultură, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii.În anul 1854, clăcașii din Segarcea s-au răsculat împotriva nedreptăților la care erau supuși de către administrația moșiei, amenințând cu spargerea satului.Prin
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Viti-Vinicole din orașul Târgu Bujor (S.C.D.V.V). Această zonă, datorită condițiilor extreme de temperatură ale aerului, deficitului pluviometric și dinamica umidității atmosferice, prezintă particularități mai rar întâlnite în altă parte a țării (zona fiind foarte secetoasă). Aranjate pe terase, plantațiile cultivate cu viță de vie se extind an de an. În prezent podgoria are aproape 4000 ha. cu viță de vie repartizate pe 4 centre viticole și anume: Bujoru, Smulti, Oancea, Berești. Principalele direcții de producție ale podgoriei sunt obținerea vinurilor
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
suprafață, reprezintă terenurile agricole, iar sunt suprafețe neagricole. Terenurile agricole au următoarea structură: arabil - , pășuni - , vii - , livezi - . Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
vii - , livezi - . Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă. După 2004 au început să fie cultivate suprafețe întinse cu plante pentru semințe și plante
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă. După 2004 au început să fie cultivate suprafețe întinse cu plante pentru semințe și plante medicinale. Existența unui siloz în zona gării este deosebit de importantă. Aflat în posesia societății Agricover, acesta a fost recondiționat și colectează cantități
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă. După 2004 au început să fie cultivate suprafețe întinse cu plante pentru semințe și plante medicinale. Existența unui siloz în zona gării este deosebit de importantă. Aflat în posesia societății Agricover, acesta a fost recondiționat și colectează cantități importante din producția locală. Cultura plantelor este completată de cultura
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Aflat în posesia societății Agricover, acesta a fost recondiționat și colectează cantități importante din producția locală. Cultura plantelor este completată de cultura pepenilor, tradițională în această zonă a județului și care a ocupat din an în an suprafețe mari. Se cultivă, dar pe suprafețe mai restrânse și plante furajere, în special lucerna. Cultura legumelor a început să dețină și ea suprafețe arabile în crestere, deși se practică la nivel de gospodării. Cele de vie sunt în proprietate particulară și sunt reprezentate
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
cu premiul "Rivarol". Ulterior, Cioran refuză toate distincțiile literare care i-au fost atribuite. Emil Cioran a locuit la Paris în Cartierul Latin, pe care nu l-a părăsit niciodată. A trăit mult timp retras, evitând publicitatea. În schimb a cultivat darul conversației cu numeroșii săi prieteni (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu , Samuel Beckett, Henri Michaux). Cioran a întreținut o vastă corespondență, dezvăluindu-se ca un remarcabil autor epistolar. Epuizând încă din tinerețe interesul pentru filozofia de catedră
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi“, „cerchiștii“ se puneau „în slujba valorilor nepieritoare“ (...); foarte moderni, fără să ajungă la extremismul avangardei (...), estetismul Cercului Literar ancora arta într-o sferă care depășește infinit artisticul și, în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
în cazul poeziei pur dramatice)...». În realitate, după cum demonstrează propria-i creație poetică, Radu Stanca (Sebeș, 5 martie 1920 - 26 decembrie 1962, București) a relevat capacitatea baladei - specie prin excelență a genului epic - de „a se deghiza“ în spațiile lirico-dramatice, cultivând trinomul baladesc: 1. lamentația (eroului cu fruntea pe-o limită tragică: "Lamentația Ioanei d’Arc pe rug, Lamentația poetului pentru iubita sa, Nocturnă, Pistolul, Tristețe înainte de luptă, Un cneaz valah la porțile Sibiului" etc.) - 2. alegoria-legendară (povestea întâmplării / evenimentului la
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
fost bolnav și a fost prezent lângă patul lui când a murit. Hutton a susținut că Mercury a murit purtând o verighetă pe care i-o dăduse el. Hutton a murit de cancer la 1 ianuarie 2010. Deși și-a cultivat o personalitate de scenă extravagantă, Mercury era timid și retras, mai ales în preajma persoanelor pe care nu le cunoștea bine. El a dat foarte puține interviuri. Odată, el a spus despre el însuși: „când cânt, sunt extrovertit, dar pe dinăuntru
Freddie Mercury () [Corola-website/Science/297131_a_298460]
-
economice a evreilor în diverse state europene și nu numai. Cunoscuți drept buni comercianți, evreii au ajuns să dețină averi importante, și implicit putere politică, fapt ce a crescut tot mai mult nemulțumirea populației. În Germania, după emanciparea de la 1848, cultivând educația și studiul, evreii s-au folosit de educația de stat pentru a accede în profesii liberale, ceea ce a atras ura populației catolice, populație care evita acest fel de educație din motive de Kulturkampf. O problemă majoră reprezintă discrepanța și
Antisemitism () [Corola-website/Science/297144_a_298473]
-
1861. În prezent există mai multe teatre profesioniste, dintre care două interpretează piese și în maghiară ("Teatrul Novi Sad" și "Teatrul Național Subotica"), în timp ce slovacii, românii și rutenii au teatre semiprofesioniste. Peste patru sute de societății amatoare de artă și cultură cultiva dânsul și muzică populară a tuturor grurpurilor etnice ce locuiesc în acestă zona. Galeriile din Voivodina organizează câteva sute de expoziții anual. Provincia este de asemnea faimoasa pentru coloniile de artă a pictoriilor primitivi (naivi), de la Kovăcița, Uzdin și Šid
Cultura Voivodinei () [Corola-website/Science/297188_a_298517]
-
fi relativ dificilă deoarece acești arbori puternici, vânjoși, ar fi fost identificați prin apelativul "Gâj" ori prin cuvântul care ar desemna sunetul pe care îl facea vântul prin frunzele acestora. Din bătrâna pădure au fost însă defrișate suprafețe întinse și cultivate cu viță de vie. Se pare că acea specie de ulm ar fi dispărut de prin pădurile noastre, dar existența pădurii "Lunca Vînjului", la o distanță de numai 1500 de metri, dovedește că pe însuși terenul casei de cultură de
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
1500 de metri, dovedește că pe însuși terenul casei de cultură de azi, a existat înainte o pădure. Vechii locuitori ai satului Vînju Mare trăiau prin pădure după dealuri, unde își defrișaseră câte un petic de pământ pe care își cultivau vița de vie și cereale numai cât era necesar pentru satisfacerea nevoilor familiale. Acești locuitori își construiseră bordeie, chiar pe aceste terenuri, așezate la estul actualului oraș. În urma împroprietăririi din 1864, locuitorii au părăsit așezările din păduri și vii pentru
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
denumit "". Romanii, care au locuit și ei mult mai târziu Mdina, îl denumeau (și pe el, dar și pe insulă) "Melita". După in 332 BC, zona a intrat sub controlul Cartaginei, o fostă colonie feniciană. În această perioadă, locuitorii Maltei cultivau în principal măsline și roșcov și produceau textile. În timpul Primului Război Punic, insula a fost cucerită după lupte grele de către Marcus Atilius Regulus. După eșecul expediției lui, insula a recăzut în mâinile Cartaginei, doar pentru a fi cucerită din nou
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
în mai mulți turiști în fiecare an. În Azerbaidjan se regăsesc aproape toate tipurile de climă. Când într-o parte a țării este prea cald, în altă parte poate să fie foarte frig. Clima este favorabilă pentru agricultură. Aici se cultivă diferite soiuri de pomi fructiferi. Amplasarea Azerbaidjanului în zona climaterică care cuprinde 9 din cele 11 zone climaterice ale globului pământesc, de la subtropice până la pajiștile alpine, existența pământurilor roditoare, a multor zăcăminte naturale, o lume bogată și variată de plante
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]
-
gen netradițională sau care se angajează în activități homosexuale. Cele mai vechi documente ale culturii europene cu această temă vin din Grecia antică, unde relațiile de iubire homosexuală atât emoțională cât și fizică făceau parte din normele sociale. Ele erau cultivate atât pentru valoarea lor pedagogică și marțială, cât și ca o metodă de a limita creșterea populației. Aceste relații, în mare parte de natură pederastică, coexistau cu mariajul, împreună cu care constituiau un univers bisexual. Ele erau uneori impuse de lege
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
și ca o metodă de a limita creșterea populației. Aceste relații, în mare parte de natură pederastică, coexistau cu mariajul, împreună cu care constituiau un univers bisexual. Ele erau uneori impuse de lege, care, în Sparta de exemplu, obliga bărbații să cultive asemenea relații cu tinerii cetățeni. De asemenea, indicațiile literare și mitologice arată că aceste legături se făceau numai cu aprobarea tatălui băiatului. Religia greacă de asemenea tolera aceste relații prin miturile care funcționau atât ca "îndrumar" cât și ca contra-exemplu
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
care în majoritate curg spre sud în Ghana nu sunt navigabile, iar statul nu are ieșire la mare. "Articol principal: Economia Burkinei Fâso" Burkina Fâso este o țară săracă, predominant agrara, având peste 85% din populatie lucrând în agricultură și cultivând doar 10% din suprafața. Restul suprafețelor sunt alcătuite din pășuni și păduri, iar în subsol s-au descoperit minerale (nichel, mangan, plumb, fosfați). Cu toate acestea dezvoltarea industrială este strâns legată de agricultură. Burkina Fâso se confruntă cu problema a
Burkina Faso () [Corola-website/Science/298081_a_299410]
-
a trecut Munții Anzi, deplasându-se până în Argentina de astăzi. În epoca precolumbiană țara era populată de diverse triburi indigene, care se instalaseră pe Cordiliera Andină și pe coasta oceanului Pacific. Zonele din nord Aymara și Atacamienii au început să cultive pământul după modelul Inca, aproximativ în sec. XI (terase cu sisteme de irigație). În sec XV Incașii au intrat în posesia teritoriilor situate până la râul Maule. La sud de Aconcagua, s-au instalat populații seminomade ca "Mapuche". Extrema sudică a
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
transport subdezvoltată a țării a împiedicat efectuarea unor defrișări masive.Totuși aceste defrișări au loc, într-o mică măsură, pentru a furniza locuitorilor lemn pentru foc și pentru a crea teren arabil. Cea mai mare parte a populației lucrează pământul, cultivând orez, manioc, arahide și pomi fructiferi.RDC este extrem de bogată în resurse naturale și este una din principalele producătoare de cupru, cobalt și diamante.
Republica Congo () [Corola-website/Science/298089_a_299418]
-
transport subdezvoltată a țării a împiedicat efectuarea unor defrișări masive. Totuși aceste defrișări au loc, într-o mică măsură, pentru a furniza locuitorilor lemn pentru foc și pentru a crea teren arabil. Cea mai mare parte a populației lucrează pământul, cultivând orez, manioc, arahide și pomi fructiferi. RDC este extrem de bogată în resurse naturale și este una din principalele producătoare de cupru, cobalt și diamante. Țara este împărțită în 10 provincii și un oraș-provincie: Provinciile sunt subdivizate în districte ce la
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
de libertate religioasă. Este de tip centralizat, neizbutind să producă îndeajuns de multă hrană și produse de consum pentru cetățeni, fiind bazată pe industria grea (siderurgică, constructoare de mașini, industrie chimică și textilă) și pe agricultură. În cooperativele agricole se cultivă orez, porumb, orz și legume. Statul are bogate resurse subterane de minerale, printre care cărbune, fier și magneziu pe care le exportă în cantități mari în Republica Populară Chineză, cel mai important partener comercial al Coreei de Nord. Dotarea industrială
Coreea de Nord () [Corola-website/Science/298090_a_299419]