15,628 matches
-
grupului, aceasta devenind un hit, fiind prima piesă românească care să fie difuzată intensiv la radiourile românești. La sfârșitul anului, formația lansează primul lor album de studio, intitulat " Răspuns", pe care a fost inclus și piesa de debut, „A, dui, doina”, alături de alte zece piese. Acesta a fost primul album dance lansat vreodată în România. În perioada 1997 - 1999, susțin concerte în toată țara pentru a promova albumul, în același timp lucrând la noi piese și la îmbunătățirea prestației scenice, precum și
Class () [Corola-website/Science/316096_a_317425]
-
A condus, împreună cu Maximilian Costin, revista Muzica din Timișoara (1920-1925). A publicat studii, articole, cronici muzicale, recenzii etc. în: Muzica, Studii de muzicologie, Probleme de muzică, Cultura,ș.a A activat ca dirijor de cor și de orchestră la formațiile Doina, Schubertbund, Crângul, Societatea Funcționarilor Publici, Societatea pentru Răspândirea Cântărilor, Cântarea României din București etc. A fost membru al Societății Academice Române din Berlin (1922), "Deutsche Musikgesellsckaft" din Leipzig (1927), "International Musicological Society" cu sediul la Basel (1928), "Gesellschaft der Musikforschung
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
parte a pedepsei la Penitenciarul Aiud, până la 1 octombrie 2012, când a fost eliberat condiționat, printr-o decizie a Judecătoriei Aiud. În data de 3 martie 2015 a fost reținut de procurori într-un alt dosar de corupție, în legătură cu politicienii Doina Tudor (PNL) și Dan Radu Rușanu (PNL). În data de 5 martie 2016 Tribunalul Sibiu a dispus arestarea sa pentru o durată de 30 de zile. În data de 27 decembrie 2013 a fost decorat de mitropolitul ortodox Laurențiu Streza
Ilie Carabulea () [Corola-website/Science/321043_a_322372]
-
țambal, cu renumitul țimbalist Lică Ștefănescu. Tot de la acest țimbalist a învățat și rivalul lui Mitică Ciuciu, viitorul mare compozitor și interpret de țambal Gheorghe Pantazi. În 1936 debutează la casa de discuri Electrecord cu piesele "Hora lui Fănică" și "Doina Oltului „Ciocârlia”", cântând cu tarafului vioristului Fănică „Chioru” Vișan. În 1944 concertează la Viena cu taraful lui Grigoraș Dinicu unde interpretează muzică lăutărească și muzică „națională” (populară) românească, dar și muzică internațională de café-concert. În 1945 este solicitat de compozitorul
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
Ion Oproiu, Al. Căprariu, Panek Zoltan, Victor Tulbure, Vintilă Ornaru, Ion Serebreanu, Simion Pop, Emilia Căldăraru, Liviu Timbus, Vasile Căbulea, Dorina Sălăjan, Ștefan Bănulescu, Dumitru Mircea, Dumitru Micu, Georgeta Horodincă, Ilie Purcaru, S. Damian, Horia Aramă, Ion Gheorghe, M. Negulescu, Doina Sălăjan, Niculae Stoian, Radu Cosașu, Ion Grecia, Al. Ovidiu Zolta, Florin Mugur, Shaul Carmel, Alexandru Andrițoiu Lucian Raicu, Ion Băieșu, Nicolae Labiș, Zaharia Stancu, Ion Gheorghe, Nina Cassian, Florin Mugur, Gheorghe Tomozei și mulți alții . Fănuș Neagu fusese și el
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
absolvit conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (1974-78) fiind colegă de generație cu regretata Mihaela Runceanu. A studiat cu profesorii Petre Brâncuși (teoria muzicii), Victor Giuleanu (teorie și solfegii) și Carmen Petra-Basacopol. Imediat după terminarea facultății a fost angajată la Ansamblul „Doina” al Armatei. A întreprins turnee în țară cu Ansamblul artistic al UTC (1975-81) și cu Ansamblul „Doina” al Armatei (1978-81). De asemenea a concertat și în străinătate în țări precum Bulgaria, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Grecia și Turcia. A lansat câteva
Angela Ciochină () [Corola-website/Science/320694_a_322023]
-
cu profesorii Petre Brâncuși (teoria muzicii), Victor Giuleanu (teorie și solfegii) și Carmen Petra-Basacopol. Imediat după terminarea facultății a fost angajată la Ansamblul „Doina” al Armatei. A întreprins turnee în țară cu Ansamblul artistic al UTC (1975-81) și cu Ansamblul „Doina” al Armatei (1978-81). De asemenea a concertat și în străinătate în țări precum Bulgaria, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Grecia și Turcia. A lansat câteva șlagăre de mare succes cum ar fi: „Ești numai tu” (repertoriu internațional), „Odată cu cîntecul" (George Grigoriu), „Am
Angela Ciochină () [Corola-website/Science/320694_a_322023]
-
conștiința simbolismului românesc". Prieten de o viață cu Gheorghe Bulgăr și mai târziu - până la moarte - cu dramaturgul Dan Tărchilă. Este prezent în: Ion Minulescu, Tudor Arghezi, V. Demetrius, Ion Caraion. Rainer Maria Rilke - Rodin; Eminescu în timp și spațiu, Ed. Doina, 2000. În 1997 cartea de poezie "Ora reveriilor" a apărut în limba germană sub titlul de "Traumstunde", în traducerea lui Christian W. Schenk.
Emil Manu () [Corola-website/Science/321565_a_322894]
-
intervenții la bisericile de lemn. A doua etapă în reabilitarea acestui monument a fost restaurarea picturii murale. Lucrările de restaurare a picturii murale au durat aproximativ un an. Paula Popoiu, directorul Muzeului Satului, a spus, în cadrul Sesiunii Naționale de Conservare-Restaurare „Doina Darvaș”, desfășurată la Sala Multimedia a Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național (MCCPN), că intenționează să resfințească biserica de lemn din satul Răpciuni: Biserica veche a fostului sat Răpciuni (din comuna Ceahlău) constituie subiectul unui studiu numit "Biserica salvată din
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
condamnat la 10 ani de lagăr de regim strict. A decedat la scurt timp după eliberare din lagăr în anul 1955. Ediții postume ale operelor lui Pinchevschi au apărut în volume separate în anii 1959 ("Puiul de cocostârc") și 1960 ("Doina") la Moscova, precum și în limba spaniolă la Buenos- Aires în anul 2003. Compoziția "Basarabie" (Basarabia, doină), pe versuri de Pincevschi a fost interpretată de violonistul Ițhak Perlman și grupul de clezmeri "Brave Old World" și imprimată pe CD la Angel
Moișe Pincevski () [Corola-website/Science/320864_a_322193]
-
din lagăr în anul 1955. Ediții postume ale operelor lui Pinchevschi au apărut în volume separate în anii 1959 ("Puiul de cocostârc") și 1960 ("Doina") la Moscova, precum și în limba spaniolă la Buenos- Aires în anul 2003. Compoziția "Basarabie" (Basarabia, doină), pe versuri de Pincevschi a fost interpretată de violonistul Ițhak Perlman și grupul de clezmeri "Brave Old World" și imprimată pe CD la Angel Records, SUA în anul 1995.Din acel moment a fost reluată de multe colective de clezmeri
Moișe Pincevski () [Corola-website/Science/320864_a_322193]
-
de serie. Lucrările dumnealui au fost editate și imprimate la radio, televiziune și pe discuri. Multe cântece au fost premiate la diferite concursuri. Interpreții cântecelor sunt: Nadejda Cepraga, Ion Suruceanu, Olga Ciolak, Anastasia Lazariuc, ansamblul «Contemporanul» (formație «Noroc»), capelă corala «Doina». A. Luxemburg - autor de cântece populare pop « În Moldova mea frumoasă», «Băieții veseli». Lucrările dumnealui au fost interpretate în fosta URSS, România, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Italia, Franța, Israel și SUA. Din 1990 și până în 1995 A. Luxemburg a lucrat
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
care însoțesc formarea celulelor sexuale, precum și caracterul întâmplător al fecundației ovulului, constituie cauza colosalei variabilități a organismelor sexuate. 1. Raicu P., Genetica generală și umană, Humanitas, București, 1997. 2. Movileanu V., Probleme de genetică, Chișinău, 1973. 3. Maximilian C., Ioan Doina, Genetica medicală, București, 1996.
Alelă () [Corola-website/Science/317314_a_318643]
-
Astra blăjeana, Discobolul, Gând românesc, Antic art magazin, Unirea (Albă Iulia), Unirea (Blaj), Unitatea, Ardealul, West magazin, Informația de Albă etc. Referințe: Referințe critice semnate de: Vasile Moga, Mircea Toca, Ion Mărgineanu, Ion Buzași, Gheorghe Fleșer, Marcel Știrban, Iacob Mârza, Doina Ionescu, Viorica Guy Marica, Nicolae Edroiu, Eva Mârza, Maria Basarab, Gheorghe Buluță, Octavian Schiau, Eugenia Serafini (Romă), V. Ecsedy Judit (Budapesta), Dorin Ovidiu Dan, Gabriela Mircea, Zevedei-Ioan Drăghiță, Daniel I. Iancu, Angela Groza, Ioan Popa, Nicolo Giuseppe Brancato (Romă), Ioana
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Floarea Țuțuianu, Mariana Bojan, Marcel Mureșanu. Premiul pentru exegeza blagiana: Mihai Cimpoi, D. Vatamaniuc, Ilie Pârvu, Ștefan Afloroaiei, Mihai Cimpoi, Ion Bălu, Cornel Ungureanu, Dumitru Irimia, Iosif Cheie-Pantea, Corneliu Mircea, Ion Pop, Marin Mincu, Traian Pop, Felicia Burdescu, Mircea Tomuș, Doina Modola, Rodica Marian, Mircea Muthu, Corin Braga, Gabriela Gabor, Lucia Cifor, Cornel Hărănguș, V. Fanache, Eugeniu Nistor, Florin Oprescu. Premiul pentru ediții Blaga: Dorli Blaga, Daniela Tomescu, Georgeta Dimisianu, Stanoje Radulovici (Iugoslavia). Premiul pentru răspândirea operei lui Blaga peste hotare
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
vioară sub îndrumarea profesorului Fulger Ionescu. În anul 1974 începe stagiul militar în cadrul corpului de Marină Militară, stagiu pe care îl conchide în anul 1976. Acest an marchează începerea studiilor de canto cu profesoara Geta Bălan și colaborarea cu Ansamblul "Doina" al Armatei. Între anii 1979-1981 este membru deplin al Corului Armatei unde i se încredințează de nenumărate ori părțile solistice de tenor. În anul 1981 devine student al Conservatorului Ciprian Porumbescu din București la secțiunea canto sub îndrumarea profesoarei Maria
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
nr.5, 31 ianuarie 1991; Daniel Cristea Enache, în „Adevărul literar și artistic”, nr.440, 20 octombrie 1998; Niadi Cernica, în ziarul „Crai nou”, Suceava, nr. 2534, 4 decembrie 1999; Onu Cazan, în „Bucovina literară”, nr.4(110), aprilie 2000. Doina Cernica, pagină realizată la aniversarea a 85 de ani de la nașterea lui Pan Solcan, în ziarul „Crai nou”, 23 mai 2009, p. 5. Mariana Ionescu, articolul despre Pan Solcan în "Dicționarul general al literaturii române", vol.6, București, Editura Univers
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
care, astăzi, prin frumuseță, buna rînbuială și curățenie, au întrecut satele locuitorilor băștinași, pe care ii" - căci așa li se zice - "i-au poreclit frătuți". Vestitele coruri bănățene sînt ale lor mai ales, ale ilor, câri au cele mai frumoase doine, cum au și case mai ospitaliere decît ale oricării alte categorii de populație în provincie." În secolul XX migrația din Oltenia spre Banat a fost determinată în cea mai mare parte de factorii economici, repartizarea teritorială a forțelor de producție
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
Înger ce asistă neputincios la mersul lumii, modernii au doar experiența tragică a finitudinii lipsită de noimă a vieții. Iată de ce sunt fără scăpare; stau cu spatele la zid , într-o Situație -limită - cum se intitulează ultima sculptură a lui Mircea Roman.Doina Emilia Mândru Imaginați-vă mai multe mobile vechi, confecționale din scânduri bătute în cuie de lemn. Sunt puțin sau deloc funcționale; zăceau până nu demult într-o magazie - uitate prăfuite, sparte pe alocuri, dezmembrate. Deodată au prins viață, sau- știu
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
poezia românească; Anton Pann - "Povestea vorbii"; Vasile Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață pe Caraiman"; Grigore Alexandrescu - ciclul "Epistole", ciclul "Fabule", poezii de inspirație istorică; Dimitrie Bolintineanu - volumele "Florile Bosforului", "Legende istorice"; Vasile Alecsandri - volumele "Doine și lăcrămioare", "Legende", "Pasteluri"; Andrei Mureșanu - "Deșteaptă-te române";
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
personalități venite să-l susțină pe Werner Sommerauer. Pe lângă membri ai Asociației „15 Noiembrie” Brașov și ai Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, la tribunal au fost prezenți Ana Blandiana, Constantin Ticu Dumitrescu, Romulus Rusan, Radu F. Alexandru, Adrian Niculescu, Doina Jela, Horia-Roman Patapievici, Dan Pavel și mulți alții. În martie 2005, după doi ani de procese, magistrații Judecătoriei Sectorului 1 București i-au achitat pe Marius Oprea și Werner Sommerauer, considerând că infracțiunii de calomnie îi lipsește unul din elementele
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
din Reșița, profilul Filologie-Istorie, în anul 1995, iar în anul 1999 a absolvit Facultatea de Litere, Istorie și Teologie (secția Istorie), Universității de Vest din Timișoara, susținând teza de licență "Reprezentări de divinități în arta plastică geto-dacică", fiind coordonat de către Doina Benea. Acesta își susține tot sub îndrumarea Doinei Benea teza de disertație cu titlul: "Permanențe precreștine în tradiția mitologică românească" în anul 2001. După absolvirea facultății, între 1999-2003 a fost profesor titular de istorie și geografie la școala generală din
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
în anul 1999 a absolvit Facultatea de Litere, Istorie și Teologie (secția Istorie), Universității de Vest din Timișoara, susținând teza de licență "Reprezentări de divinități în arta plastică geto-dacică", fiind coordonat de către Doina Benea. Acesta își susține tot sub îndrumarea Doinei Benea teza de disertație cu titlul: "Permanențe precreștine în tradiția mitologică românească" în anul 2001. După absolvirea facultății, între 1999-2003 a fost profesor titular de istorie și geografie la școala generală din comuna Becicherecu Mic, județul Timiș, iar din anul
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
ani de existență a statului maghiar, din timpul conducerii prefectului baron Zágoni Szentkereszty György, respectiv a subprefectului Kishalmágyi Hollaky Artúr." În timp, placa de marmură a dispărut. Astăzi, pe cei doi pereți de pe casa scării, se pot admira lucrările artistei Doina Ionescu: pe partea dreaptă se regăsesc simbolurile antice ale locului, iar pe partea stângă cele medievale. La etaj, vizavi de treptele placate cu marmură, se află sala de ședințe mai mare de 200 mp, realizat în stil neorenascentist și baroc
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
a alcătuit un ansamblu de 70 de instrumentiști țigani și români pe lângă Marele Stat major și, împreună cu o altă formație condusă de Victor Predescu, au susținut o suită de concerte de mare răsunet. În data de 4 februarie 1945 Orchestra "„Doina Românească”", care număra 72 de membri, are primul său concert la Sala Dalles. În zilele de 25 martie și 25 mai 1945, orchestra lăutarilor bucureșteni condusă de Moțoi, devine realitate, triumfând din nou în aceeași sală "Dalles". Din "„Doina Românească
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]