15,474 matches
-
prin votul majorității deputaților și senatorilor în ședința comună a celor două Camere", Parlamentul României a adoptat Hotărârea nr. 5/2016 prin care desemnează membrii Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune. 36. Analizând preambulul hotărârii supuse controlului de constituționalitate, Curtea observă că Senatul și Camera Deputaților, în ședința comună, și-au întemeiat hotărârea pe dispozițiile art. 19 din Legea nr. 41/1994 , care prevăd votul majorității deputaților și senatorilor pentru adoptarea actului respectiv. Mai mult, Parlamentul nu face mențiunea
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
căruia a fost adoptat acest act. O atare mențiune este obligatorie în condițiile în care procedura de adoptare a actelor Parlamentului este prevăzută în Constituție, iar temeiurile de drept în virtutea cărora sunt adoptate respectivele acte constituie criterii de evaluare a constituționalității lor. 37. Pornind de la aceste premise, Curtea reține cele statuate în jurisprudența sa, respectiv în Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , la paragrafele 27-29. În ceea ce privește adoptarea hotărârilor fiec��rei Camere sau ale Camerelor reunite ale Parlamentului, Legea fundamentală stabilește
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
sporite a raporturilor juridice [...]; mutatis mutandis, activitatea parlamentară trebuie să se orienteze după aceleași reguli, în sensul de a se raporta la Constituție și jurisprudența Curții Constituționale, ceea ce echivalează cu îndepărtarea de la o reglementare legală care pune aceleași probleme de constituționalitate precum cea analizată în cauza de față". Mai mult, prin aceeași decizie, Curtea a statuat că "Senatul nu are opțiunea de a alege între aplicarea unei legi (organice, în cazul de față) sau a Constituției, din moment ce art. 1 alin. (5
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
vot necesar a fi întrunită [...], după caz; de altfel, chiar și în lipsa unei astfel de trimiteri, este de la sine înțeles că hotărârea se adoptă potrivit art. 76 alin. (2) din Constituție" (paragraful 32). 41. În plus, Curtea subliniază că verificarea constituționalității extrinseci a unui act dintre cele care, potrivit Constituției, pot fi supuse controlului de constituționalitate, respectiv legile, ordonanțele Guvernului, hotărârile Parlamentului, vizează regularitatea formală a acestuia, adică îndeplinirea condițiilor impuse la nivel constituțional pentru adoptarea sau, după caz, emiterea acestuia
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
trimiteri, este de la sine înțeles că hotărârea se adoptă potrivit art. 76 alin. (2) din Constituție" (paragraful 32). 41. În plus, Curtea subliniază că verificarea constituționalității extrinseci a unui act dintre cele care, potrivit Constituției, pot fi supuse controlului de constituționalitate, respectiv legile, ordonanțele Guvernului, hotărârile Parlamentului, vizează regularitatea formală a acestuia, adică îndeplinirea condițiilor impuse la nivel constituțional pentru adoptarea sau, după caz, emiterea acestuia. Astfel, prin Decizia nr. 161 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
reținut că "menționarea formulei de atestare a legii constituie o cerință de formă a actului normativ în cauză, astfel că, în analizarea unei critici de neconstituționalitate formulată din perspectiva lipsei acesteia, Curtea Constituțională va proceda la efectuarea unui control al constituționalității extrinseci a respectivului act normativ". Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normativ, "Formula de atestare a legalității adoptării legii va avea următorul cuprins: Această lege a fost
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009 , a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 cuprinse în Codul de procedură civilă din 1865, care aveau un conținut normativ similar cu cele supuse în prezenta cauză controlului de constituționalitate. 26. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă, Judecătoria Sectorului 1 București, Judecătoria Galați - Secția civilă, Judecătoria Constanța - Secția civilă, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens
DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274448_a_275777]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma "în vigoare" cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale criticate în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență
DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274448_a_275777]
-
contravine principiului egalității în fața legii, măsura plății taxei fiind o formă de discriminare în raporturile cu instituția public�� respectivă. 8. Judecătoria Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, verificând dispozițiile supuse controlului de constituționalitate, în ansamblul normelor care reglementează desfășurarea procesului civil, și prin raportare la drepturile și libertățile fundamentale garantate la nivel constituțional, dar și convențional, instanța apreciază că acestea respectă cerința conformității, atât cu Constituția, cât și cu Convenția Europeană a Drepturilor
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora". 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici identice. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, Decizia nr. 7 din 15 ianuarie
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate prevederile art. 143 alin. (2) lit.
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 37 - Dreptul de a fi ales. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. Criticile formulate vizează, în esență, să demonstreze caracterul nejustificat și excesiv al instituirii obligației de a prezenta liste de susținători pentru candidaturile independente la alegerile locale, acest caracter fiind cu atât mai
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
autorul excepției în ședința publică, în sensul că nu mai dorește să candideze. 21. Analizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea constată că acestea au constituit recent obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. 22. Astfel, prin deciziile nr. 286*), nr. 289**) și nr. 290 din 11 mai 2016, încă nepublicate la data pronunțării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și art. 52 din același act normativ. 8. Curtea respinge cererea de renunțare formulată, având în vedere dispozițiile art. 55 din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului [...]". 9. Reprezentantul autorului excepției arată că va susține numai excepția de neconstituționalitate a art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , text cu privire la care își
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
contrar susținerilor autorului excepției, nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi. 28. Cât privește proporționalitatea acestei măsuri, Curtea constată că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele care fundamentează jurisprudența sa în care a analizat constituționalitatea aceleiași condiții legale impuse candidaților independenți, în care a reținut că o astfel de soluție legislativă impune "o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale" (cu
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
fi maxim două pentru o persoană. Parlamentul finlandez unicameral, cu 200 de membri, exercită autoritatea legislativă supremă. El poate modifica Constituția și legile ordinare, poate demite guvernul, și poate trece peste vetoul prezidențial. Legile sale nu sunt supuse revizuirilor juridice; constituționalitatea noilor legi se evaluează de Comisia pentru Drept Constituțioanl a Parlamentului. Parlamentul se alege pe un mandat de patru ani, cu vot proporțional prin metoda D'Hondt în circumscripții cu mai multe locuri. Diverse comisii parlamentare audiază experți și pregătesc
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
asume "statutul de protector" în cazul maghiarilor din Transilvania. Referitor la decizia ÎCCJ, în data de 29 februarie 2016 Viktor Orban a susținut în fața diplomaților că „România duce o «campanie politică» împotriva liderilor minorității maghiare de pe teritoriul său, sub pretextul constituționalității, legalității și luptei împotriva corupției” și că „Ungaria «va trebui să ridice această problemă într-un mod corespunzător»". La 3 martie 2016, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis să-i retragă Ordinul „Steaua României” lui Laszlo Tokes. László
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
pentru mâine și duminică să folosească din nou copiii pentru a devasta și alte clădiri ale statului. Dacă acest lucru va fi admis de noi toți, jertfele umane va fi greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele pentru apărarea constituționalității Republicii Moldova, inclusiv armele"”. Guvernul condus de Zinaida Greceanîi și-a dat demisia la 4 mai 2009, dar la 3 iunie 2009 ea a fost din nou nominalizată pentru postul de prim-ministru. Noul guvern condus de Zinada Greceanîi a fost
Zinaida Greceanîi () [Corola-website/Science/298579_a_299908]
-
br> 12. Alege și revocă Consiliul de Stat; <br> 13. Alege și revocă Consiliul de Miniștri; <br> 14. Alege și revocă Tribunalul Suprem și procurorul general; <br> 15. Exercită controlul general al aplicării Constituției. Numai Marea Adunare Națională hotărăște asupra constituționalității legilor; <br> 16. Controlează activitatea Președintelui Republicii Socialiste România și a Consiliului de Stat; <br> 17. Controlează activitatea Consiliului de Miniștri, a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat; <br> 18. Ascultă dări de seamă cu privire la activitatea
Marea Adunare Națională () [Corola-website/Science/299278_a_300607]
-
asupra respectului față de acestea nu mai este posibilă”. Din cauza acestor interdicții, membrii de stânga a comitetului au respins raportul. Organizațiile LGBT din Franța, susținând că interdicția căsătoriei între persoane de același sex încalcă constituția, au cerut Consiliului Constituțional să examineze constituționalitatea acestor căsătorii și să analizeze articolele Codului Civil. Pe 28 ianuarie 2011 Consiliul a decis că ilegalitatea căsătoriilor între persoane de același sex nu încălca constituția, declarând că această chestiune era de decizia parlamentului. Adunarea Națională a votat asupra proiectului
Căsătorii între persoane de același sex în Franța () [Corola-website/Science/299303_a_300632]
-
Elementele principale a sistemul judicial sunt: Curtea Supremă de Administrație și Curtea Supremă de Casație, care prevede aplicarea tuturor legilor de curți inferioare și judecă legalitatea actelor de guvern. Există și o Curte Constituțională, care interpretează Constituția Bulgariei și judecă constituționalitatea legilor și a tratatelor. Bulgaria este considerată o țară democratică și liberă de organizațile internaționale a drepturilor omului. În raportul său pentru 2005, Freedom House a acordat Bulgariei nivelul 1 pentru drepturi politice și 2 pentru drepturi civile, pe o
Politica Bulgariei () [Corola-website/Science/298420_a_299749]
-
al Ministerului de Justiție, profesorii V.V.Pella, O. Teodoreanu, G.Vrăbiescu și I.Rădulescu. În noua constituție din 1923 se prevedea înființarea Consiliului Legislativ, care avea menirea de a colabora cu guvernul și parlamentul în elaborarea legilor,de a aviză constituționalitatea lor și de a dirija procesul de unificare legislativă. Ionescu-Dolj este numit în 1925 președinte al Secției de Drept Public a Consiliului. Până în 1937, centrul preocupărilor sale este întocmirea și desăvârșirea noilor codurilor penale și de procedură penală. Aceste coduri
Ioan Ionescu-Dolj () [Corola-website/Science/306995_a_308324]
-
Sistemul de justiție este format din 19 Curți Distrinctuale, 5 Curți de Apel și Curtea Supremă a Olandei. Curtea Supremă nu are competență în a respinge un Act al Parlamentului pe motiv că ar viola Constituția, - articolul 120 afirmă că “constituționalitatea Actelor Parlamentului și a tratatelor nu va fi revizuită de către curțile de justiție.” Aceasta înseamnă că controlul constituțional a actelor parlamentului de către tribunale nu este permis și, conform Curții Supreme, acest veto împotriva revizuirii constituționale se aplică și procedurii legiferării
Constituția Țărilor de Jos () [Corola-website/Science/307580_a_308909]
-
pierde drepturile de a utiliza portul New Orleans, dar în perspectivă se contura o altă problemă majoră, și anume aceea de a ajunge să depindă de Franța, de Spania sau de amândouă. În ciuda obiecțiilor de toate orientările ridicate de problema constituționalității achiziționării, președintele Thomas Jefferson a decis că mai sigur mijloc de a asigura accesul pe termen lung la fluviul Mississippi ar fi cumpărarea orașului New Orleans și a porțiunilor din Louisiana de la est de Mississippi. Jefferson i-a delegat personal
Achiziția Louisianei () [Corola-website/Science/307587_a_308916]
-
vot consultativ). În prezent această funcție este ocupată de Silvio Berlusconi. Guvernul este format din 26 de ministere, dintre care 8 sunt fără portofoliu și 18 cu portofoliu. Curtea Constituțională ia naștere în 1956 și are rolul de a verifica constituționalitatea legilor din statul italian. Rolul său este reglementat prin lege, în articolele 134-137 din Constituție. Mai exact, Curtea Constituțională judeca : „controversele legate de legitimitatea constituțională a legilor și a actelor ce au forță de lege ale statului și regiunilor, conflictele
Constituția Republicii Italiene () [Corola-website/Science/307451_a_308780]