18,686 matches
-
perioada contrarevoluției din Ungaria din 1956, la Leordina ascultam în grupuri aparatul de radio și ne manifestam intenția de a organiza și la noi o contrarevoluție. Eu în perioada aia eram militar... Ei nu s-au prins, dar eu am tăcut din gură, l-am acceptat la Securitate, că după mine nu era grav. Ei au fost mulțumiți cu asta, că am acceptat. Recunosc! Și al doilea capăt, că la un Crăciun în satul meu natal, în Budești, împreună cu alți colegi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dac-aș fi rezistat. Acolo nimeni n-a rezistat, acolo toți sunt în mâna Domnului și cei care vorbesc prostii și care rezistă... dar nimeni nu rezistă. Acolo nimeni n-a rezistat, nimeni nu s-a lăudat. Bine, mulțumesc. Am tăcut, gata. Uite, c-am stat două ceasuri și mai bine de povești. Mulțumesc și eu... NAGY GÉZA S-a născut la 13.12.1929 în satul Murgești, județul Mureș. Naționalitatea: maghiară. Religia: calvină. Studii: Facultatea de Teologie Reformată. A fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
poartă afară. Ne-o dus la gară, ne-o băgat în dubă și am plecat... A oprit trenul la Aiud și acolo s-o suit un alt lot, de aiudeni. Pe unii din ei i-am cunoscut înainte, dar am tăcut, o vorbă n-am spus, că noi eram dresați toți. ăia s-o uitat la noi: Ce-i, mă? Ce-i cu voi? Nicio vorbă. Și pe-ormă ne-am trezit la Ghencea. A doua zi ne-a scos, ne-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
colț și ne-am sărutat și-o dat seama că suntem rude, și-o strigat ăla de la sus din cucurigu, că era pază în patru colțuri ale închisorii, că sergentul o vrut să fluiere, și ăla de sus o zis: Taci, taci că-i bine! Atunci ele și-o’ dat seama că-s eu și-apoi o și fugit cumnată-mea și când eu tocmai vorbeam cu cumnate-miu și apar și ei: Ioi, și tu ești aici! M-am sărutat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și ne-am sărutat și-o dat seama că suntem rude, și-o strigat ăla de la sus din cucurigu, că era pază în patru colțuri ale închisorii, că sergentul o vrut să fluiere, și ăla de sus o zis: Taci, taci că-i bine! Atunci ele și-o’ dat seama că-s eu și-apoi o și fugit cumnată-mea și când eu tocmai vorbeam cu cumnate-miu și apar și ei: Ioi, și tu ești aici! M-am sărutat cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fișe... ca să-mi fie stomacul cât de întins. Și opt ore un cuvânt n-am spus. N-am avut cu cine discuta, orice m-o’ întrebat, n-am putut răspunde, că n-am știut ce să răspund... Mai bine am tăcut din gură, și pe ei aici i-o înfuriat... Și până la urmă m-am trezit în celulă. Tot-tot ud, apă sub mine... eram aproape jumate în apă. Doamne, Maica Domnului, m-am gândit... măi, cum o ajuns apă sub mine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
încearcă tu și înghite! O gură de ceai n-a primi stomacu’? Că dacă nu primește atunci stai în continuu, în continuu până își revine, da’ oricum chiar la loc n-o să-și mai revină. Și am putut să înghit: Taci că e bine. E bine, lasă că îți păstrez ceai și pe mai târziu, că astăzi îs până deseară. Zis-am: Dumnezeu, dă-i sănătate la toate neamurile lui! Și așa o și fost cum o zis el... Și acuma
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dintre părțile inițiale, dacă are un interes economic direct în afacere, dacă una sau cealaltă parte inițială nu se opune la această aociere. ... Articolul 35 1. Recomandările conciliatorilor vor fi făcute în conformitate cu dispozițiile prezentului cod. 2. În cazul cînd codul tace asupra unui punct, conciliatorii vor aplica dreptul pe care părțile îl hotărăsc de comun acord în momentul deschiderii acțiunii de conciliere sau în cursul acțiunii, dar cel mai tarziu în momentul producerii probelor. În lipsa unui asemenea acord, dreptul aplicabil este
CONVENŢIE din 6 aprilie 1974 asupra unui cod de conduita al conferinţelor maritime*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130560_a_131889]
-
acvatic și relația acestuia cu resursele acvatice vii; ... b) cunoașterea biologiei speciilor acvatice; ... c) evaluarea impactului produs de activitatea de pescuit și acvacultura asupra ecosistemelor acvatice; ... d) evaluarea periodica a stocurilor de resurse acvatice vii, în vederea stabilirii capturii totale admisibile (TAC); ... e) punerea la dispoziția autorității publice centrale care răspunde de pescuit și acvacultura a informațiilor necesare pentru realizarea strategiei și politicilor; ... f) identificarea de noi zone și resurse acvatice vii ce pot fi exploatate; ... g) dezvoltarea acvaculturii. ... ------------ Art. 38^27
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
natură să modifice această jurisprudența. În sfârșit Curtea constată că nu poate fi reținut ca argument faptul că prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a recunoscut unei persoane suspectate de a fi autorul unei infracțiuni "dreptul de a tăcea cu ocazia interogatoriului luat de către poliție și dreptul de a nu contribui la propria să incriminare" (cazul "John Murray împotriva Regatului Unit", 1996). Această deoarece, conform aceleiași jurisprudențe, dreptul de a nu se autoincrimina nu este absolut, "nu se extinde
DECIZIE nr. 60 din 22 februarie 2001 referitoare le excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 şi art. 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134327_a_135656]
-
de 13 noiembrie 1976 în localitatea Sopotu Nou, județul Caras Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, 28106 Vitice, Hriby c 37, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Ravensca, comuna Sopotu Nou nr. 22A, județul Caraș-Severin. (783/2004) 166. TĂCU RODICA, fiica lui Doroftei Ioan și Elenă, născută la data de 3 februarie 1963 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, cu domiciliul actual în Germania, 72622 Nurtingen, Werastr. 33, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Piatra-Neamt, str. V.I. Lenin
HOTĂRÂRE nr. 1.141 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137583_a_138912]
-
etc.; "clare" - pure, limpezi, transparente, curate, străvezii, cristaline etc. (2p. + 2p.) 4 puncte 8. Oricare două dintre următoarele răspunsuri: "nemișcat", "neoprit", "neașteptat". (2p. + 2p.) 4 puncte 9. Exemple de răspuns: A văzut tot ce trebuia (pronume nehotărât). Tot drumul a tăcut (adjectiv pronominal nehotărât). (2p. + 2p.) 4 puncte 10. "Apă"- acuzativ; "care"- nominativ. (2p. + 2p.) 4 puncte 11. "Neașteptată", "mă". (2p. + 2p.) 4 puncte 12. "Ce"- subiect; "drumul" - complement direct.(2p. + 2p.) 4 puncte 13. Oricare dintre următoarele răspunsuri: "ce marginea
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
Stoinoiu I. Neculae 2079. Stoinoiu M. Ion 2080. Stroia C. Gheorghe 2081. Suru Mandita Neculai 2082. Susanu Gh. Alexandru 2083. Șeitan Gh. Neculai 2084. Șerban A. Constantin 2085. Serbu R. Coman 2086. Ștefan I. Gheorghe 2087. Ștefănescu M. Sandu 2088. Tăcu C. Victor 2089. Tardea A. Ion 2090. Târlea A. Vasile 2091. Tănase I. Constantin 2092. Tănase Ț. Dumitru 2093. Tănase Ț. Gheorghe 2094. Ticu Dobra Bucur 2095. Ticu S. Lazăr 2096. Tiloiu Ț. Stan 2097. Toader Gh. Ion 2098. Toader
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Legea nr. 112/1998 , excepție invocată de Societatea Comercială "Morărit Service" - Ș.A. din Craiova în Dosarul nr. 3.579/1999 al Tribunalului Dolj - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților: Societatea Comercială "Morărit Service" - Ș.A. din Craiova, Floarea Tăcu, Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat Dolj și Ministerul Finanțelor. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca fiind neîntemeiată, considerând că prevederile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146
DECIZIE nr. 29 din 22 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 , aprobată prin Legea nr. 112/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130334_a_131663]
-
2008 29. Comitetul Interna- 1953 Secretariatul România participă țional al Sportu- de Stat pentru din anul 1953 lui pentru Surzi Handicapați (C.I.S.S.) 30. Comitetul Interna- Olanda 1945 1953 Secretariatul România participă țional al Șahului de Stat pentru din anul 1953 Tăcut Handicapați 31. Organizația Euro- Danemarca 1924 1992 Secretariatul România participă peana a Sporturilor de Stat pentru din anul 1992 pentru Surzi Handicapați 32. Organizația Inter- Moscova 1973 1974 Ministerul Decretul nr. 125/ națională de Cola- Industriilor 1974 borare Economică și
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
Uniunea Mondială a Nevăzătorilor $ S.U.A. 400 2. Uniunea Europeană a Nevăzătorilor Mărci germane 160 3. Asociația Internațională a Șahului în Braille Franci elvețieni 300 4. Comitetul Internațional al Sportului pentru Surzi (C.I.S.S.) Coroane daneze 2.075 5. Comitetul Internațional al Sahului Tăcut Franci elvețieni 240 6. Federația Mondială a Surzilor $ S.U.A. 1.000 7. Organizația Europeană a Sportului pentru Surzi Mărci germane 100 Academia Română 1. Consiliul Internațional al Uniunilor Științifice (I.C.S.U.) $ S.U.A. 8.728 2. Uniunea Academica Internațională (I.A.U
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
căutând în vremi trecute tâlcul, te vei surprinde asediat de întrebări și de răspunsuri ermetice. După cum ți-e vârsta, vei fi tentat să le așezi Punctele Cardinale în haosul înconjurător, în care ulciorul Iuliei și al lui Khayam e acum tăcut, vei privi tot mai des lumea printre degete și vei avea tot mai des senzații de claustrofobie atunci când te vei afla în locuri pe care nu le-ai ales singur. Vei fi mai decis atunci să-i citești sau să
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]
-
ei, fetele din jurul lui/ei, oamenii din fața lui/ei. La persoanele I și a II-a omonimia genitiv-dativ caracterizează numai formele neaccentuate: „Lasă-ți lumea ta uitată,/Mi te dă cu totul mie” (M. Eminescu, I, p. 209) $dativ$$, „De ce taci, când fermecată/ Inima-mi spre tine-ntorn?” (Ibidem, p. 206) $genitiv$$. Pronumele însul, însa nu se întrebuințează decât la acuzativ, cu prepoziții: în, din, prin, iar pronumelor dânsul, dânsa le sunt proprii numai nominativul și acuzativul. Este destul de frecventă și întrebuințarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.)/necesar dumitale (dumneavoastră, domniei sale) ( D.). PRONUMELE PERSONAL DE IDENTIFICARETC "PRONUMELE PERSONAL DE IDENTIFICARE" Pronumele personal de identificare însoțește pronume personale, neutre și reflexive, sau substantive, subliniind identitatea cu sine însuși a „obiectului” denumit de acestea: „Când însuși glasul gândurilor tace,/Mă-ngână cântul unei dulci evlavii.” (M.Eminescu, I, p. 120) Justificarea înscrierii termenilor însumi, însuți etc. în clasa pronumelor ar putea fi dată de foarte rarele situații în care ele se întrebuințează singure, realizând funcția sintactică de subiect: „Și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I.L. Caragiale, I, p. 394), „Ori de nu - cui ce-i aduce? - Poezie - sărăcie!” (M. Eminescu, I, p. 49), complement corelativ (sociativ): Cu cine ai fost la mare? și atribut: „Izbânzile cui n-au căzut?/ Și inima cui n-a tăcut?” (L. Blaga, p. 165) Pronumele al câtelea și câte câți realizează frecvent funcția sintactică de complement predicativ: Al câtelea ai trecut linia de sosire?, Câte câți vom pleca? Poziția de regent e puțin frecventă la pronumele cine și al câtelea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
condiționată de structura fonetică a verbului și de relațiile de fonetică sintactică în care acesta se cuprinde. Primesc dezinența -I și la imperativ cele mai multe din verbele bisilabice a căror rădăcină se termină în africatele ¥, ©: plâng-I!, trec-I!, merg-I!, tac-I! etc. și unele verbe cu rădăcina terminată în sonantele n sau r: rămâ-I!, răsar-I!, apar-I! etc. Compușii acelorași verbe, însă, păstrează prima omonimie, cu persoana a III-a a indicativului: (el/deplâng-E/deplâng-E (tu)!, (el) petrec-E/petrec-E
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
își iau la revedere unul de la altul. Diateza impersonalătc "Diateza impersonal\" Sintagma este formată din doi termeni, reprezentând o singură unitate lexicală autonomă și o singură funcție sintactică - de predicat (sau alte funcții): morfemul se și verbul: se merge, se tace etc., când verbul este intranzitiv, sau din trei termeni, când verbul este tranzitiv, reprezentând două unități lexicale autonome și două funcții sintactice: morfemul se+verbul + un substantiv (pronume)/o propoziție. Se citește ziarul. (predicat) (subiect) În plan semantic, diateza impersonală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Andrei, Tudor deja plecase.”; sunt timpuri relative mai mult ca perfectul și viitorul anterior. Imperfectul își dezvoltă planul semantic în mod curent ca timp absolut: „Se trezea în fiecare dimineață neliniștit.”, dar este întrebuințat frecvent și ca timp relativ: „Dacă tăceai, filozof rămâneai.” B. În limba română, categoria gramaticală a timpului înglobează în desfășurarea opozițiilor sale interne și categoriile gramaticale aspect și mod, într-un proces de solidarizare în parte asemănător cu cel propriu complementarității categoriilor de persoană și număr. Altfel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în opoziție, în planul expresiei, prin structura fonetică-prozodică a formelor sale sau prin condiționarea lor sintactică. Astfel, în opoziție cu imperativul, mod verbal marcat de o intonație particulară (determinată de semnificația sa), prezentul indicativ este un timp nemarcat fonetic: (tu) taci/taci! (tu). Opoziția dintre cele două forme de timp-mod se extinde și la structura lor morfologică, prin realizarea concretă a dezinențelor personale -i, la prezent indicativ, -ă sau -e, în funcție de tipul de flexiune al verbului, la imperativ afirmativ: (tu) cânți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziție, în planul expresiei, prin structura fonetică-prozodică a formelor sale sau prin condiționarea lor sintactică. Astfel, în opoziție cu imperativul, mod verbal marcat de o intonație particulară (determinată de semnificația sa), prezentul indicativ este un timp nemarcat fonetic: (tu) taci/taci! (tu). Opoziția dintre cele două forme de timp-mod se extinde și la structura lor morfologică, prin realizarea concretă a dezinențelor personale -i, la prezent indicativ, -ă sau -e, în funcție de tipul de flexiune al verbului, la imperativ afirmativ: (tu) cânți/cântă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]