21,363 matches
-
4. politica de promovare. Combinația celor patru elemente definesc rata de succes a unei organizații de învățământ. În ultima perioadă, în domeniul educațional, începe să se adauge la cele patru politici de marketing și politica de personal, prin punerea unui accent major pe recurtarea, selecția, încadrarea și formarea continuă a personalului didactic. Figura nr. 3.3. Mixul de marketing educațional Rata de succes nu este condiționată de utilizarea în mixul de marketing al tuturor celor patru politici, însă este direct condiționată
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
devină mortale. (...Ă Tânărul Dzsáta nu poate înțelege întotdeauna deplina semnificație a lucrurilor la care asistă, dar, prin tonul viu și simplu al acestor povești înfricoșătoare și ciudat de vesele povestiri, noi reușim.“ „The San Francisco Chronicle“ „Editorii cărții pun accent pe faptul că Dragomán a trăit sub regimul comunist, dar această tensiune între autenticitatea experiențelor lui Dragomán și credibilitatea celor prin care trece Dzsáta rămâne problematică. De ce, spre exemplu, orașul anonim din carte nu se numește Marosvásárhely? De ce să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
de comunicare. Respectând vom fi respectați, ce înseamnă acest lucru în comunicarea cu elevul deficient de auz? De exemplu, comunicarea para-verbală între un emițător auzitor și un receptor deficient de auz nu este relevantă, deoarece dicția, vocea (volum, tonalitate, inflexiune), accentul, tăcerile, pauzele folosite de emițător nu au nici o rezonanță asupra receptorului, așadar este inutil ca auzitorul să folosească aceste elemente el comunicării. Toate aceste aspecte ale para-verbalului trebuie înlocuite cu material didactic concret, suport imagistic adecvat fiecărei activități în parte
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
anti-biografică se menține constant în romanele sale. Alături de „munca de stil, de scriitură“: „romancierul e un artizan, spune Claudel, de aceea încerc să lucrez atent imaginile, comparațiile, să găsesc echilibrul între o limbă simplă, poetică și una care sondează adâncimile“. Accentul pică pe tragic: romanele construiesc tragismul unei perioade, dar nu sunt triste. Doar așa se poate examina condiția umană, pentru că romanul este „un microscop, o lupă asupra individului și societății“, susține Claudel. Fără îndoială, Philippe Claudel e un autor atipic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
care să dea dimensiunea momentelor decisive pentru refacerea memoriei parțial scrise a dansului contemporan românesc. O astfel de recuperare a conceput coregraful Manuel Pelmuș în Suprafețe, proiect de identificare a spectacolelor și creatorilor-sursă din dansul contemporan în intervalul 1960-1990, cu accent pe ’80. Suprafețe e parte din platforma critică reSourcing*, care s-a concentrat pe asamblarea unor rețele de cercetare din zone artistice diferite, link-uite pe principiul articulării unui domeniu de „citire“ profesionistă a culturii contemporane românești. Identitatea și coagularea spectacolelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
putea fi (cu un dram de iresponsabilitate asumată) considerată o poezie „horațiană“: nu doar pentru că pe autor îl chema Horațiu, ci datorită modelului asumat cu curaj și cu o rară consecvență. Față de volumul anterior, Eclectica reprezintă o semnificativă schimbare de accent. Nu mai întâlnim aici comedia seriozității, pastișa tongue-in-cheek (dacă nu chiar pince-sans-rire), nici veșmintele somptuoase, chiar dacă de împrumut, ale dulcelui stil clasic. Aici, poezia e mult mai „hard“, mai crunt parodică, mai „verde-ntre ochi“. Forma fixă a poemului e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
și ca un film de suspans. Apar personaje care își susțin „cyberficțiunile“ cu iz teoretic: guru informatici, Neo din Matrix sau artiști care performează cu corpul lor tehnologizat (Stelarc, de exemplu). Această dublă deschidere, către teorie și către practică, cu accent pe ce ar însemna practica cyber și bio-artistică, face studiul și mai incitant. Corpul în imaginarul virtual este o carte necesară studiilor culturale de la noi, și nu cred că se îndoiește nimeni. Dar e mai mult: un reper pentru artiștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
apus de soare - de an, dacă vreți -, undeva deasupra norilor din care ieșeau vârfuri înzăpezite de munte. Un remarcabil personaj mi s-a părut Dorel, cabanierul (și salvamontistul din zonă). Mi-a plăcut mândria cu care vorbea - cu un cuceritor accent ardelenesc - de cabana lui pe care a făcut-o „din nimic“. În povestirile lui - și cred că ar avea de spus cât pentru zece volume consistente - apăreau constant actualii și foștii lui câini (foștii fiind mâncați de lupi), lupi, foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
de ce ești inundat, trăsnit, infectat. Bine că se spune că România nu gustă cianura. Sper. Noul Eldorado, vis canadian De aceea salut inițiativa, mai ales că toate prestațiile artiștilor sunt benevole, iar festivalul este non-profit. Poate ar trebui însă pus accentul mai mult pe partea ecologică pentru a se pricepe mai clar că FânFest nu este doar un festival de muzică și pe lângă asta, ca anexă, și un protest ecologic inițiat de niște tineri de la Greenpeace. Cu toate astea însă, recunosc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
politică se prezintă ca un ansamblu disparat de teorii și tehnici, însă desemnează și practici specifice politicii, practici (strategii și conduite) care variază în funcție de pozițiile de putere ocupate și de situațiile prin care au trecut actorii reali ai vieții politice. Accentul prea apăsat pe una dintre componente, sîntem avertizați în subsidiar, mai ales asupra celei tehnice sau practice, nu duce decît la simplificarea abuzivă a obiectului comunicării politice, care e mult mai complex decît poate fi perceput în lucrările care "împărtășesc
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
politice. Comportamentul, sistemul, interacțiunea și dialogul sînt principalele concepte cu care se încearcă surprinderea logicilor de funcționare a comunicării politice. Teoriile, conform lui Gerstlé, rivalizează între ele în funcție de concepția lor asupra comunicării, politicului, a relației dintre ele, precum și după distribuirea accentului pe aspectul pragmatic, simbolic sau structural. Autorul sintetizează pluralismul teoretic în patru perspective: comportamentistă, structural-funcționalistă, interacționistă și dialogică. Primele două disociază comunicarea de politică, privilegiind comunicarea și aspectele pragmatic și structural, în timp ce ultimele două perspective mizează, mai curînd, pe consubstanțialitatea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Un cîmp teoretic concurențial Astăzi, comunicarea politică reprezintă un domeniu de cunoaștere în care se reflectă pe deplin concurența principalelor paradigme ale gîndirii politice și ale științelor sociale. Teoriile rivalizează în funcție de concepția lor asupra politicului, a comunicării, a relației și accentului pe care îl pun pe aspectele paradigmatice, simbolice sau structurale. Mai multe aspecte inspiră apropieri teoretice, aflate în competiție, pentru a aborda problema comunicării politice: dialogul, strategia, comportamentul, sistemul, construcția socială a realității. Primele două pun accent pe praxiologie, următoarele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a relației și accentului pe care îl pun pe aspectele paradigmatice, simbolice sau structurale. Mai multe aspecte inspiră apropieri teoretice, aflate în competiție, pentru a aborda problema comunicării politice: dialogul, strategia, comportamentul, sistemul, construcția socială a realității. Primele două pun accent pe praxiologie, următoarele două pe proces, iar ultima, pe interpretare. Apropierea prin dialog se situează în imediata vecinătate a teoriei tradiționale potrivit căreia accentul cade pe consubstanțialitatea politicii și a comunicării. Apropierea constructivistă este mai mult influențată de sociologia comprehensivă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a aborda problema comunicării politice: dialogul, strategia, comportamentul, sistemul, construcția socială a realității. Primele două pun accent pe praxiologie, următoarele două pe proces, iar ultima, pe interpretare. Apropierea prin dialog se situează în imediata vecinătate a teoriei tradiționale potrivit căreia accentul cade pe consubstanțialitatea politicii și a comunicării. Apropierea constructivistă este mai mult influențată de sociologia comprehensivă decît de apropierile comportamentală, sistemică și strategică. Comportamentul, sistemul, interacțiunea și dialogul permit etichetarea logicilor de analiză ale comunicării politice. 1. Abordarea din perspectivă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Wordmaking, 1978) la Bourdieu 23, "geneza socială a schemelor de percepție, de gîndire și de acțiune" este un element important al constructivismului, despre care Edelman (1988), timp de zece ani24, a afirmat că se manifestă în cadrul comunicării politice. Edelman deplasează accentul pus de cercetare pe procesele de interpretare și în mod general pe construcția socială a realității, pentru a relua titlul dat de Berger și Luckmann (1966) lucrării de sociologia cunoașterii. Această abordare se situează la confluența diverselor izvoare de inspirație
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și a tehnicilor de comunicare. Totuși, acest fapt nu implică permanența factorilor politici care își păstrează poziția primordială în opțiunile strategice. În cadrul strategiilor de comunicare, situația actuală determină coexistența mijloacelor tradiționale și a celor moderne de propagandă. Întotdeauna se pune accent pe reuniunile regulamentare, dar și pe broșuri, pe "afișajul sălbatic" și pe jurnalele electorale. Însă mijloacele media au modificat substanțial peisajul, mai ales prin introducerea campaniei radiotelevizate, prin sondajele și dezvoltarea publicității, datorită publicității poștale (mailing) și a marketingului telefonic
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
primă etapă, vom face o scurtă trecere în revistă a perspectivelor tradiționale. Apoi vom prezenta teoriile cele mai recente asupra comportamentului agresiv. Obiectivul acestui capitol este de a arăta că cercetările au evoluat în direcția unui model integrativ care pune accentul pe importanța proceselor afectiv-cognitve. Perspectivele teoretice tradiționale Teoriile mecaniciste asupra comportamentului agresiv Concepția mecanicistă despre agresivitate se bazează pe o concepție cibernetică a sistemului nervos conform căreia diferitele comportamente ale unui organism sunt rezultatul contextelor sociale în care organismul "a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
limbi fuzionante (limbi flexionare care utilizează și ele afixe gramaticale, dar un același afix are mai multe valori, fapt ce face dificilă segmentarea afixelor) și limbi simbolizante (limbi care, pe lîngă afixe, folosesc o serie de alternante fonetice, deplasări ale accentului sau reduplicarea rădăcinii). După părerea lui Edward Sapir 88 formulele sînt: - aglutinare: c=a+b - fuziune regulată: c=a+(b-x)+x - fuziune neregulata: c=(a-x)+(b-y)+(x+y) - simbolism: c=(a-x)+x Tip conceptual Grupe Tehnică Caracter Exemple
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
substantivelor se schimbă (-er vs. -ar și -ak vs. -ek) în funcție de vocală din radical 166: tc. evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh. házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica minimala, caracterizată printr-un singur accent, plasat întotdeauna în același loc" (DSL, 475). În cuvînt accentul poate fi mobil, dar în silaba el este fix, pentru că o silaba este alcătuită dintr-o zonă inițială de acces și o rîma, cuprinzînd un nucleu, singur (într-o silaba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în funcție de vocală din radical 166: tc. evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh. házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica minimala, caracterizată printr-un singur accent, plasat întotdeauna în același loc" (DSL, 475). În cuvînt accentul poate fi mobil, dar în silaba el este fix, pentru că o silaba este alcătuită dintr-o zonă inițială de acces și o rîma, cuprinzînd un nucleu, singur (într-o silaba deschisă) sau asociat cu o parte marginala (coda), formată din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
silabe închise. În rostirea silabelor unui cuvînt pot există diferențe de durată, ton, intensitate. Tipologia ritmica a limbilor se bazează pe linearitatea semnificantului și are în vedere ansamblul trăsăturilor ritmice ale vorbirii. Repetarea unor unități sonore da naștere ritmului în funcție de accentul tonic, silaba sau mora. În limbile accentuale accentele tonice ritmează enunțul. Silabele pot avea durăte diferite, dar timpul dintre două silabe accentuate este constant (așa-numitul ritm morse). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
există diferențe de durată, ton, intensitate. Tipologia ritmica a limbilor se bazează pe linearitatea semnificantului și are în vedere ansamblul trăsăturilor ritmice ale vorbirii. Repetarea unor unități sonore da naștere ritmului în funcție de accentul tonic, silaba sau mora. În limbile accentuale accentele tonice ritmează enunțul. Silabele pot avea durăte diferite, dar timpul dintre două silabe accentuate este constant (așa-numitul ritm morse). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar elimina vocale pentru a emite un număr mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
avea durăte diferite, dar timpul dintre două silabe accentuate este constant (așa-numitul ritm morse). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar elimina vocale pentru a emite un număr mai mare de silabe între două accente tonice, fără a modifica prea mult ritmul de bază (rusă, germană, engleză, neerlandeza, chineză mandarina). În limbile silabice pronunțarea fiecărei silabe ia aproximativ același timp (ritmul metronom sau așa-numitul ritm de mitralieră). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
timp sau în funcție de spațiul în care se vorbește o limbă. De pildă, portugheză din Portugalia e o limbă accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor și nu există fără acestea, de aceea se numesc unități suprasegmentale. Accentul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor și nu există fără acestea, de aceea se numesc unități suprasegmentale. Accentul tonic realizează o mărire a intensității sonore în timpul pronunțării unei silabe pentru a o pune în evidență (de pildă, greacă veche, suedeză, japoneză sînt limbi cu accent de înălțime). Limbile cu accent tonic (accent de intensitate și accent de înălțime
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]