16,018 matches
-
în arc peste țocul ușii. Funiile se opresc în axul ușii în jurul unei cruci. Crucea este încadrată că un scut heraldic de două elemente arcuite ce sugerează coadă unui instrument de coarde, cel mai probabil a unei viori, numită în grâi local "„hedyedye”". Acest element decorativ particular, cu conotații muzicale, se potrivește împreună cu stâlpii târnațului, prinși parcă într-o hora în jurul lăcașului. Motivul cozii de hedyadă nu este întâmplător, întâlnindu-l atât la portalul de intrare în două locuri, la popii
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Arthur și fratele său Nicolae Henri s-au născut la Brăila, localitate în care s-a stabilit Francesco Spiridon Verona în jurul anului 1850 ca urmare a dorinței lui Vodă Bibescu care l-a angajat să coordoneze transportul și comerțul cu grâu al Țării Românești. Nicolae Henri s-a stabilit la Herța unde s-a căsătorit cu Ecaterina Kazimir, fiica boierului local, Panait Kazimir. Nicolae a fost un talentat autor de miniaturi și a absolvit Școala de arte plastice din Paris. Mai
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Banatul de Severin (cu tot cu mănăstirea Vodița, deci) se afla în mâinile ungurilor. În documentele lui Dan I și cele timpurii semnate de Mircea cel Bătrân este pomenită doar Tismana, iar din vechile ei danii de la Vladislav Vlaicu lipsesc „gălețile de grâu de la satul lui Costea”. Acestea vor reapărea după ce Mircea își extinde controlul asupra Banatului de Severin. Așadar, Nicodim începe să caute un loc pentru a întemeia o nouă mănăstire. În acest scop vizitează Oltenia subcarpatică, căutările sale ducând la inițierea
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
o satirizare a grotescului rechiziționării imediate de la cetățenii bulgari. Pe el l-a interesat să surprindă cu exactitate aspectul unei gări - "Gara de mărfuri", observate dinspre magaziile cu cereale unde se îmbulzeau carele și căruțele folosite pentru transportul sacilor cu grâne pentru front. Prin descărcarea lor necontenită se pot vedea stivele înalte acoperite cu pelerine multicolore contra ploii. Se pot vedea și peticele kaki ale pelerinelor. Compoziția este curioasă prin faptul că îmbină peisajul de periferie urbană și rusticul ce transpare
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
la aceasta și întinsese un lanț peste intrare. Trei zile mai târziu, la adăpostul întunericului, lanțul a fost ridicat pentru scurt timp, ca să îngăduie venirea a trei dintre corăbiile genoveze armate de papă și a unui vas mare, încărcat cu grâu, furnizat de Alfons de Aragon. Mehmed știa că trebuie să găsească o cale pentru ca o parte a flotei sale să pătrundă în Cornul de Aur, astfel încât să poată ataca zidurile dinspre mare. Cu o ingeniozitate temerară, tehnicienii săi au izbutit
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
avea formă de patrulater cu patru turnuri la colțuri, cu un perimetru de 1.000 de pași. Intrarea se făcea printr-o poartă aflată pe latura de sud. Conform lui Çelebi, în cetate se aflau o moschee, un depozit de grâu și încăperi pentru o garnizoana de 150 de soldați. În apropierea cetății existau 200 case acoperite cu stuf în care locuia populația săracă, un han, o baie publică, vii și livezi. Guvernatorul local era responsabil cu pază drumurilor comerciale și
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
un loc simplu de școlarizare, știri și bârfă, pețire, festivaluri religioase, trupe de teatru itinerante, de colectare a impozitelor, precum și baze de distribuție de alimente în caz de foamete. Sătenii agricultori din nord își petreceau zilele lor cultivând pământul cu grâu și mei, în timp ce fermierii de la sud de Râul Huai se angajau în cultivarea intensivă a orezului, deasemenea posedând lacuri și iazuri în care aveau rațe și pește. Cultivarea de duzi pentru viermii de mătase și arbuști de ceai, putea fi
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
România, formată din satele Gherghina, Mircea Vodă (reședința), Satu Nou și Țibrinu. Stema comunei Mircea Vodă se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, se află un mănunchi de patru spice de grâu, flancat de câte un ciorchine de strugure, toate de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află Monumentul Eroilor "Mircea cel Bătrân", de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
Comuna Mircea Vodă, Constanța () [Corola-website/Science/310376_a_311705]
-
tarziu Valeriu Tabăra devine conferențiar, respectiv profesor universitar - titular al disciplinei de Fitotehnie - Plante Tehnice la Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. A condus în cadrul stațiunii SCDA LOVRIN-Timis activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorarea grâului și cânepii dioice fiind în același timp director de proiecte de cercetare cu CNCSIV. Este recompensat cu medalia de aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” ,pentru rezultatele remarcabile în ceea ce privește două soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
cu 70.000 lei de la D.R.Cordescu. Se mai indica existenta unei mori de apa si a uneia de aburi, organizarea a doua târguri anuale (20 iulie și 8 septembrie) și se face mențiunea ca in Găești, in afara de grâu si porumb, se produce cel mai bun tutun din România. Tutunul de aici era de altfel cunoscut de mult în străinătate. Pentru a completa imaginea orașului este necesară mențiunea că străzile erau nepavate pline de noroi când ploua luminate cu
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
concluzia că, sub raportul dezvoltării economice și sociale, civilizația geto-dacilor era mult mai înaintată decât cea, de pildă, a germanilor. Asemenea celorlalte ramuri tracice, și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz, secară, linte, bob și mai multe varietăți de grâu. Baza economiei o formau agricultura și creșterea vitelor. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier încă din sec. III î.e.n. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată: coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
revoltat, cucerind partea de nord-vest a Africii române. Și-au impus stăpânirea în insulele Baleare, Corsica și Sardinia și au ocupat Cartagina, ceea ce a rezultat consecințe grave pentru Imperiul Român, pentru că din teritoriile respective se strângeau taxe și se transportau grâne la Romă. Nu s-au păstrat legi de la ei. Aveau un mod de conducere care se baza pe forță, neacceptandu-i pe români în funcții de conducere. Sistemul de organizare provinciala a dispărut, instituțiile române supraviețuind sumar, la nivelul populației
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
au specializat în atacarea și extorcarea orașelor și provinciilor, obligându-i pe români să le plătească tribut. Attila, de exemplu, primea de la români, între [[447]]-[[450]], 2100 de livre de aur, plus 6000 de livre restante din anii anteriori, plus grânele achiziționate din stipendii sau din jaf. [[File:Kurultáj - Magyar Törzsi Gyűlés, Bugac, 2014.08.09 (18).JPG|thumb|left|Armata huna]] [[File:Kurultáj - Vágta, 2014.08.09 (1).JPG|thumb|Călăreți huni]] Luptele dintre huni s-au încheiat când a
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
1618. Conform datelor unei numărări din secolului al XVIII-lea în Nisporeni erau 73 de case și bordeie. Ocupația de bază a localnicilor era agricultură și vităritul. O ramură aparte era cultivarea vitei de vie și pomicultura. Tradițional se cultivă grâu, porumb și cartofi. Ramură zootehnica era reprezentată prin creșterea vitelor mari cornute, căilor, oilor, caprelor și porcinelor. Industria și economia satului era slab dezvoltată și legată doar de prelucrarea produselor agricole. În noiembrie 1819, în satul țarist pe atunci, este
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
Giurgiulești. Până la ocupația sovietică a făcut parte din plasa Reni, județul Ismail. În perioada ocupației sovietice a făcut parte din raionul Vulcănești. La data de 19 august 2014 în localitate a fost inaugurată prima transbordare a cerealelor pe râul Prut. Grânele au fost încărcate într-un utilaj special, ponton, pentru ca mai apoi să fie preluate de o navă maritimă. Primele două barje, încărcate cu câte 700 tone de grâu, vor ajunge până la porturile Reni și Constanța, de aici, ulterior marfa va
Cîșlița-Prut, Cahul () [Corola-website/Science/305111_a_306440]
-
în localitate a fost inaugurată prima transbordare a cerealelor pe râul Prut. Grânele au fost încărcate într-un utilaj special, ponton, pentru ca mai apoi să fie preluate de o navă maritimă. Primele două barje, încărcate cu câte 700 tone de grâu, vor ajunge până la porturile Reni și Constanța, de aici, ulterior marfa va fi încărcată pe o navă, destinația finală fiind Egipt. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, a menționat: „Crearea unui astfel punct de încărcare a cerealelor, transportate ulterior
Cîșlița-Prut, Cahul () [Corola-website/Science/305111_a_306440]
-
Colinele sunt culmi alungite și înguste, cu altitudini de 200-500 m, versanți puternici înclinați, ale căror altitudini coboară treptat în sensul curgerii rîului care le încadrează , aici, rîul Prut . Baza economică a satului o constituie agricultura, specializată în culturile cerealiere (grâu, porumb, orz) și tehnice (floarea-soarelui, vița de vie). Majoritatea localnicilor dețin loturi de pământ, și se ocupă cu grădinăritul în sere. Comuna mai dispune de un oficiu medical, mai multe magazine, pentru măcinarea grâului etc. Un loc simbolic îl reprezintă
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
constituie agricultura, specializată în culturile cerealiere (grâu, porumb, orz) și tehnice (floarea-soarelui, vița de vie). Majoritatea localnicilor dețin loturi de pământ, și se ocupă cu grădinăritul în sere. Comuna mai dispune de un oficiu medical, mai multe magazine, pentru măcinarea grâului etc. Un loc simbolic îl reprezintă monumentul dedicat soldaților căzuți în cel de-al doilea război mondial. Comuna este traversată de de două rețele de transport importante: terestru și feroviar. Drumul raional Cahul-Giurgiulești străbate comuna, iar rețeaua de cale ferată
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate. Vegetația spontană are o
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
produselor agricole. Întreprinderea „Servest-Agro” SRL produce conserve din legume și fructe: bulion de roșii, roșii uscate, castraveți murați ș.a., iar o parte din producție este exportată în Rusia și statele Uniunii Europene. SA „Combifuraj” este specializată în producerea făinii de grâu, a uleiului de floarea soarelui, comercializarea nutrețurilor și aditivilor pentru animale. SRL „Muncel Agro” se ocupă cu cultivarea porumbului, grâului, cartofilor, soii, merelor, producerea făinii, pastelor făinoase și oferă servicii de prelucrare și pregătire a terenurilor agricole. La Corjeuți activează
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
o parte din producție este exportată în Rusia și statele Uniunii Europene. SA „Combifuraj” este specializată în producerea făinii de grâu, a uleiului de floarea soarelui, comercializarea nutrețurilor și aditivilor pentru animale. SRL „Muncel Agro” se ocupă cu cultivarea porumbului, grâului, cartofilor, soii, merelor, producerea făinii, pastelor făinoase și oferă servicii de prelucrare și pregătire a terenurilor agricole. La Corjeuți activează o pizzerie, câte o agenție a Băncii de Economii și a Moldinconbank, asociația de economii și împrumut „Elizomon”, 2 farmacii
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
membri, 58 - șase membri, 26 - șapte membri, 12 - cu opt membri, 7 - nouă membri, 4 gospodării cu pste 10 membri. Mărimea medie a unei gospodării constituie 3,6 membri. Baza economică a satului o constituie agricultura, specializată în culturile cerealiere (grâu, porumb, orz) și tehnice (floarea-soarelui, vița de vie). Majoritatea localnicilor dețin loturi de pământ, și se ocupă cu grădinăritul în sere. O importanță deosebită pentru locuitorii comunei o are fabrica de vinuri „Prut”, oferind locuri de muncă și posibilitatea de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
muncă și posibilitatea de realizare a strugurilor. Această fabrică, alături de altele din raiona, este inclusă în ruta turistica vitivinicolă „Dunărea de Jos”. Comuna mai dispune de un oficiu medical, o vulcanizare, mai multe magazine, prese de ulei, moară pentru măcinarea grâului etc. Un loc simbolic îl reprezintă monumentul dedicat soldaților căzuți în cel de-al doilea război mondial. Comuna este traversată de de două rețele de transport importante: terestru și feroviar. Drumul raional Cahul-Giurgiulești străbate comuna, iar rețeaua de cale ferată
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
s-a lichidat sau poate reorganizat în cooperativa agricolă „Dezrobirea țăranului”. În almanahul „Calendarul plugarului” pentru anul 1936 se spune că susnumita cooperativă are succese și prosperă. Tot acolo este o fotografie despre activitatea lor în procesul de sulfare a grâului de sămânță (vezi foto). Locuitorii satului Jăvreni în 1936 erau abonați la 19 gazete și reviste românești și o gazetă evreiască. În cadrul căminului cultural activa un cor, care în 1935 la București a fost înscris în lista laureaților; un colectiv
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]