154,308 matches
-
editata de "Editions Vaillant", o editură patronată de "Partidul Comunist Francez". Sub acest patronaj acceptabil politic, "Pif", alături de l’Humanité, au fost exportate în țările comuniste ale Europei de Est. Datorită relației foarte bune dintre Nicolae Ceaușescu și Georges Marchais, secretar general al PCF, presa comunistă franceză a fost prezentă în România chiar în perioadele de înghețare totală a importurilor valutare, "Pif Gadget" și "l’ Humanité" fiind singurele publicații occidentale de pe piață. "Pif Gadget" a circulat masiv și în țările francofone
Pif Gadget () [Corola-website/Science/321497_a_322826]
-
Kosovo (EULEX), să asigure pacea și continuarea supravegherii externe. Din cauza disputei în Consiliului de Securitate ONU, reconfigurarea Misiunii de Administrației Interimară ONU în Kosovo (UNMIK) și predarea parțială a misiunii EULEX a întâmpinat câteva dificultăți. În ciuda protestelor Rusiei și Șerbiei, Secretarul General al ONU Ban Ki-moon a continuat cu planul de reconfigurare. La 15 iulie 2008, el a declarat: „Având în vedere faptul că Consiliul de Securitate nu este în măsură de a oferi îndrumare, l-am informat pe Reprezentantul Special
Recunoașterea independenței Republicii Kosovo la nivel internațional () [Corola-website/Science/316454_a_317783]
-
Dașnak” să găsească o modalitate de conlucrare cu autoritățile sovietice din Armenia în vederea permiterii emigrării armenilor din Diaspora în noul stat sovietic armean. În paralel, el și-a continuat activitatea publicistică. La sfârșitul anului 1921, Siruni a îndeplinit funcția de secretar general al filialei din Istanbul a Casei Culturale Armene. În anul 1922, odată cu instaurarea regimului condus de Atatürk la conducerea Turciei, Siruni s-a refugiat împreună cu familia sa în România și s-a stabilit la București. În stabilirea sa în
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
aspecte mai puțin cunoscute ale trecutului nostru, în special în ceea ce priveste relațiile noastre politice, economice și juridice cu Imperiul Otoman"" . Siruni a lucrat în special la Arhivele Statului și la Biblioteca Centrală de Stat din București. El a fost secretar general al Eparhiei Armene din România (1922-1933), apoi va conduce Casa Centrală de Cultură Armeană și Uniunea de Cultură Fizică Armeană. A editat și condus revista literară "Navasart" (1932-1944), ziarul și almanahul "Araz", revista de cultură armeană "Ani" (numele străvechii
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
arbori. După Primul Război Mondial și Unirea Bucovinei cu România, când Vama a devenit parte a României, Stâlpul lui Vodă a fost înscris în lista monumentelor istorice, prin grija juristului Iorgu G. Toma (1871-1935), fiu al satului, care a ajuns secretar general al guvernului local de la Cernăuți și apoi deputat de Câmpulung. În anul 1923, Comisia Monumentelor Istorice a alocat 25.000 lei pentru executarea unor lucrări de protejare a monumentului. Au fost montați pe zidul cerdacului 8 stâlpi din gresie
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
posesor al unei bogate biblioteci. "Guillaume Budé" și-a început studiile serioase destul de târziu, la vârsta de 24 de ani. A studiat la Paris și la Orléans. După studii de drept civil, și-a asumat sarcina de notar și de secretar al regelui. A dobândit o atât de vastă știință, încât Erasmus din Rotterdam îl numea "Minunea Franței". La începutul domniei regelui Francisc I, s-a apropiat de curtea regală pentru a pleda acolo cauza literaturii și filologiei. Este părintele "Colegiului
Guillaume Budé () [Corola-website/Science/316509_a_317838]
-
1972-1978), director al Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj (1978-1980 și 1991), redactor la revista „Steaua” (1985-1989), director al Direcției teatrelor din Ministerul Culturii (1990-1992), director artistic al Teatrului Național din Cluj (1992-1993), consilier al Directorului general al Televiziunii Române (1993-1994), secretar al Uniunii Scriitorilor din România (2000-2005). A debutat publicistic în revistă „Echinox”, în 1969, cu piesa de teatru într-un act "Stradă teilor" și editorial cu volumul de povestiri "Orașul fără somn", în 1978, la Editură Dacia. A organizat numeroase
Mircea Ghițulescu () [Corola-website/Science/322335_a_323664]
-
Lagărul de exterminare Auschwitz. Părinții săi, doi frați și o soră au fost omorâți la Auschwitz. Ulterior a fost transferat în lagărul Mauthausen. Supraviețuind, la întoarcerea în România, a activat vreme de trei ani la București, sub numele Amos, ca secretar al secției române a organizației de emigrare evreiască clandestină pe calea mării spre Palestina - Mossad Le' aliya Bet.( În acei ani, Marea Britanie, care era puterea mandatară în Palestina, împiedica imigrația evreilor în virtutea așa numitei Cărți Albe MacDonald, adoptate sub presiunea
Amos Manor () [Corola-website/Science/322328_a_323657]
-
(în arabă: توفيق طوبي , în ebraică תופיק טובי, 2 mai1922 - 12 martie 2011) a fost un politician arab israelian, comunist, secretar general al Partidului Comunist din Israel intre anii 1989-1993, deputat în Knesset între anii 1949-1990. Ca reprezentant al opoziției parlamentare comuniste și naționale arabe, a fost în permanență un critic al politicii guvernelor Israelului. s-a născut la Haifa, în
Tawfik Tubi () [Corola-website/Science/322340_a_323669]
-
sovietică și față de antisionism. Tubi a fost numărul doi al acestui partid în Knesset, mai apoi, din 1977- pe locul doi din fracțiunea parlamentară constituită în jurul partidului Rakah -„Frontul pentru Democrație și Egalitate” („Hadash”). Din anul 1976 a fost ales secretar general adjunct, iar între 1989-1993 a fost ales secretar general al Partidului Comunist Israelian care și a reluat intre timp numele de Maki și a rămas cu o majoritate de susținători arabi. În 1993 Tubi a fost înlocuit la conducerea
Tawfik Tubi () [Corola-website/Science/322340_a_323669]
-
al acestui partid în Knesset, mai apoi, din 1977- pe locul doi din fracțiunea parlamentară constituită în jurul partidului Rakah -„Frontul pentru Democrație și Egalitate” („Hadash”). Din anul 1976 a fost ales secretar general adjunct, iar între 1989-1993 a fost ales secretar general al Partidului Comunist Israelian care și a reluat intre timp numele de Maki și a rămas cu o majoritate de susținători arabi. În 1993 Tubi a fost înlocuit la conducerea partidului de către deputata Tamar Gozhanski și și-a încheiat
Tawfik Tubi () [Corola-website/Science/322340_a_323669]
-
au obținut doctoratul, spre bucuria și mândria părintelui Balint, care îi sprijinise financiar în aceasta perioadă. Iosif Hodoș se numără printre primii membri ai "Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român" (ASTRA). Este membru fondator al Academiei Române și secretar general al ei până la moarte. Din însemnările autobiografice ale lui Enea Hodoș, aflăm că a făcut clasa I la Roșia, continuând apoi învățătura la școala ungurească din Brad, unde tatăl său, care era vice comite în Baia de Criș, a
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției sociale (1990-1991), director general adjunct (1991-1992), apoi director (1992-1996) la Ministerul Muncii și Protecției Sociale; conferențiar (1997), apoi profesor la Scoala Națională de Studii Politice și Administrative din București (2000). De asemenea, este numit secretar de stat la Ministerul Integrării Europene (2001-2005) și șef de departament la Consiliul Legislativ al României în două mandate (1996-2001 și 2005-2009). Înființează și conduce Revista Română de Drept European în calitate de director. În perioada 2009-2010 este președinte al Societății Române
Andrei Popescu () [Corola-website/Science/322387_a_323716]
-
militare și civile. După numai 6 luni, prin Hotărârea Guvernului nr. 438 din 5 august 1992, Colegiul Național de Apărare a devenit o instituție separată de Academia de Înalte Studii Militare, coordonată de un comitet consultativ, având ca președinte pe secretarul de stat și șef al Marelui Stat Major. La 1 decembrie 1993 s-a înființat "Colegiul Superior de Stat Major", o structură organizatorică cu funcționare distinctă în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare, pentru perfecționarea pregătirii postacademice la nivel strategic, intercategorii
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” () [Corola-website/Science/322388_a_323717]
-
(n. 1904, d. 1952) a fost un avocat român de origine evreiască, născut la București și mort în Israel. Născut într-o familie burgheză românizată, era fiul lui Horia Carp, fost senator și fost secretar general al Comunității Evreilor din București. La începutul războiului, Matatias Carp ocupa funcția de secretar general al Federației Uniunilor de Comunități evreiești din România. Între 1940 și 1944, Matatias Carp și-a asumat riscul de a deveni cronicarul și arhivistul
Matatias Carp () [Corola-website/Science/322408_a_323737]
-
de origine evreiască, născut la București și mort în Israel. Născut într-o familie burgheză românizată, era fiul lui Horia Carp, fost senator și fost secretar general al Comunității Evreilor din București. La începutul războiului, Matatias Carp ocupa funcția de secretar general al Federației Uniunilor de Comunități evreiești din România. Între 1940 și 1944, Matatias Carp și-a asumat riscul de a deveni cronicarul și arhivistul persecuției comunității evreilor din România, care forma înainte de război cea de-a treia comunitate evreiască
Matatias Carp () [Corola-website/Science/322408_a_323737]
-
de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri, a fost realizată în bronz de sculptorul Oscar Han și inaugurată la 28 noiembrie 1968, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. La ceremonia de inaugurare au participat și secretarul general al PCR Nicolae Ceaușescu, prim-ministrul Gheorghe Maurer și șeful Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR Ion Iliescu. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu codul LMI . Generalul Ion Coman a relatat faptul
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia () [Corola-website/Science/322448_a_323777]
-
Atena în februarie 1915, primind la naștere numele de Nikolaos. A absolvit Facultatea de Teologie din Atena în 1936, după care a fost hirotonit diacon (1940) și preot (1944). A îndeplinit funcțiile de arhidiacon al arhiepiscopului Hrisanthos Filippidis (1939-1941) și secretar al Arhiepiscopiei Atenei și a întregii Elade (1941-1954), ieromonah și stareț al Mănăstirii Petraki și director al Facultății de Teologie Ortodoxă Greacă "Sfânta Cruce" din Boston (1961-1962). La 22 noiembrie 1965 a fost hirotonit ca episcop și numit ca mitropolit
Nikodimos Vallindras () [Corola-website/Science/322464_a_323793]
-
puterea. Din cauza acestor intrigi politice Maria Christina a ordonat Infantelui Francisco și familiei sale să se mute în străinătate. În primăvara anului 1838 Infantele Francisco de Paula, soția și copii săi s-au stabilit în exil în Franța însoțiți de secretarul particular al Infantelui, contele de Parcent. Ei au deținut o poziție importantă la curtea regelui Louis Philippe al Franței, a cărui soție, regina Maria Amalia, era mătușa Infantei Luisa Carlotta. Ducesa de Dino care l-a cunoscut pe Don Francisco
Infantele Francisco de Paula al Spaniei () [Corola-website/Science/322485_a_323814]
-
colegiu electoral național, dar o campanie de denigrare dusă de o organizație religioasă, "Societatea Catolică a Adevărului", campanie bazată pe falsa acuzație că Hyde ar susține divorțul și pe faptul că era protestant, promovată în editorialele din "Irish Independent" de secretarul Societății, i-a compromis șansele la alegeri și și-a pierdut locul în legislativ. A revenit în mediul universitar, ca profesor de irlandeză la University College Dublin, unde i-a fost student, printre alții, viitorul procuror general și președinte al
Douglas Hyde () [Corola-website/Science/322495_a_323824]
-
cerebral suferit în aprilie 1940), el s-a văzut obligat să-și programeze perioade de odihnă în timpul zilei. Lipsa de experiență în chestiuni politice l-a determinat să se bazeze mult pe sfaturile consilierilor săi, mai ales pe cele ale secretarului Michael McDunphy. Cu mustața sa bogată și personalitatea caldă, Hyde a fost atât un președinte iubit de irlandezi, cât și o persoană agreabilă pentru alți șefi de state. El a corespondat pe teme filatelice cu regele George al V-lea
Douglas Hyde () [Corola-website/Science/322495_a_323824]
-
ani, nu a mai candidat pentru un nou mandat. Din cauza sănătății precare, nu s-a mai întors la "Ratra", casa lui din Roscommon, rămasă goală de la moartea soției lui la începutul mandatului. El s-a mutat în fosta reședință a secretarului lordului locotenent, o clădire de pe terenul pe care se află și Áras an Uachtaráin, pe care a denumit-o "Mica Ratra" și în care a trăit ultimii patru ani ai vieții. A murit liniștit la ora 10pm în ziua de
Douglas Hyde () [Corola-website/Science/322495_a_323824]
-
Budiu, Gheorghe Chelariu, Ioan Socaciu și Andrei Bârseanu. Mai târziu s-au alipit și Ciprian Porumbescu și Nicolae Petra-Petrescu care pe atunci era director al Băncii Albina din Sibiu. Nicolae Petrescu era tatăl lui Horia Petra-Petrescu cunoscut ca publicist și secretar al Astrei din Sibiu. La "Masa calicilor" s-a organizat pentru prima oară reprezentarea libretului "Crai Nou", al căruit text a fost scris de Vasile Alecsandri pe muzică de Ciprian Porumbescu, sub auspiciile "Reuniunii române de cântări" din Brașov din
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
placat cu marmură și decorat cu stema Moldovei și cu două basoreliefuri turnate în bronz. Statuia, deși constituia un simbol al orașului Suceava, a fost mutată în curtea Colegiului Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, din ordinul prim-secretarului PCR Emil Bodnăraș. Mai recent a fost construit un foișor din lemn, situat în centrul parcului, în spatele Muzeului de Științele Naturii. În acest loc își desfășoară activitatea o fanfară, în zilele de sărbătoare și la sfârșit de săptămână.
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
poporului, împreună cu alți mari domnitori ai țării, stă la baza făuririi României”". Pe partea laterală a soclului a fost amplasată o placă de marmură pe care scria cu litere aurii: "„Dezvelit astăzi, 16 septembrie 1977, în prezența tov. Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR, președintele RSR”". După Revoluția din decembrie 1989, aceste inscripții au fost înlăturate de pe soclu. Pe partea din spate a soclului se află inscripția: "„Realizat artist sculptor Vladimir Florea 1977”".
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]