18,499 matches
-
personogenezei - oral, anal, falic, de latență și genital. Bowlby (1988Ă, pe de altă parte, abordează atașamentul ca atribut al personalității cu valoare de trăsătură care însoțește dezvoltarea acestuia. O relație de atașament crescut al copilului cu mama favorizează raporturile de prietenie cu congenerii și, ulterior, o dragoste romantică. Teoria e combătută de faptul că dacă A și B sunt diferite, nu pot deriva una din alta și, de asemenea, etapele nu sunt parcurse toate de fiecare individ. Teoria aditivă - cea de-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
procesele psihice mai complexe, cum ar fi gândirea, le stimulează pe cele elementare ca atenția și memoria imediată. Suportul afectiv este unul calitativ superior, raporturile emoționale nemaifiind condiționate doar biologic, ci și social, cu posibilitatea apariției sentimentelor de colegialitate, de prietenie, de respect. În preadolescență și adolescență, procesul ontogenezei personalității atinge intensitatea maximă pentru că se desfășoară după un program al adultului. Funcțiile psihice se dezvoltă prin condiționări sociale, iar raporturile prelungite și complexe cu adulții împlinesc conștiința de sine, structurându-se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la un grup social cu interese și preocupări comune. Astfel, dacă avem un scop în viață, ne alegem partenerii cu aceleași concepții, care ne cresc motivațiile. În mișcarea lor de emancipare, femeile și-au căutat soți liberali și au cultivat prietenii asortative. Stabilitatea trăsăturilor personalității este condiționată genetic și cognitiv, prin intermediul imaginii sinelui, dar și prin consecințele acțiunilor din fiecare zi, iar la acest nivel se poate face diferențierea personalității normale de personalitatea patologică. Și în cazul personalităților patologice se pot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
profesional, nici sexual, iar fluctuațiile structurii familiei îi fac să caute satisfacții de tipul „aici și acum” - care par mai la îndemână decât un viitor nesigur. La 18 ani, un tânăr a petrecut mai mult timp la TV decât cu prietenii sau cu părinții. Deficiențele în cunoașterea adevăratelor valori și norme comunitare accentuează receptivitatea față de modele intens idealizate de la TV, iar oferta de alcool și droguri cultivă un fals hedonism. Nu mai există nici substituenții părinților atât de ocupați (bunici, mătuși
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
apar în diverse circumstanțe, în familie, vecinătate, la muncă, în întâlniri conjuncturale. Oricum, ele sunt prezente în viața de zi cu zi și exprimă disfuncțiile nocive ale tulburărilor de personalitate. În planul relațiilor interpersonale se evidențiază deficiența capacității de intimanță, prietenie, dragoste, generozitate, precum și cea de a funcționa adaptativ ca o figură de atașament și, de asemenea, atitudini de dominanță și supunere exagerate, agresivitate, impulsivitate, suspiciune, manipulare, indiferență, toate intense și disfuncționale. Acestea perturbă și fac dificilă capacitatea de afiliere - care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburării de personalitate se află problemele interpersonale, disfuncționalitățile sociale și reducerea stării de bine (well-beingă doar un studiu abordează calitatea vieții la această cazuistică (CRAMER și colab., 2000, după TORGERSENĂ. S-au urmărit: starea subiectivă de bine, autorealizarea, relațiile cu prietenii, suportul social, evenimentele negative de viață, relația cu familia de origine, calitatea vecinătății. Cea mai scăzută calitate a vieții a fost întâlnită la TP schizotipal, borderline și evitant. Dar toate persoanele cu tulburare de personalitate au o calitate a vieții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Referințele sale sunt la opera lui HEAD, la o formă superioară de afazie, cea semantică. Ar fi vorba de o incapacitate constituțională, structurală bazată organic-cerebral, de a înțelege unele semnificații, cum ar fi cele de responsabilitate, vinovăție, rușine, alături de semnificația prieteniei, dragostei, grijii față de aproape. Psihopatul circumscris de CLECKLEY a rămas un tip de referință. El este construit în mare măsură categorial, prototipic, oricum nu dimensional. Mai mult, stilul de abordare și circumscriere pleacă de la cazuistică și se întoarce la ea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
față de sine. În toate cazurile subiectul se interesează doar de sine, nefiind capabil să se descentreze, să se transpună în situația altora și să se relaționeze astfel firesc cu ei. El nu rezonează afectiv împreună cu alții, nu e capabil de prietenie și dragoste autentică, nu realizează o bună intimanță și gradație a distanțelor psihice. Îi lipsește simpatia necesară compasiunii și milei, receptarea suferinței celorlalți. Psihopatul nu e interesat de consecințele acțiunilor sale pentru altul. Acestea sunt efectuate fără ca subiectul să implice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
C.V. Gheorghiu, lansat de Gabriel Marcel și renegat de același filosof la aflarea trecutului „huliganic”, de participant la războiul contra Rusiei, al autorului romanului Ora 25), conduce la concluzia că, deși „în sarcina «criticilor» din exil rămân păcate, și anume, prieteniile și urile personale, prieteniile și urile de clan politic [...], nu este cazul să le acordăm o importanță prea mare - căci, de exemplu, cu ce a scăzut maestrul Aron Cotruș dacă un pseudo-critic i-a declarat opera poetică bună de aruncat
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
Gabriel Marcel și renegat de același filosof la aflarea trecutului „huliganic”, de participant la războiul contra Rusiei, al autorului romanului Ora 25), conduce la concluzia că, deși „în sarcina «criticilor» din exil rămân păcate, și anume, prieteniile și urile personale, prieteniile și urile de clan politic [...], nu este cazul să le acordăm o importanță prea mare - căci, de exemplu, cu ce a scăzut maestrul Aron Cotruș dacă un pseudo-critic i-a declarat opera poetică bună de aruncat la coș” (Critică și
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
1859), Polonia, Suedia, Rusia (1864). Se căsătorește, în 1869, cu domnitorul, apoi regele României Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, devenind, din 1881, regină a României. Se remarcă, deopotrivă, ca regină, prin intensa activitate cultural-artistică desfășurată la Peleș, prin acte culturale, prin prietenia cu scriitori (V. Alecsandri ș. a.), compozitori (George Enescu), prin acte de binefacere (ia sub protecția sa Azilul „Elena Doamna”, fondează societățile Elisabeta și Munca). Primele sale scrieri poetice (1858-1860) le adună în volumul manuscris Meine Reise durch die Welt, însă
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
spionii, rătăcirea în peșteră, descoperirea unui castel bântuit de forțe malefice etc., în care determinarea istorică are un rol ce tinde spre zero. Rămân astfel valabile literar avântul tineresc al acțiunii, primele întâmplări legate de socializarea individului în formare, ingeniozitatea, prietenia, curajul salvate de perisabilitate prin atemporalul lor. Succesul Cireșarilor (compus în cele din urmă din cinci volume: Cavalerii florii de cireș, Castelul fetei în alb, Roata norocului, Aripi de zăpadă și Drum bun, Cireșari!) printre adolescenții mai multor generații a
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
cu Claude Bonnefoy, București, 1999; Georges Simenon, Școala crimei, București, 1999; Alexandru Ciorănescu, Paiața tristă, pref. trad., București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, Esopismul discreției, LAI, 1995, 19 iunie; Mircea Anghelescu, Neobositul Don Miguel, LCF, 1995, 44; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; George Munteanu, Mutații ale „orizontului de așteptare”, LCF, 1996, 23; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Muza, RL, 1996, 34; Emil Manu, Domnița „nebănuitelor trepte”, ALA, 1996, 333; Iulia Popovici, Ionesco par lui-même, RL, 2003, 17. I.D.
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
III.1948, București), prozator. A fost director general în Ministerul Cultelor și Artelor condus de O. Goga. Și-a donat colecția de tablouri Universității din Cluj, punând bazele viitoarei galerii de artă românească a pinacotecii din localitate. Pasiunea pentru pictură, prietenia cu pictorii N. Grigorescu și Șt. Luchian, tablourile din colecția proprie l-au ținut într-o permanentă legătură cu mișcarea artistică. Celor doi mari pictori români le-a dedicat monografii: Luchian (1924) și Grigorescu (1925). Colaborează cu multe cronici artistice
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
Sub soarele polar (1929). C. a străbătut multe dintre țările Europei, a fost unul dintre puținii români care au ajuns la Polul Nord și a vizitat Egiptul. În Franța face cunoștință cu Panait Istrati, de care îl va lega o statornică prietenie. Entuziasmat de nuvela Divorțul, devenită Trei aldămașe, Panait Istrati își exprimă dorința de a o traduce în franțuzește. În manuscris lui C. i-au rămas patru piese de teatru și un volum de memorii. În 1970, apare postum volumul de
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
dovedi necesare ar fi echilibrarea naturală și internă a unei nevoi împotriva alteia și descoperirea comportamentelor care urmează direcția aproximării satisfacerii tuturor nevoilor. Experiența satisfacerii extreme a unei nevoi (de agresiune, sex etc.) într-un mod violent față de celelalte (de prietenie, relații tandre etc.) este una foarte obișnuită pentru persoana organizată aversiv; dar ea va fi, pur și simplu, necunoscută individului ipotetic: o persoană creativă. Există anumite implicații ale părerii despre ființa perfectă care au de-a face cu predictibilitatea; Rogers
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dintre metodele promovate de aceștia (apud Charles, 1992) presupuneau utilizarea diferitelor tipuri de „întăriri” (întăriri sociale - comentarii verbale, expresii faciale și gesturi; întăriri grafice - steluțe, elemente care să caracterizeze activitatea, simboluri speciale; întăriri ale activității - timp liber și colaborare cu prietenii; întăriri tangibile - premii și diplome etc.). Astfel aveam: 1. „Să te prind când ești bun”: cadrul didactic pozitivează comportamentul corect; metoda funcționează eficient în special în clasele primare (dacă a cerut să fie deschis manualul la o anumită pagină și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
extern al stării de sănătate, și anume vârsta, pornind de la premisa că, în medie, persoanele mai vârstnice au mai multe probleme de sănătate decât cele mai tinere. Aceeași problemă se pune și în cazul prietenilor dar mai puțin stringent, în măsura în care prietenia este la urma urmei o experiență subiectivă; este greu de imaginat că o persoană poate să aibă prieteni cu adevărat și să fie nemulțumită de ei, altfel decât în urma unor probleme temporare. Indicatorul subiectiv este prin urmare mai potrivit în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sunt fericiți, comparativ cu 38% dintre adulții divorțați sau văduvi. De asemenea, aproape 40% dintre cei divorțați sau văduvi declară că ar schimba totul dacă ar fi să trăiască viața de la capăt, față de doar 23% dintre cei căsătoriți. Mulțumirea cu prietenii este și ea asociată cu fericirea: de exemplu, dintre cei foarte mulțumiți, 75% sunt fericiți sau foarte fericiți, față de 43% dintre cei nu prea mulțumiți cu prietenii. Singura piedică în calea fericirii care pare să nu fie, de fapt, o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să trăiască viața de la capăt, față de doar 23% dintre cei căsătoriți. Mulțumirea cu prietenii este și ea asociată cu fericirea: de exemplu, dintre cei foarte mulțumiți, 75% sunt fericiți sau foarte fericiți, față de 43% dintre cei nu prea mulțumiți cu prietenii. Singura piedică în calea fericirii care pare să nu fie, de fapt, o piedică, este credința în Dumnezeu. În ciuda teoriilor împărtășite de majoritatea oamenilor, religiozitatea nu este asociată semnificativ cu fericirea, așa cum sunt acestea măsurate în baza de date. Oamenii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cei mulțumiți cu prietenii lor (aproximativ 83% din eșantion), față de cei nemulțumiți (aproximativ 17% dintre respondenți. Observăm însă aici că direcția relației este inversă decât în cazul bolii sau a banilor: cei mulțumiți de prietenii lor valorizează mai frecvent importanța prieteniei pentru a atinge fericirea, în comparație cu cei care sunt nemulțumiți. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Mulțumirea cu prietenii și concepția privind fericirea Cei fără prieteni... Cât de mulțumit(ă) sunteți de prietenii dvs.? Total Deloc/nu prea mulțumit Destul de mulțumit Foarte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
însă aici că direcția relației este inversă decât în cazul bolii sau a banilor: cei mulțumiți de prietenii lor valorizează mai frecvent importanța prieteniei pentru a atinge fericirea, în comparație cu cei care sunt nemulțumiți. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Mulțumirea cu prietenii și concepția privind fericirea Cei fără prieteni... Cât de mulțumit(ă) sunteți de prietenii dvs.? Total Deloc/nu prea mulțumit Destul de mulțumit Foarte mulțumit Nu pot fi fericiți 48 52 53 51 Se poate, dar este greu 34 39 38
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
34 39 38 38 Pot fi fericiți 19 9 9 10 Total 100 100 100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Observatorii celor fără prieteni au în acest caz o teorie moralizatoare, care îndeamnă oamenii să își facă prieteni. Importanța prieteniei este mai degrabă supraestimată, în raport cu cei care nu au prieteni de care să fie mulțumiți. Cei mai puțin religioși De asemenea, religiozitatea contribuie la o subestimare a posibilității de a fi fericit pentru cei care nu sunt religioși. Pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin modele de regresie logistică în care controlez variabilele relevante și principalele caracteristici sociodemografice. REF Ref182382642 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 6 arată principalii factori care influențează probabilitatea unei persoane de a se considera fericită. Evaluarea situației materiale, bunăstarea gospodăriei, mulțumirea cu prietenii precum și educația sporesc probabilitatea ca subiectul să se declare fericit, în timp ce vârsta (folosit în analiza de mai sus ca indicator extern al stării de sănătate) scade această probabilitate. Dacă introducem mulțumirea cu starea de sănătate în model, aceasta va avea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de sănătate influențează de asemenea pozitiv credința că oamenii bolnavi pot fi fericiți în cazul indicatorului corelativ extern (vârsta). Influența pozitivă a mulțumirii cu starea de sănătate este incertă, dat fiind că probabilitatea de eroare este de 6%. Mulțumirea cu prietenii influențează însă negativ credința că oamenii fără prieteni pot fi fericiți. În cazul religiozității, putem trage două concluzii interesante. În primul rând, religiozitatea comportamentală influențează pozitiv credința că oamenii săraci, bolnavi sau fără prieteni pot fi fericiți - deși nu influențează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]