15,443 matches
-
În 1576 publică "Rariorum aliquot stirpium per Hispanias observatarum historia" și în 1601 "Rariorum plantarum historia" în care descrie planta. Botanistul englez William Turner (decedat în 1568) nu cunoștea cartoful, deși călătorise prin toată Europa. Primul englez care scrie despre cartofi este John Gerard, care, în 1596-97, îl descrie în lucrarea sa "Great Herball, or Generall Historie of Plantes" sub denumirea "Papus orbiculatus". În 1599 el adaugă și denumirea "Bastard potates". În 1633 împreună cu Thomas Johnson, o rescrie sub denumirea "The
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
denumirea "Papus orbiculatus". În 1599 el adaugă și denumirea "Bastard potates". În 1633 împreună cu Thomas Johnson, o rescrie sub denumirea "The Herball or Generall Historie of Plantes". În această carte John Gerard apreciază în mod eronat țara de origine a cartofului, precizând că a primit cartoful din Virginia sub denumirea "Batata virginiana sive verginionorum et Poppus". Acest cartof era adus în Anglia de Francis Drake în 1586. Timp de 300 de ani, pe baza acestei erori, s-a considerat că planta
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
el adaugă și denumirea "Bastard potates". În 1633 împreună cu Thomas Johnson, o rescrie sub denumirea "The Herball or Generall Historie of Plantes". În această carte John Gerard apreciază în mod eronat țara de origine a cartofului, precizând că a primit cartoful din Virginia sub denumirea "Batata virginiana sive verginionorum et Poppus". Acest cartof era adus în Anglia de Francis Drake în 1586. Timp de 300 de ani, pe baza acestei erori, s-a considerat că planta este originară din Virginia și
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
rescrie sub denumirea "The Herball or Generall Historie of Plantes". În această carte John Gerard apreciază în mod eronat țara de origine a cartofului, precizând că a primit cartoful din Virginia sub denumirea "Batata virginiana sive verginionorum et Poppus". Acest cartof era adus în Anglia de Francis Drake în 1586. Timp de 300 de ani, pe baza acestei erori, s-a considerat că planta este originară din Virginia și nu din Peru. Cartoful ar fi ajuns în Virginia la 150 de
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
denumirea "Batata virginiana sive verginionorum et Poppus". Acest cartof era adus în Anglia de Francis Drake în 1586. Timp de 300 de ani, pe baza acestei erori, s-a considerat că planta este originară din Virginia și nu din Peru. Cartoful ar fi ajuns în Virginia la 150 de ani după menționarea sa. Cercetătorii consideră că Gerard a confundat cartoful cu "Glycine apios", o plantă care crește în Virginia și pe care băștinașii o numesc "openowk". Pe baza descrierilor lui John
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
de 300 de ani, pe baza acestei erori, s-a considerat că planta este originară din Virginia și nu din Peru. Cartoful ar fi ajuns în Virginia la 150 de ani după menționarea sa. Cercetătorii consideră că Gerard a confundat cartoful cu "Glycine apios", o plantă care crește în Virginia și pe care băștinașii o numesc "openowk". Pe baza descrierilor lui John Gerard și ale lui Harrcot s-a crezut mult timp că în Anglia cartoful a fost adus de Francis
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
consideră că Gerard a confundat cartoful cu "Glycine apios", o plantă care crește în Virginia și pe care băștinașii o numesc "openowk". Pe baza descrierilor lui John Gerard și ale lui Harrcot s-a crezut mult timp că în Anglia cartoful a fost adus de Francis Drake, iar în Irlanda de Sir Walter Raleigh. Este posibil ca Francis Drake să fi fost în contact cu cartofii doar o singură dată, în America de Sud, pe 25 noiembrie 1586 când a acostat pe coasta
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
lui John Gerard și ale lui Harrcot s-a crezut mult timp că în Anglia cartoful a fost adus de Francis Drake, iar în Irlanda de Sir Walter Raleigh. Este posibil ca Francis Drake să fi fost în contact cu cartofii doar o singură dată, în America de Sud, pe 25 noiembrie 1586 când a acostat pe coasta chiliană, insula La Macha pentru aprovizionare cu porumb, cartofi și animale de la indienii refugiați din calea spaniolilor. Dovada că Francis Drake nu a introdus cartoful
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
Irlanda de Sir Walter Raleigh. Este posibil ca Francis Drake să fi fost în contact cu cartofii doar o singură dată, în America de Sud, pe 25 noiembrie 1586 când a acostat pe coasta chiliană, insula La Macha pentru aprovizionare cu porumb, cartofi și animale de la indienii refugiați din calea spaniolilor. Dovada că Francis Drake nu a introdus cartoful în Anglia este că Cluisus, atunci când l-a vizitat pe Drake în 1581, nu pomenește nimic despre cartof. După ce armada spaniolă a fost distrusă
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
cartofii doar o singură dată, în America de Sud, pe 25 noiembrie 1586 când a acostat pe coasta chiliană, insula La Macha pentru aprovizionare cu porumb, cartofi și animale de la indienii refugiați din calea spaniolilor. Dovada că Francis Drake nu a introdus cartoful în Anglia este că Cluisus, atunci când l-a vizitat pe Drake în 1581, nu pomenește nimic despre cartof. După ce armada spaniolă a fost distrusă de o furtună unele nave au eșuat pe coastele Irlandei, este posibil ca irlandezii să fi
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
La Macha pentru aprovizionare cu porumb, cartofi și animale de la indienii refugiați din calea spaniolilor. Dovada că Francis Drake nu a introdus cartoful în Anglia este că Cluisus, atunci când l-a vizitat pe Drake în 1581, nu pomenește nimic despre cartof. După ce armada spaniolă a fost distrusă de o furtună unele nave au eșuat pe coastele Irlandei, este posibil ca irlandezii să fi găsit cartofi și să îi fi plantat, potrivit lui Salaman. Tot Salaman consideră că în Irlanda cartoful a fost
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
Anglia este că Cluisus, atunci când l-a vizitat pe Drake în 1581, nu pomenește nimic despre cartof. După ce armada spaniolă a fost distrusă de o furtună unele nave au eșuat pe coastele Irlandei, este posibil ca irlandezii să fi găsit cartofi și să îi fi plantat, potrivit lui Salaman. Tot Salaman consideră că în Irlanda cartoful a fost introdus în perioada 1586-1588, dar nu adus de Francis Drake. După John Gerard primul care a descris cartoful a fost botanistul elvețian Gaspard Bauhin
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
nimic despre cartof. După ce armada spaniolă a fost distrusă de o furtună unele nave au eșuat pe coastele Irlandei, este posibil ca irlandezii să fi găsit cartofi și să îi fi plantat, potrivit lui Salaman. Tot Salaman consideră că în Irlanda cartoful a fost introdus în perioada 1586-1588, dar nu adus de Francis Drake. După John Gerard primul care a descris cartoful a fost botanistul elvețian Gaspard Bauhin. Acesta, în 1596, în lucrarea sa "Pinax theatri botanici" a dat cartofului denumirea de
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
posibil ca irlandezii să fi găsit cartofi și să îi fi plantat, potrivit lui Salaman. Tot Salaman consideră că în Irlanda cartoful a fost introdus în perioada 1586-1588, dar nu adus de Francis Drake. După John Gerard primul care a descris cartoful a fost botanistul elvețian Gaspard Bauhin. Acesta, în 1596, în lucrarea sa "Pinax theatri botanici" a dat cartofului denumirea de "Solanum tuberosum", denumire preluată de Carl Linné în sistematica sa. În 1620, în lucrarea sa "Promos", Gaspard Bauhin completează denumirea
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
în Irlanda cartoful a fost introdus în perioada 1586-1588, dar nu adus de Francis Drake. După John Gerard primul care a descris cartoful a fost botanistul elvețian Gaspard Bauhin. Acesta, în 1596, în lucrarea sa "Pinax theatri botanici" a dat cartofului denumirea de "Solanum tuberosum", denumire preluată de Carl Linné în sistematica sa. În 1620, în lucrarea sa "Promos", Gaspard Bauhin completează denumirea cartofului în "Solanum tuberosum esculentum" și a recunoscut înrudirea cartofului cu zârna ("Solanum nigrum"). Cinci ani după Bauhin
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
a fost botanistul elvețian Gaspard Bauhin. Acesta, în 1596, în lucrarea sa "Pinax theatri botanici" a dat cartofului denumirea de "Solanum tuberosum", denumire preluată de Carl Linné în sistematica sa. În 1620, în lucrarea sa "Promos", Gaspard Bauhin completează denumirea cartofului în "Solanum tuberosum esculentum" și a recunoscut înrudirea cartofului cu zârna ("Solanum nigrum"). Cinci ani după Bauhin, Clusius descrie amănunțit cartoful în "Rariorum plantarum historiae". Potrivit lui Bauhin, Clusius este cel care introduce cartoful în Germania, în grădinile de plante medicinale
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
în lucrarea sa "Pinax theatri botanici" a dat cartofului denumirea de "Solanum tuberosum", denumire preluată de Carl Linné în sistematica sa. În 1620, în lucrarea sa "Promos", Gaspard Bauhin completează denumirea cartofului în "Solanum tuberosum esculentum" și a recunoscut înrudirea cartofului cu zârna ("Solanum nigrum"). Cinci ani după Bauhin, Clusius descrie amănunțit cartoful în "Rariorum plantarum historiae". Potrivit lui Bauhin, Clusius este cel care introduce cartoful în Germania, în grădinile de plante medicinale ale medicului L. Scholtz din Breslau și ale lui
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
tuberosum", denumire preluată de Carl Linné în sistematica sa. În 1620, în lucrarea sa "Promos", Gaspard Bauhin completează denumirea cartofului în "Solanum tuberosum esculentum" și a recunoscut înrudirea cartofului cu zârna ("Solanum nigrum"). Cinci ani după Bauhin, Clusius descrie amănunțit cartoful în "Rariorum plantarum historiae". Potrivit lui Bauhin, Clusius este cel care introduce cartoful în Germania, în grădinile de plante medicinale ale medicului L. Scholtz din Breslau și ale lui M. Chimlecus. În orașul Offenburg este ridicat un monument în cinstea lui
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
lucrarea sa "Promos", Gaspard Bauhin completează denumirea cartofului în "Solanum tuberosum esculentum" și a recunoscut înrudirea cartofului cu zârna ("Solanum nigrum"). Cinci ani după Bauhin, Clusius descrie amănunțit cartoful în "Rariorum plantarum historiae". Potrivit lui Bauhin, Clusius este cel care introduce cartoful în Germania, în grădinile de plante medicinale ale medicului L. Scholtz din Breslau și ale lui M. Chimlecus. În orașul Offenburg este ridicat un monument în cinstea lui F. Drake, deși Clusius a introdus cartoful. Un farmacist al armatelor franceze
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
Clusius este cel care introduce cartoful în Germania, în grădinile de plante medicinale ale medicului L. Scholtz din Breslau și ale lui M. Chimlecus. În orașul Offenburg este ridicat un monument în cinstea lui F. Drake, deși Clusius a introdus cartoful. Un farmacist al armatelor franceze, prizonier în Germania, îl descoperă la fiecare masă în gamela lui. Întors în Franța, în 1763 „spițerul Armatelor”, Antoine-Augustin Parmentier, se încumetă să facă tot posibilul ca leguma să fie adoptată în Franța, încercând să
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
un leac al foametei. Însă, o violentă opoziție se declanșează și, în anumite provincii, se interzice cultivarea „plantei dăunătoare”. Parmentier a izbutit, totuși, să-i convingă pe Franklin, pe Lavoisier și pe rege, care își împodobește butoniera cu flori de cartofi. Planta nu era apreciată în Franța decât pentru calitățile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a străduit s-o introducă în alimentație și nu fără greutăți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
pe rege, care își împodobește butoniera cu flori de cartofi. Planta nu era apreciată în Franța decât pentru calitățile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a străduit s-o introducă în alimentație și nu fără greutăți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de semănat și a înmulțit speciile, ceea ce, în cele din urmă, i-a permis să obțină varietăți cunoscute în zilele noastre. Totuși, populația rămânea neîncrezătoare. În 1771, Academia de Medicină din Paris
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
1771, Academia de Medicină din Paris conchide că tuberculul e nedăunător și recomandă folosirea sa. Pentru a trezi interesul, chibzuit susținut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astăzi cartierele la Porte Maillot și Grenelle) și „a pus să fie păzite în mod ostentativ ziua, ca să îndemne populația să le fure noaptea”.
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
s-a dezvoltat odată cu expansiunea imperiului incas. În regiunile joase ale imperiului se cultivă porumbul (numit "sară" în limba Quechua și maniocul, în timp ce în regiunile mai înalte și mai puțin fertile se plantau cartoful ("papă" sau "pătată"), fasolea ("terwi"), ardeiul ("regoto") și quinoa (o specie de dovleac cu sâmburi bogați în albumina). În perioada de sfârșit a imperiului, culturile de plante au fost extinse și în zonele de mijloc și de coastă. Datorită introducerii
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]
-
incașii foloseau săpăligi cu o coadă lungă, uneori de mărimea unui om, numite "taclla" (se lucra cu acest instrument asemănător cu desfundatul pământului cu cazmaua). În fața bărbaților stăteau femeile în genunchi care mărunțeau pământul cu un mic topor. Cand plantau cartofii, incașii puneau câte un pește în cuibul de cartof pentru a îngrașă pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la moarte) cu armele până se râneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]