16,567 matches
-
de inspirația învățaților „tiranofili”), nu poate fi soluționată și depășită decât printr-o reflecție temeinică, gata de orice schimbare, dar atentă la achizițiile trecutului. 3. Vezi pp. 119-172. 4. Vezi pp. 83-118. 5. Pentru o analiză încă actuală a acestui peisaj intelectual și ideologic, vezi studiul meu „Umbra lui Tocqueville. Filozofie politică franceză contemporană”, apărut inițial în Polis, 2, 1995, pp. 133-148, iar apoi în cartea mea Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 211-234. 6. Lilla a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tentativa, minuțios chibzuită, de ucidere a lui Nicolae Ceaușescu, la o vizită în întreprinderea lor. Cartea de la Gura Zlata (1991) e un eseu memorialistic, un fel de jurnal de vacanță, agrementat cu amintiri diverse, din toate etapele vieții, aducătoare de peisaje, situații, oameni și întâmplări, o cozerie alertă, trimițând, într-un fel, la Pseudo-cynegeticos de A.I. Odobescu. Retras într-o așezare din Munții Retezat, unde vânează, pescuiește, citește, scrie, meditează, însinguratul își notează reveriile, experiențele de „hoinar singuratic”, reproduce textele publicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
lin luceafărul / Din ceri va să-mi străluce, / Când dulce-a fi d-o patimă, / Aminte a-și aduce”). Vechea Romă, dar și splendorile Italiei moderne sunt beatificate poetic în compoziții clasice: sonetul Cătră Tibru sau oda La Italia. Adorația peisajului sudic se răsfrânge în contemplarea măreției romane, a vestigiilor arheologice, transcrise într-o succesiune toponimică sonoră: Columna lui Traian - memento al nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
din volumul Transparență cu Pietà (1997), sunt reprezentative pentru întreaga creație a autorului. SCRIERI: Căile șoimului, pref. Constantin Ciopraga, București, 1990; Cearcăn, București, 1991; Abisul mâinilor, Iași, 1994; Coloana oficială, București, 1994; Zidul din turn, postfață Alexandru Paleologu, Iași, 1996; Peisaj confiscat, Timișoara, 1997; Transparență cu Pietà, București, 1997; Capodopera cinematografică, București, 1999; Crinul regal, București, 1999; Zilele fluxului, Ploiești, 2000; Intervalul răbdării, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Lucian Alexiu, Liniștitele zile ale poeziei, O, 1990, 38; Constantin Crișan, Între metatext și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
precum lacrima, steaua, luna, fântâna etc. ori epitete precum „liniștit”, „dulce”, „rece”, „alb”, „albastru”), încă din Fântâni carteziene, sentimentul lumii și al sinelui ca spectacol derizoriu, ca succesiune de măști îl anunță pe adevăratul D., acela al cortegiilor comic-funerare, al peisajelor cu arlechini și jucători de zaruri. „Soarele negru” al lui Baudelaire și corbul lui Poe sunt figurile tutelare ale acestor tablouri încremenite: totul e dublu („omul despicat în două” din Abel), lumea și sinele sunt imperii ale întunericului, iar răul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
așa cum mărturisesc cele Nouă variațiuni..., în Arlechini la marginea câmpului (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), viziunea poetului pare că se obiectivează: el privește și se privește oarecum din afară, cu detașare, poemele au un echilibru clasicist, o tentă sentențioasă; „peisajele” sunt încremenite, Daniel (ipostază a poetului tânăr, în Nouă variațiuni...) rămâne undeva la marginea câmpului, nu coboară în „centru”, în sinele-fântână. Arlechinii sunt umbre, spectacolul trecerii lor e de un tragism și grotesc reținut. În Poemul lunii, onirismul, una din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
un D. melancolic și muzical, al rostirii grave, sentențioase și al mărturisirilor directe despre sine, unul romantic, în descendența Odei... eminesciene, cu învolburări stilistice prețioase („Sunt tristețea cea mai vastă,/ cel mai dureros extaz.” etc.) și un altul, pictor de peisaje înrămate, de tipul spectacol-în-spectacol, un poet vizual și vizionar, care trage peste imaginile sale, de o intensitate dureroasă, cortina unei blânde ironii, pline de umor absurd ori negru. În volumul Deasupra lucrurilor, neantul (1991; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), indiferent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
lui și-i citez/ un anumit pasaj din Borges” (Portret al artistului la tinerețe). În Mirele orb (1995) sentimentul sfârșitului (de lume și de „secol”) pare că se asociază unei oboseli dulci, o „lumină moartă” se lasă deasupra orașului; în peisaje vizionare, încremenite, străluminate dinăuntru de strania lumină a morții, amenințarea angoasantă, presimțirea vidului alternează cu o liniște și o armonie nefirești: „O singură femeie/ fierbe duminica într-un cazan de aramă/ hăinuțele celor o mie de copii orbi/ Le clătește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
într-un cazan de aramă/ hăinuțele celor o mie de copii orbi/ Le clătește apoi seara/ în albia dulce a râului/ le stoarce și le întinde/ la uscat pe sârmă/ în livada de vișini.// În locul fiecărui cârlig/ cântă albastra privighetoare.” (Peisaj cu îngeri orbi). Poemele în proză - sau proza poetică, alegorică și poemele epicizate, cu „tramă” - continuă o linie foarte fertilă în opera lui D., desăvârșită, în Suflete la second hand (2000), de poemul (ciclul poematic) Fluture cap-de-mort. Aici, „drama morții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
165-169; Grigurcu, Existența, 466-469; Cristea, Fereastra, 288-292; Micu, Limbaje, 127-129; Simion, Scriitori, IV, 526-537; Coșovei, Pornind, 71-75; Gabriela Gavril, Omul năpădit de cuvinte, CL, 1991, 14; Ioan Holban, De aici nu vom putea evada niciodată!, CRC, 1991, 20; Eugen Simion, Peisaj liric cu înger palid, RL, 1991, 23; Maria Ana Tupan, Nichita Danilov și reabilitarea imaginarului poetic, VR, 1991, 7; Ioana Dinulescu, Lumea ca un teatru de marionete, R, 1991, 7-8; Ioan Milea, Melancolie și extaz, APF, 1991, 7-8; Traian T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
cu prozaismul frustrant al vieții cotidiene. Cam aceleași însușiri definesc și Neliniștitul iunie (1979), pseudojurnal al unui sejur estival al personajului auctorial la un canton pierdut în Bărăgan, microroman al unei mici lumi izolate și anonime. Modalitatea contemplării naturii, antropomorfizarea peisajului, învestit cu corespondențe culturale și o sugestivitate motivată subiectiv, mărturisesc afinități cu viziunea unui Geo Bogza. Romanul O lacrimă de privit (1970) și culegerea de schițe Tu care treci pe-aici... (1973) evocă surghiunul tomitan al poetului latin Ovidiu; interesul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
Ady Endre, E.A. Poe, John Steinbeck, Serghei Esenin, Albert Camus (fragmente din Ciuma), Valentin Kataev, François Villon. Rubrica „Lumea râde” conține umor și caricatură. E de observat că unii dintre colaboratorii de la L. vor domina ulterior, decenii de-a rândul, peisajul literar românesc. De la unii dintre ei vor emana idei și atitudini care vor contribui la degradarea treptată a atmosferei literare: supralicitarea „realizărilor” culturii sovietice, denigrarea și denaturarea unor valori naționale care nu puteau intra în tiparele noii ideologii, cultul personalității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
care le generează. Iată pentru ce, în textul care urmează, vom încerca să urmărim "detectivistic" aceste oglindiri imaginale spre a trage unele concluzii de parcurs despre realitatea oglindită, care, între timp, a dispărut. Retorica națională: politici și stiluri în acest peisaj plural, pentru economia textului de față interesează în primul rând politicile și mecanismele formale prin care ideea națională, căreia artele și arhitectura la finele secolului anterior nu doar i-au dat chip văzut, dar i l-au și modelat cu
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
un act de destabilizare a spiritului regional - autonom și localist prin definiție - puternic mai ales în Transilvania și Banat, care și astfel, la nivelul simbolicii urbane, trebuia să cedeze în fața avansului nivelator al statului național cu centrul în București. Acestui peisaj trebuie să îi aducem degrabă și corecții: destule dintre bisericile ortodoxe ale epocii sunt mai degrabă locale, chiar cu riscul confuziei cu lăcașuri ale altor culte decât cel majoritar, iar lucrul acesta nu se petrece, cum am crede, numai în
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
într-un stat care se străduia să devină unul unitar și național, așadar centralizat, probabil că nu este lipsit de interes să urmărim cum acest întreit portret este de găsit în chiar devenirea capitalei regatului român. Bucureștii: o schiță de peisaj urban interbelic La vremea proiectării Pavilionului regal român, "tricefal", de la Paris, cu care am deschis acest text, Marcu era deja un arhitect de mare prestigiu și agreat de curtea regală spre a da chip proiectului lui Carol II de a
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Pierre Rivas, Eva Kushner. Numărul 4 din 1978 cuprinde un indice de materii și lista colaboratorilor pe anii 1973-1978. Mereu preocupată de actualitate și nu lipsită de spontaneitate, revista reușește să introducă în circuit internațional nume și preocupări reprezentative pentru peisajul literar românesc. M.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
din natură a. Confecționarea lucrării model b. Procesul tehnologic Subiectul: Căsuța pădurarului Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări cu materiale din natură Materiale: Frunze și flori presate,soluție de lipit, hârtie colorată; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: Desenarea peisajului Etapă a IIa: Lipirea petalelor pentru a obtine colajul dorit Etapă a III-a: Realizarea ramei desenului Etapă a IV-a: Finisarea lucrării c. Căsuța pădurarului d. Proiectul didactic ARIA CURRICULARA : Tehnologii DISCIPLINĂ : Educație tehnologică UNITATEA DE ÎNVĂłARE : Activități cu
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
lucrării c. Căsuța pădurarului d. Proiectul didactic ARIA CURRICULARA : Tehnologii DISCIPLINĂ : Educație tehnologică UNITATEA DE ÎNVĂłARE : Activități cu materiale din natură SUBIECTUL : “Căsuța pădurarului“ TIPUL LECłIEI : Formare de priceperi și deprinderi SCOPUL : formarea priceperilor și deprinderilor de de a realiza peisaje, utilizând elemente din natură, folosind tehnică colajului OBIECTIVE OPERAłIONALE: O1 - să precizeze însușiri ale unor materiale din natură O2 - să sorteze materialele observate după anumite criterii : formă, mărime , culoare O3 - să verbalizeze acțiunile practice realizate O4 - să aplice corect procedee
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
poate de convingătoare captivează publicul, până într- atât încât severul critic Louis Delluc scrie : Ideea că facem și noi cinema de război e serios zdruncinată de această magnifică imagerie de o vigoare a simplității necunoscută la noi. Căci dacă sunt peisaje franțuzești, accesorii franțuzești, actori francezi în acest film, el este înainte de toate american. Minuțiozitatea, precizia, puterea sobră, adevărul, tactul cu care sunt alese detaliile, semnificația întregului fac din acest film o capodoperă a artei mute americane (Paris Midi). Începuturile influenței
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a crește popularitatea filmului în URSS! Dacă până în 1928 Partidul s-a menținut oarecum în afara polemicilor din cinema, din acel an, odată cu izgonirea din URSS a lui Troțki și stalinizarea totală a conducerii sovietice s-a pus piciorul în prag. Peisajul cinematografiei sovietice după un deceniu de la Revoluție era neașteptat de variat pentru un regim dictatorial : constructivismul lui Kuleșov, montajul de atracții al lui Eisenstein, teoria cineochiului și a coliziunii intervalelor a lui Vertov, montajul fluid, cu forță dramatică și satirică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
apă, ca dintr- o arteră secționată pe cale de a se goli. O altă țeavă, încovoiată peste un butoi metalic, înzestrată cu un ciuf ca de orătanie alcătuit din fascicule de cablu plesnit, tresare aidoma unei găini care caută boabe. Panoramare, peisajul de munte, sondele mergând în gol, fierăraie abandonată, prăjini aruncate, barăci pustii, camera dă peste o femeie frumoasă în prim- plan, în plan secund o sondă, femeia stă pe un buștean și își întinde spre soare fața cu ochii închiși
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să pornească. Femeia ridică din afara cadrului o pereche de ochelari negri, mari, și, cu o mână înmănușată în voal alb, și- i așază pe ochi și respiră adânc. Toate cele trei legi enunțate sunt încălcate în premieră în această secvență : peisajul este entropic, cvasistatic, dezordine, degenerare, mers în gol, nici un țel, nu se aud decât tăcerea și sunete dizarmonice, o femeie venită parcă din filmele încă nefăcute de Antonioni, care nu arată deloc a tovarășă muncitoare cu simț de răspundere, ci
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să le explice profesorilor cum trebuie să așeze elevul caietul când scrie, petroliștilor unde e petrolul, constructorilor cum se ține mistria. Secvența orchestrată de Popovici și Marcus arată convingător că asta este o necesitate pentru țară. Tăietură de montaj. În peisajul măreț al unui baraj în construcție, pe muzica nostalgic- înălțătoare a lui Tiberiu Olah, urmașul în efigie al lui Stoian-Dej, Duma-Ceaușescu, le explică tehnicienilor și contabililor, cu degetul ridicat, cum trebuie respectați „parametrii consumului specific proiectat”. Iar fiul său, în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de mari dimensiuni a propagandei, și au creat pe scheletul ei aerian remarca bilul Zidul. Confruntați cu schematismul majorității peliculelor pe această temă produse până atunci, Vaeni și Carabăț au vrut să-l învingă, ceea ce însemna deja foarte mult în peisajul cinematografic conformist al jumătății deceniului 8. Modalitatea narativă cinematografică pe care au folosit-o aș numi-o lupă ritmo‑spațială. Așa cum arătam în analiza anilor ’50, propaganda trăiește într-un spațiu- timp special, caracterizat prin mișcare continuă, absența tăcerii și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
combinați și cu legionari, sunt cunoscuții psihopați ucigași și brute cinice standard. Comuniștii, la fel de standard, sunt curajoși și înțelepți. Ca să salveze schema artificială și facilă, Daneliuc duce totul într- un policier à la Sergiu Nicolaescu, cu împușcături pe echipe în peisaj variat. Rezultatul este inferior lui Cu mâinile curate. Deci, la proba de „figuri impuse” a propagandei, Mircea Daneliuc ratează lamentabil, întrucât nici nu- și asumă subiectul, cum fac Ciulei și Pintilie (Duminică la ora 6), nici nu îl respinge, încearcă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]