15,628 matches
-
Orchestra "„Doina Românească”", care număra 72 de membri, are primul său concert la Sala Dalles. În zilele de 25 martie și 25 mai 1945, orchestra lăutarilor bucureșteni condusă de Moțoi, devine realitate, triumfând din nou în aceeași sală "Dalles". Din "„Doina Românească”" a lui Petrică Moțoi a luat ființă Orchestra "„Barbu Lăutaru”" a Institutului de Folclor, preluată mai târziu de Filarmonică. Din repertoriul său nu lipseau șlagărele de muzică ușoară. Toți marii creatori ai acestui gen au colaborat cu Petrică Moțoi
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
Romanțe și arii naționale" sau "Jocuri din toate ținuturile României Mari". Repertoriul său nu a cunoscut granițe între horele și sârbele din Oltenia și Muntenia, între învârtitele din Ardeal și jocurile cu strigături din Banat: "Tărășelul", "Ca la Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina ca la Abrud", "Sârba din Moldova", "Hora boierească", "Horă și sârbă muntenească" etc. Nu au lipsit nici creațiile celorlalți lăutari, precum "Sârba lui Pompieru" (Costică Pompieru), "Sârba lui Bârlan
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
lui Pompieru" (Costică Pompieru), "Sârba lui Bârlan" (Ion D. Bârlan), "Hora lui Dobrică" (Ioan Constantin Dobrică) sau "Țiganul" de Stelian Mâță s.a., precum și propriile lucrări în stil țărănesc "Hora lui Moțoi", "Sârba lui Moțoi", "De la Brașov la Sibiu" - potpuriu ardelenesc, "Doine și jocuri din Ardeal" - potpuriu etc. Moare în ziua de 8 octombrie 1946, internat în Sanatoriul "Filaret", bolnav de TBC. Pe ultimul drum l-a condus propria orchestră, devenită „Barbu Lăutaru” și dirijată de Nicu Stănescu. Înregistrările violonistului Petrică Moțoi
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
învățământ, drept, viață socială, istorie, economie, administrație, industrie, comerț, știinte fundamentale, medicină, agronomie, geografie și arta. În revista "Propășirea" s-au reunit condeie din toate provinciile românești. Vasile Alecsandri a publicat poezii în formă populară, reunite mai târziu în volumul “Doine și lăcrămioare” și în alte volume. Tot în "Propășirea" au publicat poezii și Cezar Bolliac (“Muncitorul”), Alecu Donici (“Gândul”, ”Păstorul și țânțarul”), Grigore Alexandrescu (“Umbra lui Mircea la Cozia”, ”O seară la Cozia”), Dimitrie Bolintineanu (“Barcarola”), Andrei Mureșanu (“O privire
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
Deși începuturile carierei sale sunt marcate de câteva apariții publice ca pianist (încă din 1877), din 1880 începe să studieze vioara, în particular, cu profesorul Iulius Wiest de la Conservatorul din București. În 1885, la vârsta de 15 ani, revista muzicală „Doina” îi tipărește prima sa compoziție, sârba „Ochi negri” la editura Constantin Gebauer. În 1894 are un concert ca pianist la Giurgiu unde acompaniază pe C.M. Corodeanu, Mihail Tănăsescu, Hariton Ștefănescu și Ion Nicolescu, primind o recenzie pozitivă din partea revistei „România
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
școală. Marcel Bogos a creat o școală de scenografie. Mulți dintre cei care au reușit să se impună în această profesie au trecut prin atelierul lui: Ștefan Antonescu, Radu Călinescu, Virgil Moise, Marga Moldovan, Lucian Nicolau, Mihai Ionescu, Lari Ionescu, Doina Repanovici, Mircea Onișorul. Cred că aproape toți debutanții de până la 1990 au ucenicit „la Bogos”. Se spunea că oricine ar vrea să facă scenografie de film, ar trebui să treacă pe „la Bogos”.”". Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
fiind trimis abisoscaful ”Constelația II” condus de Igor Svetloum și avându-i ca membrii pe pilotul Mircea Vrej, pe naturalistul și cineastul subacvatic Su Mima, pe geofizicianul și gravimetristul Arno Patterini, pe medicul și cosmobiologul Nyass Umbo și pe vulcanologul Doina Lan. Cercetătorii coboară în adâncuri, străbătând trei praguri de bacterii care astupă craterul vulcanului și ajungând pe fundul unei fose în care îi găsesc pe supraviețuitorii primei expediții. Acești au devenit oaspeții unei rase extraterestre subacvatice, luhii, care au fost
Constelația din ape () [Corola-website/Science/326955_a_328284]
-
ing. Ioan Moraru (primar al localității) și al Consiliului Local Vatra Dornei, precum și a fostului consiliu condus de ing. Constantin Huțanu. Printre cei care au contribuit la renovarea bisericii se află familiile următoare: Tărniceru Petru și Camelia, Chiforescu Stelian și Doina, Iordache Gavril și Gheorghina Geta, Crăciunescu Ilie și Floarea, Alupei Mircea și Elena, Proboteanu Sorin și Doina, Pardău Dumitru și Geta, Rusu Mircea Filaret, Irinariu Gheorghe și Ileana, Boancheș Ilie și Rodica, Boancheș Luca și Mariana, Bădiliță Doru și Ramona
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
de ing. Constantin Huțanu. Printre cei care au contribuit la renovarea bisericii se află familiile următoare: Tărniceru Petru și Camelia, Chiforescu Stelian și Doina, Iordache Gavril și Gheorghina Geta, Crăciunescu Ilie și Floarea, Alupei Mircea și Elena, Proboteanu Sorin și Doina, Pardău Dumitru și Geta, Rusu Mircea Filaret, Irinariu Gheorghe și Ileana, Boancheș Ilie și Rodica, Boancheș Luca și Mariana, Bădiliță Doru și Ramona, Schmid Scridon și Lucia, Iordache Gheorghe și Carmen, Vezeteu Gheorghe și Olimpia, Păsat Daniel și Roxana, Boca
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
și Carmen, Vezeteu Gheorghe și Olimpia, Păsat Daniel și Roxana, Boca Lazăr Florin și Felicia, Piticaru Tusnelda, Candrea Nicolae și Rodica, Bodea Leontin și Carmen, Mironescu Vasile și Irina, Năstase Ioan și Mărioara, Ripan Ioan și Maria, Cojocaru Nicolae și Doina, Negrea Timotei cu familia, Pihureac Niculai și Luminița, Groza Dumitru și Anișoara, Vermeșan Ioan și Florentina, Prună Grigore și Daniela, Boancheș Gavril și Vasilica, Cimbru Gheorghe și Maria, Ursu Mihail și Elvira cu familia, Matenco Dana și Daniel. După finalizarea
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
care se mai adaugă contribuția altor lăutari. Moare în 1887 în Brăila. Este străbunicul pianistului de jazz Johnny Răducanu. Lui Petrea Crețul Șolcan toate genurile populare i-au fost la fel de apropiate. Fie că era vorba de cântecul haiducesc ("„Copii haiduci"; "„Doina haiducului”"; "„Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș”"; "„Străinul
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
era vorba de cântecul haiducesc ("„Copii haiduci"; "„Doina haiducului”"; "„Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș”"; "„Străinul sărac”"; "„Dor de țară”"; "„Înstrăinatul”"), fie de cântecele erotice ("„Ochii și sprâncenele”"; "„Dogorul”"; "„Amurezatul”"; "„Grâu mărunt”"; "„Dragă băiețele”"; "„Ibovnicul”"; "„Dragostea la bătrânețe”"), fie de vechiul repertoriu de balade, unde versurile depășeau totdeauna numărul
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
prin ochii unui copil de 6 ani, precum plecarea sătenilor și a tataului pe front, îmbolnăvirea bunicilor de tifos și moartea buncii Maria, venirea rușilor, adâncă durere a bunicului pentru pierderea pe front a fiului Vasile manifestată prin compunerea de doine și poezii. Dragostea pentru Dumnezeu și credința, pe care le-a avut tot restul vieții îi este de mic insuflata, atât de către părinți cât și de bunicul său" - bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu A
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
istorice reiese că haiducul, supranumit Pîntea Viteazul ar fi căzut în luptele pentru cucerirea orașului Baia Mare, opțiunea tragică a scenariștilor Vasile Chiriță și Dumitru Mureșan, de a-l expune trădării, este admirabil pusă în valoare de realizator: pe fundalul unei doine de o tristețe sfâșietoare, viteazul (Piersic, într-una dintre cele mai romantice compoziții ale filmografiei sale) se prăbușește, ca o pasăre neagră cu aripi franțe, într-un deșert, orbitor, de zăpadă. Din păcate, vibrația baladesca a acestui prolog-epilog este tradusă
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
cadrele medicale universitare, medici, biologi, psihologi, asistenți medicali, ziariști, profesori de liceu sau școala generală, matematicieni, informaticieni etc. La ședințele cenaclului au participat de-a lungul timpului și scriitori, membrii ai flilialei Cluj a Uniunii Scriitorilor: Ștefan Damian, Ion Arcaș, Doina Cetea, Aurel Grigore Zegreanu, Doina Moigrădean, Maria Racolța, Cornel Udrea, Ioana Sasu, Vasile Preda, Pavel Pitea, Viana Șerban, Radu Țuculescu și mulți alții. În cenaclu s-au remarcat cadre medicale cu diferite preocupări artistice: Dorina Bugariu, psiholog principal la Laboratorul
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]
-
psihologi, asistenți medicali, ziariști, profesori de liceu sau școala generală, matematicieni, informaticieni etc. La ședințele cenaclului au participat de-a lungul timpului și scriitori, membrii ai flilialei Cluj a Uniunii Scriitorilor: Ștefan Damian, Ion Arcaș, Doina Cetea, Aurel Grigore Zegreanu, Doina Moigrădean, Maria Racolța, Cornel Udrea, Ioana Sasu, Vasile Preda, Pavel Pitea, Viana Șerban, Radu Țuculescu și mulți alții. În cenaclu s-au remarcat cadre medicale cu diferite preocupări artistice: Dorina Bugariu, psiholog principal la Laboratorul de Sanatate Mintalăla secțiunea pictură
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]
-
și interpreți al textelor de brigadă și montaj: Corina Fekete, Stelian Cioroianu, Constantin Oprea, Vasile Radu, Maria Orzac, Mariana Gădălean, Mariana Varodi, Florin Mărghitaș, Rodica Rusu, Nif Zoița, Maia Vereștean, Alexandru Sângeorzan, Hoinărescu Vândă, George Timofte, Cornelia Salomie, Niculina Dogaru, Doina Scurtu, Zehan Anghel, ș.a.m.d. Dr. Octavian Gr. Zegreanu, biolog - toxicolog, jurist, scriitor (membru al Uniunii Scriitorilor din România), doctor în științe, a fost președintele cenaclului în perioada 1978-2005. Actualmente președintele cenaclului este Dr. Iustinian Gr. Zegreanu (fiul lui
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]
-
Marinescu Ioan; Tudoș Ana Maria; Fekete Corina; Cioroianu Stelian; Oprea Constantin; Radu Vasile; Orzac Maria; Gădălean Mariana; Varodi Mariana; Varodi Tiberiu; Mărghitaș Florin; Rusu Rodica; Zoița Nif; Vereștean Maia; Sângeorzan Alexandru; Hoinărescu Vândă; Timofte George; Salomie Cornelia; Dogaru Niculina; Scurtu Doina; Scurtu Candet; Zehan Anghel; Zegreanu Octavian; Zegreanu Iustinian; Narcis Bucur; Vancea Niculescu; Mircea Vasinca; Liviu Comes, Ruse Mircea; Bugariu Dorina, Haitonic Traian și mulți alții pe care nu au fost amintiți, deoarece timpul i-a trecut în uitare, multe din
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]
-
drepturile naționale ale românilor din Transilvania. Pusă pe melodie a devenit unul dintre cele mai populare și însuflețite cântece de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primul deceniu al secolului al XX-lea. În versuri rimate și pe melodie tradițională, doina lui Lucaciu i-a moblizat și solidarizat pe românii ardeleni în lupta pentru drepturi naționale. A fost scrisă de învățătorul George Bocu din Șistaroveț, la sfârșitul lui iulie 1893 și a fost publicată mai întâi în „Foaia poporului”, fiind apoi
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
a românilor din Transilvania, aflată între anii 1867-1918 în stăpânirea Ungariei, membră a Imperiului dualist habsburgic. În momentele de amplificare a luptei naționale a românilor din Transilvania, în fruntea căreia s-a aflat figura "Leului din Șișești", cântarea sau fredonarea Doinei lui Lucaciu putea să fie motiv de întemnițare. Simbolizând rezistența activă și aderența la scopurile propovăduite de dr. Vasile Lucaciu, doina era considerată de către autoritățile timpului ca fiind semnul răzvrătirii românești împotriva autorității statului maghiar.
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
luptei naționale a românilor din Transilvania, în fruntea căreia s-a aflat figura "Leului din Șișești", cântarea sau fredonarea Doinei lui Lucaciu putea să fie motiv de întemnițare. Simbolizând rezistența activă și aderența la scopurile propovăduite de dr. Vasile Lucaciu, doina era considerată de către autoritățile timpului ca fiind semnul răzvrătirii românești împotriva autorității statului maghiar.
Doina lui Lucaciu () [Corola-website/Science/326331_a_327660]
-
Zilei avocatului ieșean". Pe 5 mai 2011 avocatul Marius Striblea a câștigat primul tur al alegerilor pentru funcția de Decan al Baroului Iași. Marius Striblea a obținut 163 de voturi fiind urmat de Liviu Bran cu 96 de voturi și Doina Stupariu cu 88 de voturi. La alegeri au participat 532 de avocați. La scurt timp după absolvirea facultății, în octombrie 1997, Marius Striblea a devenit preparator-suplinitor al Facultății de Drept din cadrul Universității Al. I. Cuza Iași, făcând parte din catedră
Marius Striblea () [Corola-website/Science/322637_a_323966]
-
în limba română a filmelor artistice. La apogeul său în perioada de perestroika, studioul (reorganizat în întreprinderea de stat Moldova Film) dubla anual 12 filme de ficțiune și 70 de scurtmetraje. Între alții, la acest proces au participat actori ca Doina Aldea Teodorovici, Ion Ungureanu, Victor Sotski-Voinicescu Dumonceau și Ilie Guțu (care a înregistrat peste 400 de roluri principale sau episodice, iar în calitate de regizor a sonorizat alte 15 filme). În România în schimb, primele experimente cu dublajul în cinematografe s-au
Dublaj () [Corola-website/Science/322069_a_323398]
-
A jucat în filme T.V. pentru tineret: “Stejarul din Borzești”, “Dan căpitan de plai" și în filmele de lung metraj: “Burebista” și “Un petic de cer”.A colaborat cu ansambluri artistice profesioniste și de amatori: “Coicarlia”, “Rapsodia Română”, “Cunună Carpaților”, “Doina Timișului”, “Ansamblul Maramureșului”, Ansamblul Cindrelul” (Sibiu), “Țarina”(Alba-Iulia). A întreprins numeroase turnee artistice peste hotare : Franța, Italia , Olanda , Elveția , Austria , Iugoslavia , Polonia , U.R.S.S. . A fost distins cu numeroase diplome și decorat de două ori cu “Ordinul Cultural”. S-a
Liviu Oros () [Corola-website/Science/322193_a_323522]
-
Toracu Mic, în Banatul sârbesc și Comloșu Mare, unde înființează și conduce primele sale coruri formate din elevi și adulți. În 1896 revine la Sânnicolau Mare ca învățător iar începând cu anul 1902 i se încredințează conducerea "Reuniunii de cântări"”Doina”. Corul, existând din 1858, obține sub conducerea lui Atanasie Lipovan, o recunoaștere națională, prin partiparea alături de alte opt formațiuni corale bănățene, la Marea Expoziție Română de la București din 1906, unde a fost distins cu "Premiul I", la egalitate cu mai
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]