18,160 matches
-
promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată, aceasta este o logică non-aristotelică. Metoda antinomiei transfigurate scoate intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare să comporte o logică din categoria logicii contradictoriului sau a terțului inclus, exersată de Ștefan Lupașcu. De asemenea, metoda lui Blaga poate fi asociată într-o anumită măsură cu ideea logicilor paraconsistente, prin anumite trăsături ce le așează în același orizont epistemologic mai larg822
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată, aceasta este o logică non-aristotelică. Metoda antinomiei transfigurate scoate intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare să comporte o logică din categoria logicii contradictoriului sau a terțului inclus, exersată de Ștefan Lupașcu. De asemenea, metoda lui Blaga poate fi asociată într-o anumită măsură cu ideea logicilor paraconsistente, prin anumite trăsături ce le așează în același orizont epistemologic mai larg822. În ambele cazuri
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare să comporte o logică din categoria logicii contradictoriului sau a terțului inclus, exersată de Ștefan Lupașcu. De asemenea, metoda lui Blaga poate fi asociată într-o anumită măsură cu ideea logicilor paraconsistente, prin anumite trăsături ce le așează în același orizont epistemologic mai larg822. În ambele cazuri este în joc o gândire favorabilă contradicției, în sensul integrării acesteia în structuri discursive care nu cad în non-sens. Teoreticienii paraconsistenței urmăresc să salveze
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ce cuprind contradicții și totuși nu sunt triviale. Teoriile care se construiesc pe formule dogmatice ar putea, probabil, să fie interpretate ca teorii paraconsistente. Ideea lui Blaga cu privire la un alt mod de a le înțelege, funcționând eventual după o altă logică, consonează cu ideea teoreticienilor paraconsistenței. Metoda lui Blaga preconizează o nouă formă de cunoaștere, adaptată situațiilor ce transcend gândirea obișnuită. Contradicțiile sunt astfel de situații, încât minus-cunoașterea ar putea fi interpretată ca intrare într-o raționalitate de tip paraconsistent. Însă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
extreme care se înfruntă la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al XXI-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în conceptul de antinomie transfigurată al lui Lucian Blaga o fericită contribuție în acest sens, apropiată de propria sa idee cu privire la rațiunea transversală. Este, spune filosoful american, "o matrice filosofică pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse", care relevă "limitele logicii tradiționale a identității în rezolvarea contradicțiilor recalcitrante la nivel teoretic". Pentru Schrag, ideea antinomiei transfigurate așează confruntarea dintre teoriile conflictuale într-o "perspectivă a complementarității, articulată prin intermediul unei noi logici a opoziției", una care evită atât "ireconciliabilitatea teoriilor conflictuale, cât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse", care relevă "limitele logicii tradiționale a identității în rezolvarea contradicțiilor recalcitrante la nivel teoretic". Pentru Schrag, ideea antinomiei transfigurate așează confruntarea dintre teoriile conflictuale într-o "perspectivă a complementarității, articulată prin intermediul unei noi logici a opoziției", una care evită atât "ireconciliabilitatea teoriilor conflictuale, cât și sublimarea lor hegeliană într-o de nepătruns unitate de sinteză superioară"830. Schrag vede în metoda blagiană a antinomiei transfigurate un instrument care, împreună cu noțiunea propusă de el, ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și izolarea obiectului, claritatea și distincția, reducția adevărului științific la adevărul matematic și logic) derivă din ideea excluderii sau respingerii din științificitate a tuturor ingredientelor complexității realului: subiectul, existența, dezordinea, aleatorul, calitățile, solidaritățile etc.840. Toate acestea sunt subîntinse de logica clasică de tip aristotelician, care legitimează și dă imaginea rațională a științei clasice. În felul acesta, conchide Morin, "toate principiile și constituienții științei clasice hrănesc și fortifică o viziune asupra lumii de ordine, de unitate, de simplicitate, constituind adevărata realitate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
suntem împinși să considerăm nu obiecte închise și izolate, ci sisteme organizate în relație cu mediul lor. Peste tot, se constată că nu există unități elementare simple. Formalismul și-a arătat limitele și insuficiențele. Cunoașterea științifică a atins straturi unde logica clasică nu mai poate opera. Peste tot, omul apare ca o ființă fizică și biologică, individuală și socială. Începe să se vorbească de interdisciplinaritate, viziunile unidimensionale dovedindu-se a fi mutilante 843. Concluzia sa este că suntem în preliminariile constituirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acesta, putem asuma rațional inseparabilitatea unor noțiuni contradictorii pentru a concepe un fenomen complex, așa cum a făcut Niels Bohr cu noțiunile de particulă și undă. Un capitol important în discuția asupra acestei paradigme a complexității este dedicat problemei raționalității și logicii. Aici vom întâlni mult mai limpede ceea ce face obiectul acestei cercetări: antinomicul. Gândirea occidentală, în special gândirea științifică, a funcționat după o idee foarte puternică de raționalitate, dată de supunerea față de principiile, axiomele și operațiile logice clasice. Conform acestei idei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înseamnă că în interiorul lor diferitele elemente sunt strâns legate între ele după procedeele logice ale deducției sau/și inducției, iar enunțurile se supun principiului non-contradicției; 2) stabilesc o relație verificabilă și nearbitrară cu lumea obiectivă la care se aplică 863. Logica are, în opinia lui Morin, un rol capital în structura unei paradigme de gândire. Ea impune ordinea și regulile de operare întregii gândiri și tuturor sistemelor de idei. Logica clasică, ale cărei fundamente au fost puse de către Aristotel, are ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
verificabilă și nearbitrară cu lumea obiectivă la care se aplică 863. Logica are, în opinia lui Morin, un rol capital în structura unei paradigme de gândire. Ea impune ordinea și regulile de operare întregii gândiri și tuturor sistemelor de idei. Logica clasică, ale cărei fundamente au fost puse de către Aristotel, are ca nucleu identitatea, deducția și inducția, "care asigură evidența, coerența și validitatea formală a teoriilor și discursului"864. Inima acestei logici o formează cele trei principii atât de bine cunoscute
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de operare întregii gândiri și tuturor sistemelor de idei. Logica clasică, ale cărei fundamente au fost puse de către Aristotel, are ca nucleu identitatea, deducția și inducția, "care asigură evidența, coerența și validitatea formală a teoriilor și discursului"864. Inima acestei logici o formează cele trei principii atât de bine cunoscute: principiul identității, principiul non-contradicției și principiul terțului exclus. Ele sunt solidare, astfel încât logica clasică poate fi numită și logica identității. Rațiunea și știința clasică au absolutizat aceste principii, susține Edgar Morin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
identitatea, deducția și inducția, "care asigură evidența, coerența și validitatea formală a teoriilor și discursului"864. Inima acestei logici o formează cele trei principii atât de bine cunoscute: principiul identității, principiul non-contradicției și principiul terțului exclus. Ele sunt solidare, astfel încât logica clasică poate fi numită și logica identității. Rațiunea și știința clasică au absolutizat aceste principii, susține Edgar Morin, construind în jurul lor o viziune a unei lumi coerente, tot ceea ce depășea această coerență fiind considerat în afara logicii, în afara lumii și în afara
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
evidența, coerența și validitatea formală a teoriilor și discursului"864. Inima acestei logici o formează cele trei principii atât de bine cunoscute: principiul identității, principiul non-contradicției și principiul terțului exclus. Ele sunt solidare, astfel încât logica clasică poate fi numită și logica identității. Rațiunea și știința clasică au absolutizat aceste principii, susține Edgar Morin, construind în jurul lor o viziune a unei lumi coerente, tot ceea ce depășea această coerență fiind considerat în afara logicii, în afara lumii și în afara realității 865. Gânditorul francez sesizează o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ele sunt solidare, astfel încât logica clasică poate fi numită și logica identității. Rațiunea și știința clasică au absolutizat aceste principii, susține Edgar Morin, construind în jurul lor o viziune a unei lumi coerente, tot ceea ce depășea această coerență fiind considerat în afara logicii, în afara lumii și în afara realității 865. Gânditorul francez sesizează o corespondență perfectă între logica clasică și știința clasică. Principiul reducționist al științei clasice corespunde principiului identității, iar principiul determinismului universal are caracterul necesar al deducției și pe cel universalizant al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
știința clasică au absolutizat aceste principii, susține Edgar Morin, construind în jurul lor o viziune a unei lumi coerente, tot ceea ce depășea această coerență fiind considerat în afara logicii, în afara lumii și în afara realității 865. Gânditorul francez sesizează o corespondență perfectă între logica clasică și știința clasică. Principiul reducționist al științei clasice corespunde principiului identității, iar principiul determinismului universal are caracterul necesar al deducției și pe cel universalizant al inducției. Matematica, la rândul ei, și-a descoperit fundamentele logice în logica clasică. Pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
perfectă între logica clasică și știința clasică. Principiul reducționist al științei clasice corespunde principiului identității, iar principiul determinismului universal are caracterul necesar al deducției și pe cel universalizant al inducției. Matematica, la rândul ei, și-a descoperit fundamentele logice în logica clasică. Pe de altă parte, prin Galilei, s-a susținut că natura este scrisă în limbaj matematic, ceea ce ne conduce la ideea că natura naturii este de esență logică. Se impune, în felul acesta, susține Morin, ideea "unui izomorfism perfect
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
natura naturii este de esență logică. Se impune, în felul acesta, susține Morin, ideea "unui izomorfism perfect între limbaj formalizat, logică, matematici, pe de o parte, și, pe de altă parte, natura universului", ceea ce înseamnă "un absolutism ontologic" în care logica deductiv/identitară corespunde adevăratei realități, esenței înseși a realului 866. Acest absolutism ontologic este spart în mod iremediabil prin apariția contradicției, consideră Edgar Morin 867. Deși prezența contradicției în sfera rațiunii a fost semnalată și chiar tematizată de către unii filosofi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și să începem un alt raționament. Or, în viziunea complexă, atunci când se ajunge pe căi empirico-raționale la contradicții, aceasta semnifică nu o eroare ci atingerea unui strat profund al realității care, tocmai pentru că este profund, nu poate fi tradus în logica noastră"870. Departe de a mai fi un semn de eroare și falsitate, apariția contradicției (a antinomiei, a paradoxului) este, în viziunea complexității, mai curând un indiciu al adevărului, reprezintă "dezvăluirea necunoscutului în cunoscut, irupția unei dimensiuni ascunse, emergența unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de eroare și falsitate, apariția contradicției (a antinomiei, a paradoxului) este, în viziunea complexității, mai curând un indiciu al adevărului, reprezintă "dezvăluirea necunoscutului în cunoscut, irupția unei dimensiuni ascunse, emergența unei realități mai bogate și relevă în același timp limitele logicii și complexitatea realului"871. Recunoaștem aici idei pe care Lucian Blaga le prefigura cu cincizeci de ani înainte. Insuficiența logicii formale de a gestiona contradicțiile apărute în câmpul cunoașterii este dovedită, susține Morin, de eșecul în fața paradoxului mincinosului, care releva
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
reprezintă "dezvăluirea necunoscutului în cunoscut, irupția unei dimensiuni ascunse, emergența unei realități mai bogate și relevă în același timp limitele logicii și complexitatea realului"871. Recunoaștem aici idei pe care Lucian Blaga le prefigura cu cincizeci de ani înainte. Insuficiența logicii formale de a gestiona contradicțiile apărute în câmpul cunoașterii este dovedită, susține Morin, de eșecul în fața paradoxului mincinosului, care releva un gripaj în funcționarea logicii. Acest paradox și toate cele asemănătoare lui și-au găsit o anume rezolvare doar prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Recunoaștem aici idei pe care Lucian Blaga le prefigura cu cincizeci de ani înainte. Insuficiența logicii formale de a gestiona contradicțiile apărute în câmpul cunoașterii este dovedită, susține Morin, de eșecul în fața paradoxului mincinosului, care releva un gripaj în funcționarea logicii. Acest paradox și toate cele asemănătoare lui și-au găsit o anume rezolvare doar prin teoria tipurilor logice formulată de către Russell. Edgar Morin vede aici intervenția gândirii complexe. Teoria tipurilor este un "meta-punct de vedere complex", în care enunțul paradoxal
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
enunțat este considerat "de un nivel mai amplu, angajând un joc complementar de inducții și deducții pornind de la observații și date colectate", care ajunge la o concluzie ce nu mai este certă, ci plauzibilă 872. O altă breșă în suveranitatea logicii și în mitul raționalității totale a științei o realiza Gödel, care, prin teorema sa de indecidabilitate, formulată în 1931, "demonstra că orice sistem formalizat comportând aritmetica (...) presupune în mod necesar enunțuri indecidabile (nici demonstrabile, nici refutabile) și că noncontradicția sistemului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Gödel, care, prin teorema sa de indecidabilitate, formulată în 1931, "demonstra că orice sistem formalizat comportând aritmetica (...) presupune în mod necesar enunțuri indecidabile (nici demonstrabile, nici refutabile) și că noncontradicția sistemului constituie o propoziție non-demonstrabilă în acel sistem"873. Așadar, logica nu poate găsi în ea însăși un fundament absolut cert. Aceste breșe în raționalitatea cunoașteri, în logicitatea ei, duc la două lecții, în opinia gânditorului francez 874. Prima este "limitarea cunoașterii", în sensul că nu există certitudine logică decât poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]