17,036 matches
-
a sărit drept în prăpastie. După urma lui unul după altul toți dușamnii, găsindu-și sfârșitul în pragurile pietroase ale Răutului. Cu prilejul vieții a scăpat satul de la perire Uță Mașcu, care de atunci se numește Mașcăuți. Argument în favoarea acestei legende vin din spusele localnicilor care povestesc despre acest viteaz Uță Maciciul. Primul document care menționează moșia în cauză datează din 17 iulie 1436, este vorba de un hrisov emis de cancelaria domnilor Țării Moldovei, Ilie și Ștefan, către logofătul Oncea
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
Izbiște este o localitate-centru de comună în Raionul Criuleni, Republica Moldova. Legenda provenienței denumirii: Se spune ca demult tare mai mulți țărani erau în căutare de apă fiind secetă mare în țară. Trecând peste câmpurile actualei localități Izbiște au descoperit mai multe izvoare cu apă limpede că lacrima. Bucuroși oamenii au umplut
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
școala din Pohrebea.La Coșnița prima biserică (din lemn) a fost construită în 1760, iar în 1880 a fost zidită una din piatră. La Pohrebea a fost ridicată una asemănătoare. Pereții ambelor biserici se mai păstrează și astăzi. Există o legendă care spune că: Țarul acestor meleaguri a poruncit ca în acest sat să fie construită o biserică de toată frumusețea. Când biserica a fost gata zidită, în ziua sfințirii bisericii a născut și soția țarului. Țarul plin de bucurie a
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
Molovata Nouă este un sat-reședință de comună în Raionul Dubăsari, Republica Moldova. Molovata Nouă se află pe malul stâng al fluviului Nistru. Alături de satul Roghi formează comuna Molovata Nouă. Satul Molovata Nouă a fost atestat în anul 1761. Legenda satului spune că o dată foarte demult pe cînd rîul Nistru era cît un pîrău, doi pescari pescuiau unul pe o parte a Nistrului și altul pe cealaltă parte. Atunci, cînd cel din dreapta Nistrului a întrebat cum merge pescuitul, cel din
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula. Flora locală este reprezentată de vegetație de luncă care s-a păstrat pe versanții văilor, o bună parte a teritoriului fiind valorificată, de vegetația palustră și acvatică. Vegetația forestieră lipsește. După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda, o oarecare cucoană pe nume Cezara se îndrepta
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
palustră și acvatică. Vegetația forestieră lipsește. După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda, o oarecare cucoană pe nume Cezara se îndrepta cu careta spre orașul Cernăuți. Ajungînd de asupra locului unde în prezent se află satul a pornit să ploaie puternic, că cît nu s-a stăruit vizitiul a fost imposibil de a
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
o cafenea, o casă de prestări servicii, o frezărie, o baie, un punct medical, 5 grădinițe de copii, un liceu, o casă de cultură, o instalație de cinema, 2 biblioteci, un oficiu poștal, un stadion, un hotel. Circulă și o legendă, care spune că flăcăul "Bala" se îndrăgostise lulea de "Tina", fata vecinului. Frumoasă foc fata. Și băiatul nu de lăsat. Unica dorință ce le sfarogește inimile e să se căsătorească cît mai repede. Dar părinții tinerilor nu se înțeleg între
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
nunta se strică. Visul se stinge. Deznădăjduiți, tinerii se iau de mînă și se aruncă ori că într-un ochi de baltă, ori în valurile Prutului. Drama zguduie satul și de atunci localitatea le va purta numele... Desigur, e o legendă, iar denumirea satului, fără îndoială, se trage de la bălțile și mlaștinile de le-a format de-a lungul timpului apa Prutului. Dovezile se află în incunabile, cît și în cocumentele mai noi. Într-o menționare istorică este pomenit ca un
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
Bujor este o localitate-centru de comună din Raionul Hîncești, Republica Moldova. Legendele spun că în ograda spitalului a trăit un boier pe nume Mica Simigrad unde avea o livadă bogată de meri, pruni, peri, cireși și păzea livada cu pușca. Iar în locul fostei Policlinici a trăit boierul Boboc. El deținea majoritatea terenurilor
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
împrejurimea satului. Înaintea celui de al doilea război mondial ei s-au retras în România și retrași au fost până și în ziua de azi dar beciurile și fântânile au rămas o dovadă clară a populării acestor locuri. O altă legendă veche ne spune, că prin aceste locuri a trecut Ștefan cel Mare după o luptă cu tătarii. Pe atunci se întindeau Codrii până aici. Au făcut popas într-o poienița plină cu bujori sălbatici. Acum aceste flori se găsesc numai
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
ocupație, titlu dregătoriei , stare civilă, rang ecleziastic etc.). Primul document în care este atestat satul Ciuciuleni a fost găsit în colecția mănăstirei Frumoasa (nota lui A. Sava) și este datat din 28 iunie 1596. Despre formarea satului există mai multe legende care s-au transmis din tată în fiu și așa mai departe și o sa se transmită în continuare aceste legende frumoase despre formarea satului. Una dintre aceste legende, care a fost spusă de Vasile Coțofană și preluată de la moș Ion
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
colecția mănăstirei Frumoasa (nota lui A. Sava) și este datat din 28 iunie 1596. Despre formarea satului există mai multe legende care s-au transmis din tată în fiu și așa mai departe și o sa se transmită în continuare aceste legende frumoase despre formarea satului. Una dintre aceste legende, care a fost spusă de Vasile Coțofană și preluată de la moș Ion Tăbăcaru un bătrân de peste 80 ani. Legenda spune că în valea pitorească șerpuită de un râușor cu apa cristalină la
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
este datat din 28 iunie 1596. Despre formarea satului există mai multe legende care s-au transmis din tată în fiu și așa mai departe și o sa se transmită în continuare aceste legende frumoase despre formarea satului. Una dintre aceste legende, care a fost spusă de Vasile Coțofană și preluată de la moș Ion Tăbăcaru un bătrân de peste 80 ani. Legenda spune că în valea pitorească șerpuită de un râușor cu apa cristalină la care se adăpau bourii și căprioarele în tihnă
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
în fiu și așa mai departe și o sa se transmită în continuare aceste legende frumoase despre formarea satului. Una dintre aceste legende, care a fost spusă de Vasile Coțofană și preluată de la moș Ion Tăbăcaru un bătrân de peste 80 ani. Legenda spune că în valea pitorească șerpuită de un râușor cu apa cristalină la care se adăpau bourii și căprioarele în tihnă, a poposit un cioban pe numa Ciuciulea cu turma sa de oi. Mai târziu când acesta și-a dat
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
răzeși aduși de Ștefan cel Mare care se întorcea de la o luptă cu tătarii de pe Nistru. În amintire victoriei a fost ridicată Mănăstirea Capriana, situată în vecinătatea acestor locuri. Iar răzeșii s-au statornicit aici păstrând denumirea cătunului. O altă legendă despre formare satului este despre un drumeț Ciuciulea care făcuse un drum lung și nu găsise apă de băut nicăieri până a ajuns la Șipot (cișmea de pe suta II). Bând apă pe săturate a rămas și peste noapte și apoi
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
cișmea de pe suta II). Bând apă pe săturate a rămas și peste noapte și apoi și-a făcut culcuș în salcia mare de lângă izvor. A doua zi a plecat dar în urma lui a rămas numele de Ciuciulea. Argument în favoarea acestei legende vin spusele localnicilor care spun că prima casă din sat a fost construită lângă Șipot. Referitor la originea denumirii Ciuciuleni există și opinia lui M. Ciachir care spune că denumirea de Ciuciuleni ar fi de origini turco-tătare care înseamnă mâneca
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
fost construită lângă Șipot. Referitor la originea denumirii Ciuciuleni există și opinia lui M. Ciachir care spune că denumirea de Ciuciuleni ar fi de origini turco-tătare care înseamnă mâneca moșului. Denumirea satului Ciuciuleni este unică în spațiul românesc și aceste legende frumoase ca dealtfel și localitatea, constituie o atracție pentru cei ce vizitează satul. Satul Ciuciuleni este așezat în centrul Republicii Moldova, pe colinele platoului central al Moldovei situându-se la distanța de 60 km de orașul Chișinău și 25 km de
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Tigheciului, pământul Buraganului - acești ani au fost menționați în izvoarele acelor timpuri. Potrivit ultimelor cercetări, realizate de de către autorul cărții "Borogani" (1994), Vasile Gajos, mai aproape de adevăr este data de 5 iulie 1765. Denumirea satului are la bază mai multe legende, la fel ca și cronologia. Conform uneia, denumirea ar proveni de la conducătorul unui trib al tătarilor nogai care și-au menținut prezența în stepa Bugeacului pe parcursul multor decenii, jefuind o parte din pământurile Moldovei. Ocuparea de către tătarii nogai a unei
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
Tigheci a întâlnit o puternică rezistență din partea populației, dar numele "Borogani" s-ar fi lipit de acest loc. Din spusele bătrânilor, primii locuitori ai satului ar fi construit casele din bârne, numite "bologani", de aici rezultând și "Borogani". O altă legendă vorbește despre strămoșii borogănenilor ca fiind veniți din cămpia Bărăganului, de la Dunăre. Versiunea pare a fi cea mai plauzibilă pentru că pe parcursul sec.XIV-XVIII, în contextul relațiilor internaționale, romănii migrau în cadrul Țărilor Românești. O atare deplasare a fost din Muntenia spre
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
o localitate-centru de comună în Raionul Orhei, Republica Moldova. Satul Biești este situat la 25 km Nord de centrul raional și la 71 km de Chișinău. Cea mai veche atestare documentară a localității o aflăm la 23 martie 1430. Conform unei legende, temelia satului a fost pusă de către boierul Beiul și fii lui, care au tras o brazdă adâncă, de hotar, între moșia lor și cea a satului Chiperceni. Pe moșia satului sunt două movile funerare rămase de la triburile nomazilor veniți din
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
mare decât astăzi. De-a lungul anilor pe această moșie au mai apărut (apoi au dispărut) și alte cătune și priseci, dar centrul a rămas vatra satului de astăzi, care pînă la 5 februarie 1986 s-a numit Curleni. Potrivit legendei, pe locul unde este situat azi satul, cândva, ”"pășunele bune și apa gustoasă i-au atras pe niște frați Curleanu, din alt sat din vecinătate, care veneau cu oile la pășunat. Mai întâi și-au ridicat aici o stână, mai
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Bardar - atestat pentru prima dată la 6 martie 1443 cu denumirea „Botnei”. Un document din 1583 atestează satul cu denumirea „Deașeni”, apoi alte documente atestează: Diașeni (1664), Dolugeni (1777) și abia în 1803 Bardar. Referitor la proveniența denumirii există câteva legende. Una din ele spune că în vremuri îndepărtate, când pământurile moldovenești erau ocupate de hoardele tătărești, acest ținut era împânzit de păduri. Adesea oamenii căutând să se apere de cotropitorii străini, își părăseau vatra și luau calea codrului. Odată un
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
prin părțile celea, încât au început să vină la el după ajutor. Astfel, în preajma casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naștere satul Bardar de la cuvântul „bărdar”, adică meseriaș care lucrează cu barda. O altă legendă povestește, cum că în timpul unui marș al oastei moldovene unul dintre oșteni și-ar fi pierdut barda, arma de luptă. A fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit de-a binelea
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
arma de luptă. A fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit de-a binelea și a hotărât să-și facă o căsuță și a rămas să trăiască în ea. În ambele legende ce conțin elemente factologice reale, găsim trei elemente: omul, pădurea și barda. Din documente mai aflăm câteva date, care menționează despre vânzarea și cumpărarea unor moșii. De exemplu, în 1644 era întărit lui Neniul Vornic o gloată, danie ce a
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
află clădirile liceului, gimnaziului și punctul de vinificație se afla grădina boierească a boierului "Cașu" (cum îi ziceau localnicii). Fiind mare bibliofil, colecționar de carte, a întemeiat o bibliotecă bogată și o galerie de picturi de valoare deosebită. Potrivit unei legende, boierul Casso i-a reproșat odată soției sale, Smaranda: ""Smarando, tu preferi să aduni diamante, eu însă am să ridic lîngă conac o movilă. Diamantele-s trecătoare, iar movila o să rămînă pururea în amintire"." Boierul Casso a construit două școli
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]