15,855 matches
-
bărbați, 649 de femei, 287 de gospodării; 40,6% din numărul locuitorilor trecuți de vîrsta de 7 ani știau carte. În sat locuiau 1269 de români, 8 ruși, 1 rutean, 9 evrei. 1932. Hristici, plasa Ocolina, 1664 de locuitori. Primărie, percepție fiscală, școală primară, biserică, o băcănie. Banca populară „Libertatea”, o cîrciumă. Patru agricultori dețin cîte 100 ha de pămînt. 18 octombrie 1940. Sovietul Comisarilor Norodnici al RSSM a adoptat decizia privind fondarea unor stații de mașini și tractoare, incl. SMT
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
furnizeze necesarul măcar pe București. De asemenea, a fost suspectat că a favorizat înființarea unui lanț de farmacii. Mircea Cinteză a declarat că a fost schimbat nu pentru că ar fi gestionat greșit situația din Sănătate, ci din cauză că s-a creat percepția unei crize în sistem. La data de 9 decembrie 2011, Mircea Cinteză și-a dat demisia din funcția de senator deoarece se afla în incompatibilitate după alegerea sa în Adunarea Generală a Colegiului Medicilor București. Conform CV-ului său, Mircea
Mircea Cinteză () [Corola-website/Science/305347_a_306676]
-
și Consiliul Concurenței, încheiat în noimebrie 2015, cu scopul de transfera expertiza acestui organism în cadrul comisiilor parlamentare și a o valorifica prin amendamente sau inițiative legislative care să încurajeze piața concurențială . Efortul de transparentizare a activității legislative și educare a percepției publice cu privire la rolul Parlamentului s-a concretizat prin implementarea, începând cu 2014, la inițiativa lui Valeriu Zgonea, a programului de Internship la Camera Deputaților, care oferă studenților și absolvenților de studii superioare posibilitatea desfășurării unui stagiu de practică în serviciile
Valeriu Ștefan Zgonea () [Corola-website/Science/305380_a_306709]
-
în ea, sau literal a o păstra „oarbă” (în întuneric), sau ignorantă; într-o stare de distracție amețitoare. Poate din acest motiv, Valentinus concepe materialismul, decât să fie o substanță diferită de divin, ca un atribut al unei erori de percepție. Astfel concluzionăm asupra concepției Valentiniene asupra Universului ca fiind poate de natură fundamental monistă, în care toate lucrurile sunt aspecte ale Divinului; vederea noastră obișnuită este limitată la lumea materială datorată erorilor percepției, ce devin simbolizate mitopoetologic în actul creației
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
ca un atribut al unei erori de percepție. Astfel concluzionăm asupra concepției Valentiniene asupra Universului ca fiind poate de natură fundamental monistă, în care toate lucrurile sunt aspecte ale Divinului; vederea noastră obișnuită este limitată la lumea materială datorată erorilor percepției, ce devin simbolizate mitopoetologic în actul creației Demiurgului. Problematica moralității gnostice poate fi rezolvată doar prin citirea pretențiilor contemporanilor. Numeroși scriitori Creștini acuzau pe unii învățători gnostici că în timp ce pretindeau ocolirea realității fizice, în același timp își tolerau cu libertate
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
Balibar au propus termenul de « quanton » pentru a desemna obiectul quantic în sine și nu proprietățile sale, dar acest termen nu s-a impus în vocabularul științific . Dificultatea rezidă în faptul că noțiunea de undă este antinomică noțiunii de particulă. Percepția la nivel macroscopic face să se creadă că o particulă este un obiect "solid" iar unda este o formă de "energie", ceva în mișcare, așadar contrară principiului material, solid, fix. Acest sens etimologic ne face să admitem cu dificultate că
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
vedem un pătrat. Cum cilindrul nu este nici cerc, nici pătrat, diferența se explică prin modul de proiecție. Această dualitate « undă-particulă » rămâne o problemă de actualitate deoarece fenomenele de măsură la nivel cuantic se lovesc pe deplin de modul de percepție al realității la nivel macroscopic. Pentru a ieși din impas, au fost propuse câteva soluții precum « Interpretația de la Copenhaga » prin care se susține că fizica cuantică nu descrie realitatea în ea însăși, ci tot ce se poate cunoaște despre realitate
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
conduce pe oameni doar la contemplarea idealului, a sufletului pur, omniscient, fericit și etern și se revelează virtuțile zeității. Metaforic vorbind, "Dumnezeul jainist" are caracteristicile inerte și constante ale sufletului pur prezent în fiecare viețuitoare, este Cunoașterea Infinită ("Ananta Jnăna"), Percepția Infinită ("Ananta Darshana"), Conștiința Infinită ("Ananta Căritra") și Bucuria Infinită ("Ananta Sukha"). Credințele jainiste postulează că Universul ("loka") nu a fost niciodată creat și nici nu va înceta vreodată să existe; el este independent, sieși suficient și aprioric și nu
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cu omnisciența: "mati jnana" (cunoașterea obișnuită, individuală, bazată pe intelect, simțuri, amintiri, logică și rațiune), "sruthi jnana" (cunoașterea îmbogățită de surse exterioare: studierea scripturilor, observarea simbolurilor și a semnelor; această cunoaștere are ca fundament atenția, analogia și înțelegerea), "avadhi jnana" (percepția super-senzorială prin depășirea facultăților obișnuite, a noțiunilor temporale și spațiale, adică prin intuiție), "manahparyaya jnana" (dobândirea abilităților telepatice, citirea gândurilor celor din jur) și "kevala jnana" (idealul de cunoaștere). Se observă că în jainism eliberarea este comisă în mare parte
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
excesiv, acest cvartal, polarizând categoriile de cetățeni cu anumite caracteristici legate, în mod special, de gradul sporit al sărăciei. O altă zonă cu caracteristici oarecum similare se află și în zona străzii Iacob Andrei dar impactul mediatic al acesteia asupra percepției cartierului este aproape nul. Ceea ce este de remarcat însă, este faptul că, prin comparație cu alte cartiere aflate în poziții similare în cadrul orașului București, cartierul Ferentari nu este cu nimic mai prejos: putem întâlni și aici aceleași străzi liniștite, aceleași
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
mai era posibil”. Articole clinice că cel al lui Henry Beecher „Puternicul Placebo” (JAMA, 1955) ce susțineau faptul că placebo poate determina schimbări obiective în funcționarea fiziologica, unele dintre acestea putând depăși „ pe cele atribuite acțiunilor farmacologice puternice” au influențat percepția asupra fenomenului „placebo” dar se loveau de lipsă identificării mecanismelor prin care se putea „comunica” cu corpul. Descoperirea endorfinelor , progresele obținute de Robert Ader și colegii în condiționarea sistemului imunitar la șoareci, dezvoltarea domeniului Psihoneuroimunologiei, teoriile privind rolul expectațiilor (Irving
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
placebo la pastile cu zahăr administrate dar nu și la zahărul ce se găsește în mâncarea pe care o consumă zilnic. Analiza sistematică a studiilor efectuate privind efectul clinic provocat de culoarea pastilelor administrate (medicamente active, nu placebo) arată că percepțiile oamenilor inflenteaza sănătatea: albastru este văzut ca „depresiv” iar culoarea portocaliu și roșu că „stimulante” (De Craen și colegii - BMJ, 1996). Spre exemplu, înainte de operație, pentru liniștire, bărbații se pare că preferă pastile portocalii în vreme ce femeile preferă pe cele albastre
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
împrumuturile realizate de Primăria Capitalei în anii anteriori, a fost întocmit un program de lucrări publice pe care a urmărit să fie respectat cât mai strict posibil. Pentru a asigura o încasare eficientă și regulată a veniturilor, a dispus înființarea percepțiile comunale, separând încasarea veniturilor locale de cele încasate prin administrația financiară a statului. De-a lungul istoriei sale, Bucureștii s-au dezvoltat la întâmplare, fără un plan de sistematizare care să fie respectat atât de organele comunale cât și de
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
rămas arta plastică. Autodidact în acest domeniu, bazându-se pe o vastă cultură laică și teologică, beneficiind de o inteligență ieșită din comun, dublată de un profund simț estetic, în lucrările sale de critică de artă plastică a dovedit intuiție, percepție ascuțită a frumosului și un excepțional rafinament, calități care l-au făcut remarcat încă din anii studenției, perioadă când frecventa cercurile artiștilor plastici din capitală. In 1931 a efectuat o lungă călătorie de studiu prin Europa, vizitând muzee și galerii
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
istoric pașnic al poporului român și se reia o idee a naționalismului din prima jumătate a secolului XX potrivit căreia unele puteri și țări străine au fost frecvent responsabile pentru multe din suferințele românilor de-a lungul istoriei (ceea ce provoacă percepția că celelalte grupuri etnice din România sunt uneori neintegrați suficient, situație mai mult sau mai puțin tolerabilă), etc. Ruperea legăturilor culturale cu Occidentul în anii '70-'80 , la fel ca în tot sistemul comunist, (când cenzura a fost foarte intensă
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
din care este privit (relativism) și opinia, după care adevărul este abandonat hazardului, în cazul imposibilității găsirii unor dovezi plauzibile (scepticism). Raționalismul critic pornește de la convingerea existenței lumei reale, existență independentă de capacitatea umană de cunoaștere. Datorită imperfecțiunii mecanismului de percepție, această capacitate este însă limitată, în asemenea măsură încât omul nu poate afirma cu certitudine definitivă, că experiențele și opiniile sale corespund într-adevăr realității (teză întâlnită și în realismul critic). El trebuie să admită, că fiecare din încercările sale
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
unui nume. Totuși, vederea Daemonului ca actualul suflet al unei persoane gradual iese din folosință. În Teosofie sufletul este domeniul activității noaste psihologice (gândirea, emoțiile, memoriile, dorințele, voința și așa mai departe) cât și așa numitele phenomene paranormale sau psihice (percepția extrasenzorială, experiențele extracorporale, etc) Totuși, sufletul nu este cea mai înaltă dimensiune a ființelor umane, ci una mai mult mijlocie. Mai înalt decât sufletul este spiritul, ce este considerat a fi adevăratul Sine; Sursa a tot ce numim "bine" - fericire
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
una din elementele universal culturale ale omenirii. Wilson sugera că este nevoie ca biologii să investigheze cum genele umane predispun oamenii să creadă într-un suflet. Alături de alți cercetători, psihologul american Paul Bloom consideră că există în mod natural o percepție dihotomică a fizicului și a gândirii, și că asta e suficient pentru a explica apariția și persistența ideii de “suflet” la categorii umane tot atât de variate cum ar fi un boșiman animist din Africa sau un teolog catolic din Europa; el
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
categorii umane tot atât de variate cum ar fi un boșiman animist din Africa sau un teolog catolic din Europa; el a demonstrat că fenomenul nu e influențat în mod hotărâtor de nivelul de educație sau de fondul cultural al indivizilor, căci percepția dualistă există în mod spontan chiar și la copii ateilor, la o vârstă la care e de presupus că aceștia n-au dobândit încă noțiuni religioase de la mediul din afara familiei. Studiile de psihologia copilului ale lui Paul Bloom sugerează că
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
politice și al comunicației. „Anti Jewish Mentalities în Early Modern Europe” este cea dintâi culegere de articole (scrise în engleză sau traduse din ebraica și franceză) ale lui Myriam Yardeni. În carte sunt adunate articole ce analizează reflexele antievreiești și percepțiile stereotipe antievreiești în Europa din epoca modernă timpurie, mai ales in Franța - de exemplu în istoriografia franceză în secolele al XVII-XVIII-lea). Unul din articole cercetează creearea stereotipurilor antisemite grave și extreme la preotul Meslier, unul din gânditorii ateiști care l-
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
articole care examinează atitudinea specială a istoricilor hughenoți față de istorie. Ei s-au numărat printre înnoitorii marcanți în acest domeniu din secolul al XVI-lea. Înnoirile pe care le-au adus s-au caracterizat prin noi metode istorice și noi percepții istorice , ei văzând în ocupația lor o misiune în înțelesul teologic al cuvântului. În ce priveste inovațiile în domeniul metodelor ei au indicat de exemplu legătură dintre toate componentele istoriei: istoria regimurilor,a legilor, a instituțiilor, a armatei, a literaturii
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
îi protejeze și pe cei din jurul ei în același mod. Vechea ei stângăcie se face uitată, și mișcările ei împrumută o grație cu totul deosebită, chiar și pentru un vampir, după cum spune chiar Edward la un moment dat. În general, percepția personajului a fost una negativă, Bella fiind percepută de critici drept o persoană lipsită de încredere în sine, obsesivă în privința lui Edward, infantilă și lipsită de scopuri în viață. În filmele "Amurg", "Luna nouă" și "Eclipsa", Bella este jucată de
Bella Swan () [Corola-website/Science/314613_a_315942]
-
Geografia mentală este ramura geografiei umane aflată în zona de interacțiune între geografie și psihologie, care studiază percepția asupra spațiului ca mod de formare, niveluri de acțiune și produse cognitive rezultate, precum și spațiile mentale imaginate sau virtuale. Immanuel Kant prefigurează geografia mentală arătând că este imposibil ca informațiile despre lume să fie folosite fără a avea o anumită
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
asupra domeniului. Ca un exemplu concret lucrarea „Fear and Misperception of Los Angeles Urban Space”, Matei, Ball-Rokeach și Qiu, 2001) modelează spațiul mental al orașului în funcție de gradul de siguranță perceput de locuitori. În cazul celui de-al treilea palier de percepție, cel afectiv, reflectarea în literatura de specialitate a căpătat o amploare și o notorietate deosebită prin opera lui Yi Fu Tuan (1974, 1977, 2009). Acesta scoate în evidență relațiile afective între ființele umane și mediul fizic pe care îl percep
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
pe care îl percep, precum și conexiunile dintre cosmologie și sentimentele oamenilor pentru peisaj. Lucrarea principală a acestui autor este „Topophilia” (1974). Geografia comportamentală nu și-a găsit ecoul în geografia românească nici ca expresie a behaviorismului, nici ca investigare a percepției asupra spațiului. Una dintre cauzele acestei situații ar putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a fost întotdeauna mai apropiată de geografia franceză, unde behaviorismul nu a avut un prea mare succes. O altă cauză
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]