16,853 matches
-
urmat cursurile Școlii Normale „Carol I” din Câmpulung-Muscel (1944-1951) și apoi pe cele ale Facultății de Limba și Literatura Română din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1951-1955), absolvind ca șef de promoție. După absolvirea studiilor universitare, a lucrat ca redactor și secretar de redacție la Agenția Română de Presă (1955-1961), apoi ca profesor de limba și literatura română la Liceul nr. 39 din București, unde mai târziu a îndeplinit și funcția de director. A deținut o lungă perioadă (1974-1991) funcția
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
politician comunist. Cărțile sale s-au adresat în special tineretului. Primele șase clase liceale le-a absolvit la școala „Mihail Sadoveanu” din Galați, ultimele două la București. A urmat Politehnica din București, dar nu a finalizat studiile. A fost apoi redactor la ziarul "Scînteia" și muncitor pe șantierul de la Bumbești-Livezeni. Debutează ca scriitor în anul 1949, scrierile sale fiind în parte creații în stilul realismului socialist. S-a remarcat ca romancier și scenarist. A deținut funcția de vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor
Constantin Chiriță () [Corola-website/Science/298983_a_300312]
-
Scînteia" și muncitor pe șantierul de la Bumbești-Livezeni. Debutează ca scriitor în anul 1949, scrierile sale fiind în parte creații în stilul realismului socialist. S-a remarcat ca romancier și scenarist. A deținut funcția de vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. A fost redactor la diferite reviste literare (mai ales la "Luceafărul" și "Sportul literar"). Scriitor fecund și, deseori, militant politic al timpului (secretar PCR al Uniunii Scriitorilor, 1972-1977, și vicepreședinte al ei, din 1977), a colaborat la diferite reviste literare, sociale și politice
Constantin Chiriță () [Corola-website/Science/298983_a_300312]
-
Teatrul Național din București, care avusese cu puțin înainte mare succes la Paris. Drama, în versuri superioare celor originale, fusese remarcată drept excepțională de juriul în care figuraseră Hasdeu, Alecsandri și Maiorescu. Acest succes îl îndeamnă pe Eminescu, de curând redactor la "Timpul", să-l introducă în cenaclul lui Titu Maiorescu, în care se va impune cu autoritate. Confirmându-și promisiunile cu lectura "" la ședința aniversară din 12 noiembrie 1878 la Iași, Titu Maiorescu și prietenii săi au recunoscut în noul
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
școala primară, gimnaziul și liceul în Iași. A optat pentru secția de psihologie-sociologie a Universității din Iași, pe care a absolvit-o în 1976. În timpul studenției, a descoperit presa studențească, fiind titular al rubricii de sociologie a revistei "Dialog" și redactor șef-adjunct al surorii sale "Opinia studențească". A revenit la conducerea celei din urmă în 1980, iar în mai 1983, a fost eliberat din funcție în urma unei prime anchete a Securității, foarte decisă „să facă ordine” în rândurile tinerilor scriitori ieșeni
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
filozofiei culturii, didacticii moderne, metodologiei cercetării educației și științelor politice. În septembrie 2001 și-a susținut doctoratul, iar din ianuarie 2002 a fost promovat conferențiar universitar. Din octombrie 2005 devine prin concurs profesor la aceeași catedră. În perioada 1974-1976 este redactor șef-adjunct la revista Opinia studențească. În anii 1980-1983 este redactor șef-adjunct la aceeași revistă. Între 1990-1995 devine redactor șef-adjunct la revista Convorbiri literare, editată de Uniunea Scriitorilor din România. Între 1990-1995 este membru al Uniunii Scritorilor și al consiliului său
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
În septembrie 2001 și-a susținut doctoratul, iar din ianuarie 2002 a fost promovat conferențiar universitar. Din octombrie 2005 devine prin concurs profesor la aceeași catedră. În perioada 1974-1976 este redactor șef-adjunct la revista Opinia studențească. În anii 1980-1983 este redactor șef-adjunct la aceeași revistă. Între 1990-1995 devine redactor șef-adjunct la revista Convorbiri literare, editată de Uniunea Scriitorilor din România. Între 1990-1995 este membru al Uniunii Scritorilor și al consiliului său de conducere; demisionează din ambele în toamna anului 1995. Este
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
din ianuarie 2002 a fost promovat conferențiar universitar. Din octombrie 2005 devine prin concurs profesor la aceeași catedră. În perioada 1974-1976 este redactor șef-adjunct la revista Opinia studențească. În anii 1980-1983 este redactor șef-adjunct la aceeași revistă. Între 1990-1995 devine redactor șef-adjunct la revista Convorbiri literare, editată de Uniunea Scriitorilor din România. Între 1990-1995 este membru al Uniunii Scritorilor și al consiliului său de conducere; demisionează din ambele în toamna anului 1995. Este membru al PEN Clubului român din 1990 și
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
tânăr" primește în anul 1935, la vârsta de 17 ani, "Premiul scriitorilor tineri" al "Fundațiilor regale". Între anii 1937-1941 urmează cursurile Facultății de Drept a Universității din București, luându-și licență în drept în anul 1941. În perioada 1938-1946 este redactor la reviste din București, ca „Universul literar” - redactor al rubricii „Cântece noui”, unde debutează, printre alții pe Ștefan Augustin Doinaș, Ion Caraion și Ion C. Pena, „Gândirea”, „Rampă”, „Bis”, „Artă nouă” etc. În aprilie 1945 se căsătorește cu Miră Simian
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]
-
17 ani, "Premiul scriitorilor tineri" al "Fundațiilor regale". Între anii 1937-1941 urmează cursurile Facultății de Drept a Universității din București, luându-și licență în drept în anul 1941. În perioada 1938-1946 este redactor la reviste din București, ca „Universul literar” - redactor al rubricii „Cântece noui”, unde debutează, printre alții pe Ștefan Augustin Doinaș, Ion Caraion și Ion C. Pena, „Gândirea”, „Rampă”, „Bis”, „Artă nouă” etc. În aprilie 1945 se căsătorește cu Miră Simian. În octombrie 1946 pleacă, împreună cu soția sa, în
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]
-
cu Miră Simian. În octombrie 1946 pleacă, împreună cu soția sa, în Elveția, ca atașat de presă al Legației României de la Berna. Colaborează la reviste literare din Elveția. În anul 1949 pleacă în America Latină, la Rio de Janeiro - Brazilia, unde devine redactor la un important ziar, Tribuna da Imprensa. Despre această perioadă din viața sa, scrie o carte intitulată "Lavradio 98" (1982), care a constituit un adevărat best-seller. Călătorește într-un mare număr de țări ale continentului sud-american, din America Centrală și zona
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]
-
în regia prof. univ. Liviu Rusu; prima apariție pe scenă a lui Radu Stanca în rolul lui Farfuridi 1941 - apare la Sibiu "Curțile dorului" (nr. 1 ian. și nr. 2-4 februarie-aprilie) - revistă de literatură a studenților în litere și filosofie. Redactor responsabil: Radu Stanca; pentru scurt timp, Radu Stanca este redactorul paginii culturale a ziarului "Țara" (Sibiu, 1942+1944, dir. Grigore Popa) 1942 - Radu Stanca își ia licența în litere și filosofie, calificată "magna cum laude", cu o dizertație despre Problema
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
a lui Radu Stanca în rolul lui Farfuridi 1941 - apare la Sibiu "Curțile dorului" (nr. 1 ian. și nr. 2-4 februarie-aprilie) - revistă de literatură a studenților în litere și filosofie. Redactor responsabil: Radu Stanca; pentru scurt timp, Radu Stanca este redactorul paginii culturale a ziarului "Țara" (Sibiu, 1942+1944, dir. Grigore Popa) 1942 - Radu Stanca își ia licența în litere și filosofie, calificată "magna cum laude", cu o dizertație despre Problema cititului 1943 - este numit suplinitor în postul de asistent de la
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
cu o dizertație despre Problema cititului 1943 - este numit suplinitor în postul de asistent de la catedra de filosofie a culturii, condusă de Lucian Blaga 1945, ian. - iunie-august, apare la Sibiu "Revista Cercului Literar", revistă lunară de literatură, filosofie și artă. Redactor: I. Negoițescu, iar Radu Stanca se numără printre colaboratori 1945, oct. - Radu Stanca rămâne la Sibiu, ca profesor de "Introducere în estetica teatrului" la Conservatorul popular (până în 1949) 1947 - lui Radu Stanca i se decernează Premiul "Sburătorul" pentru piesa de
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
comunistă din anii 50. Membrii lui au fost denumiți ulterior de criticii și istoricii literari membrii "generației pierdute". A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor. A facut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ștefan Augustin Doinaș, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoițescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
(n. 16 august 1942, București) este o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătoria sa cu suedezul René Coeckelberghs. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele "Femeia" și "Luceafărul". În tinerețe a fost implicată într-o relație sentimentală de lungă durată cu poetul Nichita Stănescu, pe care l-a inspirat în numeroase poezii ale sale. Între 1965 și 1975 a publicat următoarele volume de
Gabriela Melinescu () [Corola-website/Science/299019_a_300348]
-
și romancieri contemporani. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. S-a născut pe 30 ianuarie 1932, județul Vâlcea, fiu al învățătorului Costică Săraru și al Corneliei Săraru, din comuna Slătioara, la 8 km de orașul Horezu. Este tatăl ziaristei, redactor radio și TV, Ruxandra Săraru. A fost directorul Teatrului Mic și Teatrului foarte Mic din București între anii 1977 și 1990. A făcut parte din C.C. al P.C.R. Mult timp este marginalizat de noile autorități rezultate după 1989. Însă președintele
Dinu Săraru () [Corola-website/Science/299021_a_300350]
-
să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc.” În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă. În perioada 1947-1948 a fost redactor la revista Rampa. Din 1949 a fost redactor la revista Urzica și profesoară la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. În februarie 1944, Renée Annie a debutat, în ziarul „Ecoul”, sub pseudonimul Maria Veniamin, cu traduceri din Georges
Nina Cassian () [Corola-website/Science/299016_a_300345]
-
sexe, rase, popoare, clase etc.” În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă. În perioada 1947-1948 a fost redactor la revista Rampa. Din 1949 a fost redactor la revista Urzica și profesoară la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. În februarie 1944, Renée Annie a debutat, în ziarul „Ecoul”, sub pseudonimul Maria Veniamin, cu traduceri din Georges Rodenbach și din Christian Morgenstern. Debutează editorial în
Nina Cassian () [Corola-website/Science/299016_a_300345]
-
avea lichiditate, a apărut o scrisoare prin care un libretist anonim, respins de Offenbach, amenința perturbarea reprezentației, interpretul de flaut piccolo s-a îmbolnăvit și a lipsit în seara premierei, în fața teatrului a fost avariată o conductă de gaze și redactorul șef de la "Figaro", Villemessant, î-a cerut lui Offenbach să-l secundeze într-un duel chiar în seara premierei. Cu toate acestea, premiera a avut loc fără incidente. Opera nefiind imediat remarcată, Offenbach se strădui deci împreună cu Crémieux să rescrie
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
A avut stagii de pregătire la "Centrul de Cercetare și Analiză" al "Camerei Reprezentanților a Congresului SUA", în anul 1996 și, respectiv, la "Institutul Național de Administrație", INA, din București, în anul 2003. În anii facultății a fost fondator și redactor-șef al revistei studențești "Sigma" și președinte al cenaclului "Liviu Rebreanu" al studenților brașoveni. A lucrat, în intervalul 1972-1983, ca redactor la revistele "Viața studențească" și "Amfiteatru", unde a fost coleg, pentru perioade de timp mai lungi sau mai scurte
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
respectiv, la "Institutul Național de Administrație", INA, din București, în anul 2003. În anii facultății a fost fondator și redactor-șef al revistei studențești "Sigma" și președinte al cenaclului "Liviu Rebreanu" al studenților brașoveni. A lucrat, în intervalul 1972-1983, ca redactor la revistele "Viața studențească" și "Amfiteatru", unde a fost coleg, pentru perioade de timp mai lungi sau mai scurte, cu scriitorii și jurnaliștii Ana Blandiana, Constanța Buzea, Tudor Octavian, Grigore Arbore, M.N. Rusu, Niculae Stoian, Dinu Flămând, Nicolae Dan Fruntelată
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
Ilica, Lucian Avramescu, Ion Cristoiu, Mihai Coman, Sorin Preda, Constantin Stan, Ștefan Mitroi, Areta Șandru, Eugen Mihăescu, Corneliu Ostahie, Nicolae Țone, Gabriela Hurezean, Gabriel Rusu, Victor Atanasiu, Constantin Sorescu, Laurențiu Cârstean ș.a. Începând cu 28 decembrie 1989, a fost, succesiv, redactor-șef adjunct, șef de departament, secretar general de redacție și, din nou, redactor șef-adjunct la ziarul "Tineretul liber". În intervalul 1993 - 2009 a activat, în calitate de consilier parlamentar, la "Serviciul pentru Presă, Relații Publice și Imagine al Senatului României, "ani pe
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
Areta Șandru, Eugen Mihăescu, Corneliu Ostahie, Nicolae Țone, Gabriela Hurezean, Gabriel Rusu, Victor Atanasiu, Constantin Sorescu, Laurențiu Cârstean ș.a. Începând cu 28 decembrie 1989, a fost, succesiv, redactor-șef adjunct, șef de departament, secretar general de redacție și, din nou, redactor șef-adjunct la ziarul "Tineretul liber". În intervalul 1993 - 2009 a activat, în calitate de consilier parlamentar, la "Serviciul pentru Presă, Relații Publice și Imagine al Senatului României, "ani pe care i-a rememorat în volumul "În centrul ciclonului", publicat în 2012, la
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
Wolf a fost student al facultății de aeronautică din Moscova, apoi a urmat cursurile școlii de partid a Cominternului, instituție refugiată din cauza celui de-al Doilea Război Mondial de la Moscova în Munții Ural. În 1943 și-a început activitatea de redactor la "Deutscher Volkssender", post de radio în limba germană din Moscova. În 1945 s-a întors în Germania, făcând parte dintr-un grup de activiști comuniști supranumit „grupul Ulbricht” (condus de Walter Ulbricht). A lucrat sub pseudonimul "Michael Storm" la
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]