1,528,970 matches
-
Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce, și-i înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de doi stânjeni. Șanțul se sfârșește în partea dinspre asfințit, unde se și cunoaște bine locul de poartă. Într-o parte a șanțului se află o ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de doi stânjeni. Șanțul se sfârșește în partea dinspre asfințit, unde se și cunoaște bine locul de poartă. Într-o parte a șanțului se află o ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
partea dinspre asfințit, unde se și cunoaște bine locul de poartă. Într-o parte a șanțului se află o ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde o vale care se cheamă Valea lui Ștefan-Vodă.
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
la biserică într-o Duminică dimineața la liturghie, în târg la Vaslui, a auzit un glas mare de om, strigând să aducă boii la plug. Și mirându-se ce om este acela ce ară Duminica, îndată a trimis în toate părțile ca să-l găsească pe acel om, să-l aducă la dânsul: și l-au aflat pe om în sus, pe apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, arând la o movilă ce se cheamă acum MOVILA LUI PURCEL, că pe acel
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
său, bărbatul său și frații săi, muriră de mâna vrăjmașului Avea 20 de ani, când rămase văduvă și cu un copil, și fu primită în oaste de către căpetenia oștirii. În timpul războiului cu ungurii, la Baia, ea avu prilejul să ia parte la luptă și se deosebi prin curajul și îndrăzneala sa. În bătălia de la Racova era întotdeauna în fruntea oastei, încât oștenii tovarăși se plânseră căpeteniei oștirii, să o lase mai în urmă, pentru că-i mama unui copil, pe care
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
răsturnând greaua și marea lespede de pe el - iar sub ea se zăriră, după trei sute de ani... în adâncime de doi stânjeni, îmbrăcat într- un pieptar lung, tunica de fir de aur și încă lucitor, cu mantaua de tron, aruncată pe partea de jos a trupului, fără sicriu pe șase chingi late de fier, se zăriră, zic, moaștele celui pentru care însuși Papa de la Roma a poruncit ca în toate bisericile din târgurile lumii să se facă rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
de-al lui Ștefan cel Mare - - a fost trimis după nuiele de corn, ca să facă arcuri din ele. Huiban și ceilalți care-l întovărășeau, au nimerit în Cornișul Lungășiei, din jos de unde-i astăzi satul Avrămești. Pe-atunci locurile din părțile acelea erau numai păduri și pustietate, dar lui Huiban i-au plăcut mult și i-au rămas în gând locurile acelea. După asta Huiban s-a bătut amarnic cu turcii, la Rahova, încât purtarea lui vitejească i-a plăcut lui
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
un blestem. Cum se făcu, că piaza rea aude de gândurile Domnului și ca să-i încurce dezlegarea, alergă fuga în răcorile întunecoase dinspre lună-răsare și găsește pe stăpâna nopții bocindu-se de necredința Soarelui. Ea se văieta că n-are parte de bărbat, că nu pricepe de ce fuge de dânsa și o lasă să alerge ca o besmetică în urma lui. Și se tânguia: - Mai bine mă făcea maică-mea femeie ca toate femeile, că tot aș fi avut parte de soț
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
n-are parte de bărbat, că nu pricepe de ce fuge de dânsa și o lasă să alerge ca o besmetică în urma lui. Și se tânguia: - Mai bine mă făcea maică-mea femeie ca toate femeile, că tot aș fi avut parte de soț, dar nu zână, cu pletele învălvăete de lumină și cu sufletul întunecat și umed ca o peșteră neumblată. Soarta rea prinde la nădejde și cu întorsături meșteșugite de vorbă, îngână către lună: - Până acum tot se cheamă că
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
Uvertura Leonora nr. 3 a avut tensiune și echilibru; Triplul concert (protagoniști Alexandru Tomescu, Răzvan Suma, Horia Mihail) a răsunat coerent, în stil și cu alura concertantă cerută de partitură; Simfonia nr. 5 a surprins prin tempi rapizi (cu precădere partea I), dar și prin punerea în valoare a unor elemente ale facturii altfel ascunse în fluxul sonor general. Gestul dirijoral este cumpănit, antrenat pentru orchestră (care și-a confirmat și în acest context înalta clasă). Poți fi sau nu de
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
Fauré “ (joi, 10 septembrie, la Ateneu). Lucrări de (relativă) tinerețe ale lui Fauré (profesorul lui Enescu la Paris a scris Cvartetul nr. 1 pe la 35 de ani), Enescu (Cvartetul nr. 1, datat 1909, deci la 28 de ani) și Mahler (Partea de cvartet, salvată întâmplător - întregul a fost distrus de autor - este din anii de studii, înainte ca simfonistul ce va deveni să aibă 20 de ani) arată că au fost elaborate în anii acumulărilor (și ai respectului față de modele), ai
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii, au ridicat un schit de maici, dăruindu-i moșia. Hârie a fost nemulțumit cu pământul care i l-a dat și, băgându-se peste Țuțcu, acesta l-a luat pe fugă și l-
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
banu-i ochiul dracului”, ți-a apucat a face cu ochiul, toate le-ai dat pe una și nici aceea nu-i bună. Și cum era pe vremea secerișului, Peștiovici, a dat poruncă ca toată oastea să lase puștile de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
măi tată, s-au dat flăcăii noștri la secerat, că precum știau să poarte cu ghibăcie pușca, așa știau să poarte și secera și plugul, căci acestea erau jucăria românului și uneltele de trai și vitejie. Boierul pe de altă parte, a luat puștile și s-a apucat binișor de le-a descărcat pe toate. și hatmanul nici cu spatele nu știa de treaba asta. Hăt pe urmă, boierul s-a făcut a ieși și el la clăcași, care se purtau
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
solistului nu doar o tehnică sigură, ci și forŃă interioară capabilă să facă faŃă unei orchestraŃii bogate, ceea ce tânăra Viviane Hagner nu a prea avut, fiind prea firavă pentru o asemenea partitură, dar probabil ideală pentru lucrări delicate. Iar în partea a doua, Simfonia de Franck a revenit la „re minor”, parcursă, la fel ca și cele anterioare, cu acurateŃe și sonoritate frumoasă a ansamblului, dar șters, fără „flacără”, poate și pentru că dirijorul polonez - din 2005 director artistic al Suisse
Concert "?n re" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83547_a_84872]
-
continuare numere interesante ale „Actualității Muzicale”, până la anul... 100 cel puțin, cu editoriale preocupate în special de soarta muzicii contemporane românești în concertele și recitalurile din toată țara, cât și cu o concepție mai unitară și îmbunătățită a celor două părți distincte ale revistei actualității muzicii românești, dar și internaționale. Eugen TODEA
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
muzicii românești, s-a întrecut pe sine. În fine, Concertul pentru vioară și orchestră “Trinity“ din ciclul “Bizanț după Bizanț“ ni-l arată pe Theodor Grigoriu așa cum îl apreciem de decenii: expresiv, auster, cu idei mustoase, constructor savant, orchestrator ingenios. Partea solistică stă în bun echilibru cu ansamblul; Sherban Lupu, căruia i se cuvin laude nicicum exagerate în promovarea muzicii românești pe mapamond s-a integrat perfect în lumea plăsmuită de compozitor. După cum a pătruns-o, în întregul program dirijorul Sascha
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
cu paletă foarte largă de nuanțe, bogat chiar în cele mai imperceptibile pianissime, o tensiune intensă care lasă sunetul să-și ia zborul planând deasupra orchestrei, în înălțimi. Să ne amintim trilurile delicate din partea I desfășurate ca o boare, sau partea II-a în care visarea părea că se afundă în transă fără însă a se reduce nici o clipă controlul. Și chiar dacă nu apreciezi libertățile pe care artistul le ia față de partitură, nu poți să nu-i recunoști perfecțiunea tehnică, căldura
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
curent cu evenimentele lumii sonore. Este o revistă de ținută, cu subiecte diverse ce acoperă întreg spectrul genurilor muzicale, de la cele ale muzicii sinfonice și de cameră, la cele ale muzicii ușoare și de jazz. Colaboratorii săi, în bună parte cronicari și muzicologi reputați, îi dau viață prin pertinenta opiniilor și dinamismul condeielor. Există însă și tineri în afirmare ce se șlefuiesc aici spre a deveni profesioniști. Nu în ultimul rând, bogăția ilustrației și calitatea graficii dau forță acestei reviste
O revist? de ?inute by Laura Manolache () [Corola-other/Journalistic/83618_a_84943]
-
evoluția executantului - munca aprofundată în repetiții întru redarea partiturilor în toate dedesubturile lor: tempi judicios așezați, dinamică și agogică expresive, o echilibrată etajare a vocilor și, mai presus de toate o cultură a sunetului specific ansamblului de coarde (căci prima parte a programului a cuprins Suita nr. 3 de dansuri vechi de Respighi și Concertul pentru orchestră de Paul Constantinescu). O adecvare și acuratețe stilistică fără cusur. Partea a doua a fost consacrată muzicii lui Haydn (lumea culturală comemorează două secole
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
presus de toate o cultură a sunetului specific ansamblului de coarde (căci prima parte a programului a cuprins Suita nr. 3 de dansuri vechi de Respighi și Concertul pentru orchestră de Paul Constantinescu). O adecvare și acuratețe stilistică fără cusur. Partea a doua a fost consacrată muzicii lui Haydn (lumea culturală comemorează două secole de la moartea primului mare clasic). Coardelor li s-au alăturat două oboaie și doi corni, perfect integrați în sonoritatea și stilul colectivului münchenez. Simfonia nr. 43, “Mercur
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
spectaculosului care, întotdeauna, captează ascultătorul. De această dată, a prevalat abordarea rațională, meticuloasă, mai puțin cea adresată sufletului, sensibilității celor aflați în sală, care au aplaudat în primul rând performanța tehnică incontestabilă și construcția perfect conturată a fiecărei lucrări în parte.
Rigoare elevat? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83560_a_84885]