17,773 matches
-
cărui nume real nu-l mai țin minte. Ei bine, Dumitru Racoviță i-a spus sorei mele că toți cei care au păzit în acea noapte casa, după ce noi am plecat, ridicați de către Securitate, au furat tot ce se putea fura din casă: săpunuri, scule, veselă, tacâmuri, tot. Fugeau cu coșurile de săpun și le ascundeau prin vie și se întorceau să mai apuce câte ceva. C. I.: Dar numele celor care v-au ridicat atunci l-ați aflat cumva? R. R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bătrână aici?" Și i-au dat drumul din domiciliu forțat. Ei, bunica avea grijă de un copil și a avut necazuri și la Râmnic, pentru că era la unul care lucra la un darac de lână, pe care l-au prins furând. Bunica avea grijă de copilul lui și acesta ne aducea și nouă lână de lucrau surorile mele pulovere și alte cele. C. I.: Asta se petrecea deja la Râmnicu Sărat. Dar când v-au urcat în camion câți erați? R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
soarta pe care o aveam noi și ne mai căuta de lucru și mai găsea pe la câte o prietenă sau vreo cunoștință. Tragedia mare a fost atunci când bunica, fiind angajată la cel cu daracul, acela a băgat mâna și a furat lână. Nu fura de nevoie, că și nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au venit și la noi acasă. Soțul mătușii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o aveam noi și ne mai căuta de lucru și mai găsea pe la câte o prietenă sau vreo cunoștință. Tragedia mare a fost atunci când bunica, fiind angajată la cel cu daracul, acela a băgat mâna și a furat lână. Nu fura de nevoie, că și nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au venit și la noi acasă. Soțul mătușii mele, fost plutonier
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe surori care duceau în brațe toată lâna pe care o mai aveau. Au fost ținute pentru interogatoriu și să dea declarații, dar le-au dat drumul, pentru că au văzut că n-au nici o legătură cu furtul. Cu cel care furase nu știu ce s-a petrecut, dacă l-au arestat, dar bunica a rămas fără loc de muncă, că ăla îi dădea 200 de lei pe lună ca să aibă grijă de casă și de copil. Bunica mânca acolo, la ăla, iar bănișorii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a dat să mănânc. Ea avea o fată și un băiat și odată au prins doi ruși în casă. Ei au sărit peste gard, au intrat în casă și fata țigăncii i-a surprins. C. I.: Soldați ruși prinși la furat la țigani!? R. R.: Da. Mama țigăncușei l-a apucat de centură pe unul dintre ruși și l-a scos în stradă, am văzut cu ochii mei. Celălalt rus reușise să fugă. Țiganul s-a urcat pe un cal alb
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
izbit vreo trei perechi de palme. L-a bătut acolo în stradă de față cu lumea, i-a dat și un șut în fund: "pașol na cazarma, ciortî!" Și cred că acolo nu i-a fost ușor rusului prins la furat. Eu am rămas prostit, că la noi nu se bătea în armată. Și să vă mai spun altă întâmplare. Colonelul care a locuit o vreme la mătușa Lucica avea telefon și avea și pistolul încărcat, pe care-l lăsa pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I.: Păi, nu s-au pierdut, că doar nu s-au risipit luate de vânt. Familia dumneavoastră și toate familiile deportate au fost tâlhărite de către regimul și statul comunist. R. R.: Exact. După 1989, eu am demolat casa părintească pentru că furaseră geamurile, ușile și am stricat și un singur hambar. Gestionarul de acolo mi-a zis că nu este al meu și i-am replicat: "domnule, am avut vreo 3 hambare, coșere, un șopron mare, un hangar care adăpostea batoza!" Am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost deportat 12 ani pentru proprietatea asta a lui tata. Cum să las pe alții să mă jefuiască așa, nu m-au jefuit suficient comuniștii?" C. I.: Exact acesta este termenul care trebuie folosit: jaf. R. R.: Și voiau să fure în continuare. Și când a venit secretarul primăriei de la Mălușteni în timp ce demolam hambarul, aveam o secure în mână, i-am zis: "Domnu' secretar, hai să vă arăt casa în care m-am născut și am locuit, casa părinților mei!" Erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în continuare. Și când a venit secretarul primăriei de la Mălușteni în timp ce demolam hambarul, aveam o secure în mână, i-am zis: "Domnu' secretar, hai să vă arăt casa în care m-am născut și am locuit, casa părinților mei!" Erau furate geamurile, ușile, dușumelele, tot. Rămăseseră numai pereții: "Cine o păzește?" La care secretarul zice: "Noi". M-am înfuriat și am aruncat cu securea așa de tare că a trecut prin scândurile hambarului. Venise cu încă unul care mi-a zis
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fac cerere, că mă încadrează și mă dă la Podu Iloaei pe funcție de picher, în construcții la drumuri. Și, dacă fusesem în armată, mă pricepeam și la picheri și la pontonieri și la mai toate. Am fost isteț și am "furat" meserie, cum se spune, privind la ceea ce făceau alții de pe unde mergeam cu mașina. De exemplu, când s-au pus bordurile și s-a pus primul asfalt de la Breazu până la Movileni, mă uitam la cum făceau ăia. Și așa am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
încolțit sau nu sămânța. Mi-era și ciudă, că semănam porumb și treceau câte 7-8 zile și nu răsărea nimic. Eu voiam nu doar să-mi iasă, să răsară, ci să am și densitate. C. I.: Dacă se întâmpla să fure cineva din sămânță și nu ieșea densitatea, dumneavoastră ca "dușman al poporului" erați primul responsabil, după cum cred că indiferent ce se putea petrece tot dumneavostră erați primul pasibil de a fi suspectat și acuzat. După detenție n-ați simțit ochii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și-a cerut scuze. Ferma la care mă dusesem nu avea garduri și era lângă școala din Miroslava. Toți copiii de prin Miroslava intrau în grajduri, mulgeau și luau lapte. Și nu-mi era mie frică de faptul că se fura lapte, că veneau pentru lapte sau fân sau lucernă sau siloz, ci mi-era frică să nu ia foc ferma, că intrau oameni băuți. Și am făcut gard de jur împrejurul fermei. Aveam toate materialele la magazie. Era spre iarnă, îngheța, puneam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ea alcătuia pedestrimea. Și țăranii își aduceau de acasă și de ale gurii: brânză și făină în glugă și traistă. Ca să ademenească însă mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a fura din război al lor să fie! Ștefan cel Mare a folosit deseori astfel de armată, cum spune cronicarul, în luptele sale cu muntenii, cu secuii și ungurii și cu leșii. Armata în dobândă era neregulată, probabil avea ghioage, arcuri, baltage
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
argint) și 24 ecus boerului; 2. Acela care pentru furtul unui bou dintr-o cireadă va fi gonit de boier, dacă cireada rămasă fără păzitor va fi mâncată de dobitoacele sălbatice, va avea ochii scoși; 3. Acela ce va fi furat un plug sau un soc (fierul lat al plugului) dacă este descoperit va fi dator a plăti pentru fiecare zi, datând din ziua descoperirii, 12 aspri care fac prețul unei zile de muncă; 4. Cel care va întrebuința măsuri nedrepte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
7. Cel care pentru a se răzbuna pe un inamic va pune foc casei sale sau la stogul său de fân, va fi ars de viu; 8. Dacă vreunui boier sau oricărui proprietar, femeia sau vreunul din copii săi va fura odată, de două ori sau de trei ori, o gâscă sau orice altă bagatelă li se va ierta fapta, dar dacă va fura ceva mai de valoare, ei vor fi pedepsiți ca hoții; 9. Acelș ce îi redus la cea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ars de viu; 8. Dacă vreunui boier sau oricărui proprietar, femeia sau vreunul din copii săi va fura odată, de două ori sau de trei ori, o gâscă sau orice altă bagatelă li se va ierta fapta, dar dacă va fura ceva mai de valoare, ei vor fi pedepsiți ca hoții; 9. Acelș ce îi redus la cea din urmă extremitate, nu va fi furat decât spre a se îmbrăca și a nu muri de foame, va obține iertarea; 10. Cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trei ori, o gâscă sau orice altă bagatelă li se va ierta fapta, dar dacă va fura ceva mai de valoare, ei vor fi pedepsiți ca hoții; 9. Acelș ce îi redus la cea din urmă extremitate, nu va fi furat decât spre a se îmbrăca și a nu muri de foame, va obține iertarea; 10. Cel ce va fura de la inamici sau de la orice alt nelegiuit va avea iertare; 11. Dacă oameni din serviciul gospodarului (Domnitorului) comit abuzuri, necăjesc pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de valoare, ei vor fi pedepsiți ca hoții; 9. Acelș ce îi redus la cea din urmă extremitate, nu va fi furat decât spre a se îmbrăca și a nu muri de foame, va obține iertarea; 10. Cel ce va fura de la inamici sau de la orice alt nelegiuit va avea iertare; 11. Dacă oameni din serviciul gospodarului (Domnitorului) comit abuzuri, necăjesc pe săracii locuitori și fără știrea stăpânului lor, culpabilii vor fi pedepsiți ca și cum ar fi insultat pe gospodar; 12. Acel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este cel mai grăitor exemplu de trecere „prin foc și sabie". Despot Vodă de exemplu a topit toată argintăria și odoarele bisericii Slatina pentru a bate monedă și a-și plăti ostașii. Sobieschi, în drum spre Neamț a asediat mânăstirea, furând clopotele de bronz pentru tunuri, iar Ion Vodă cel Cumplit îl va îngropa de viu pe starețul Iacob cel Vrednic, pentru a afla unde e ascuns tezaurul, în timp ce turcii, la 1821, vor incendia chiliile călugărești, căutând să se răzbune pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1638 Vasile Vodă ordonă pârcălabilor de la Fălciu și dregătorilor de Huși să nu supere satele Episcopiei „cu globe de bătăi sau de pârâturi, sau cu alte globe mai mici", ci să observe numai „morți de om, sau alte deșugubine, sau furi, sau tâlhari". Pentru că și ulterior, șoltuzul și cu târgoveții Hușilor au încercat să-și lărgească hotarul târgului pe seama hotarului cu satul Broscenii al Episcopiei, episcopul Ghedeon nu-i lasă, se jeluiește la Domnie, Domnul rânduiește cercetarea la fața locului de către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că la Huși erau vii domnești, că vinul de Huși se califica după cel de la Cotnari, dar, iată, viile acestea, se lucrau cu târgoveții din Huși, iar priveghiul era stăpânirea de noapte, în timpul coacerii roadelor mai ales, ca să nu se fure, și era tot în sarcina târgoveților. Zicerea cu priveghiul și privigherea s-a păstrat și s-a extins în popor, mai ales la țară, spune Melchisedec, când se organizează priveghiul sau privegherea mortului în casă. Atunci, la locul numit Ochiul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
are aici o slujnică drăguță care posedă coapse și pulpe deosebit de frumoase. Le-am putut privi bine, căci spala pe jos într-o odaie și și-o suflecat sus poalele pentru a nu se feșteli. Tare îmi vine s-o fur când m-oiu întoarce și s-o duc la Mircești. Doamna Grigoraș crezu că acest proiect al poetului alcătuia numai o glumă, dar după câteva luni, mergând iar la Mircești, văzu acolo pe o tânără servitoare, destul de plăcută, bine îmbrăcată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Constantin Racoviță, din noiembrie 1757, se putea da și în antrepriză, cum se proceda și cu brudina, care înainte de a fi cedată Episcopiei fusese în administrarea serdarului Manolachi... La 30 aprilie 1784, episcopul Iacob adresează jalbă domnului Mavrocordat, cel care furase episcopia, să-i cedeze mortasipia târgului Huși pentru zilele de târg. Domnul, pentru a acoperi măcar de formă fapta urâtă a prădării episcopiei, la 20 mai îi hărăzește mortasipia doar de pe vânzarea vitelor, cererea episcopului fiind doar un model de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se făcea cinstea de a fi... spânzurați, după o judecată sumară; aceștia erau negreșit aceia din hoți care, își căpătaseră o faimă mai mare în popor, prin crimele mai multe și mai îngrozitoare ce le comiseseră. Între aceștia din urmă fură Ion sin Iftimi Chetrariu zis și Petreanu și Gavril Ciobanul zis și Buzatu. Amândoi fusese de mai multe ori prinși și scăpați; dar la urmă se luară măsuri mai strașnice spre a se asigura justiția țării de persoana lor, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]