15,310 matches
-
prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare de la medalioane în jos "o delicioasă serie de egloge, de un caracter vioi și enigmatic"596. Citatele sunt selectate de pictoriță în sensul în care îi reflectă propriile idei și propria sensibilitate. Este evidentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1912?) "portretul" unei demimondene aflată într-o încăpere salon, așezată pe o canapea. Ca și în tablourile mir-iskusstnicului Konstantin Somov, descriind scene de carnaval în atmosfera libertină a secolului XVIII, Teișanu reține amănuntul picant și-i conferă un aer de mister. Femeia are dezvelit unul dintre sâni, poartă o mască și o rochie neagră care-i subliniază carnația albă. Aceasta stă pe divan, picior peste picior, este poza femeii moderne și nu cea a orientalei care apare cel mai adesea culcată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
perete se află un nud clasic cu care inevitabil tabloul lui Teișanu intră într-un dialog subversiv, subliniind devierea intenționată de la model. Erosul ei este jucat, teatralizat, o mască de domino îi face imprecisă identitatea și ne așază în fața unui mister facil, poza este o invitație deliberată la voyeurism. Nudul de pe perete, tabloul din tablou, mise en abîme intenționat, este văzut din spate; cel din tabloul propriu-zis ni se dezvăluie parțial, intrând în jocul lejer-licențios al măștii. Ceea ce masca ascunde, adevărata
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1994, 149) „marele absent din științele umane”. „S-ar spune că se știe prea multe despre acest lucru, pentru a risca să-l mai discute, că „acest ban care reprezintă (după expresia lui Ernst Junger), unul dintre cele mai mari mistere ale lumii”, Închide În sine prea multe secrete ale societății noastre pentru ca ele să fie scoase la lumină”. În 1889, G. Simmel a prezentata o comunicare intitulată „La psychologie de l’argent”, iar În 1990, același autor publică lucrarea „Filosofia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creatoare a Marelui Anonim este nemăsurată, se regenerează mereu. Din această stare izvorăște ideea că relativitatea cunoașterii lumii este dată de faptul că ea se află Într-o continuă devenire. Omul este creația centrală a Universului. El trăiește În universul misterului și al relevării, caută temeiurile existenței, dar nu le va putea descifra niciodată total, pentru că Marele Anonim așază Între el și omenire o cenzură transcendentală. După Lucian Blaga, poezia este o cale de relevare a misterului prin intuiție. Ea exprimă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
El trăiește În universul misterului și al relevării, caută temeiurile existenței, dar nu le va putea descifra niciodată total, pentru că Marele Anonim așază Între el și omenire o cenzură transcendentală. După Lucian Blaga, poezia este o cale de relevare a misterului prin intuiție. Ea exprimă ceva din zonele abisale a spiritului uman. Structura spiritului uman ar fi următoarea: S. - spiritul uman; A. - conștiința; B. - inconștientul; L. - lumea dată; M. - orizontul misterului; La acestea se adaugă: c. - categoriile conștiinței; d. -- categoriile abisale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
După Lucian Blaga, poezia este o cale de relevare a misterului prin intuiție. Ea exprimă ceva din zonele abisale a spiritului uman. Structura spiritului uman ar fi următoarea: S. - spiritul uman; A. - conștiința; B. - inconștientul; L. - lumea dată; M. - orizontul misterului; La acestea se adaugă: c. - categoriile conștiinței; d. -- categoriile abisale. Blaga distinge și modalitățile de cunoaștere, pornind de la concepția potrivit căreia această aspirație a omului presupune o cunoaștere paradisiacă și o cunoaștere luciferică. În cadrul cunoașterii paradisiace, intelectul uman operează o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În cadrul cunoașterii paradisiace, intelectul uman operează o reducție numerică a obiectelor supuse procesului propriu zis. Cunoașterea luciferică se realizează pe trei căi deosebit de importante. Mai Întâi, filosoful „descoperă” o treaptă a „plus cunoașterii”, presupunând o cunoaștere posibilă, parțială a cripticului (misterului), o treaptă numită „zero cunoașterea” În baza căreia cripticul (misterul) se permanetizează și cea de a treia treaptă a „minus cunoașterii” În baza căreia, aspirantul la cunoașterea universului uman potențează misterul, ori aflat În fața unui mister, acesta devine un mister
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
obiectelor supuse procesului propriu zis. Cunoașterea luciferică se realizează pe trei căi deosebit de importante. Mai Întâi, filosoful „descoperă” o treaptă a „plus cunoașterii”, presupunând o cunoaștere posibilă, parțială a cripticului (misterului), o treaptă numită „zero cunoașterea” În baza căreia cripticul (misterul) se permanetizează și cea de a treia treaptă a „minus cunoașterii” În baza căreia, aspirantul la cunoașterea universului uman potențează misterul, ori aflat În fața unui mister, acesta devine un mister și mai mare. După cum se poate vedea, toată concepția filosofică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plus cunoașterii”, presupunând o cunoaștere posibilă, parțială a cripticului (misterului), o treaptă numită „zero cunoașterea” În baza căreia cripticul (misterul) se permanetizează și cea de a treia treaptă a „minus cunoașterii” În baza căreia, aspirantul la cunoașterea universului uman potențează misterul, ori aflat În fața unui mister, acesta devine un mister și mai mare. După cum se poate vedea, toată concepția filosofică a lui Lucian Blaga are un fundament prin excelență metafizic, atractiv pentru spiritele Înalte, neconvertite la teorii filosofice materialiste ori dialectice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
posibilă, parțială a cripticului (misterului), o treaptă numită „zero cunoașterea” În baza căreia cripticul (misterul) se permanetizează și cea de a treia treaptă a „minus cunoașterii” În baza căreia, aspirantul la cunoașterea universului uman potențează misterul, ori aflat În fața unui mister, acesta devine un mister și mai mare. După cum se poate vedea, toată concepția filosofică a lui Lucian Blaga are un fundament prin excelență metafizic, atractiv pentru spiritele Înalte, neconvertite la teorii filosofice materialiste ori dialectice. Această sumară explicație a concepției
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
misterului), o treaptă numită „zero cunoașterea” În baza căreia cripticul (misterul) se permanetizează și cea de a treia treaptă a „minus cunoașterii” În baza căreia, aspirantul la cunoașterea universului uman potențează misterul, ori aflat În fața unui mister, acesta devine un mister și mai mare. După cum se poate vedea, toată concepția filosofică a lui Lucian Blaga are un fundament prin excelență metafizic, atractiv pentru spiritele Înalte, neconvertite la teorii filosofice materialiste ori dialectice. Această sumară explicație a concepției filosofice blagiene exprimată În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tainăși-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micșorează, ci tremurătoare mărește și mai tare taina nopții, așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister și tot ce-i nențeles se schimbă-n nențelesuri și mai mari sub ochii meicăci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte...” Teoria filosofică a lui Blaga este ulterioară momentului scrierii acesei poezii. Unele elemente ale acestei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exprimată Într-un limbaj poetic de un rafinament aparte. Imaginea globală „corola de minuni” este o metaforă simbol cu sensuri proiectate În transcendent. Cunoașterea filosofică și cunoașterea poetică intră Într-un câmp de relații univoce, Învăluite Într-o aură de mister, unde sălășuiesc cele mai alese și mai ascunse simțiri umane. Poetul se raportează la un anumit tip de cunoaștere a „minunilor lumii”, fără intenția de a ucide, ori a strivi tainele aflate dincolo de „cenzura transcendentă”, guvernată de forța demiurgică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frază poetică, mult mai dezvoltată, este clădită pe antiteza „lumina altora” - „lumina mea” care se rezolvă, nu În planul cunoașterii raționale, ci În planul cunoaștrii luciferice, plecând de la treapta „minus cunoașterii”. Cripticul nu se dezvăluie, ci se potențează, zona de mister lărgindu-se În spațiul supus cunoașterii prin rațiune: „Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns În adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taină...” Între prima frază poetica și cea de a doua, există niște punți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei lumi ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă prima frază poetică se termină cu versul „... În ochi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei lumi ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă prima frază poetică se termină cu versul „... În ochi, În flori, pe buze ori morminte”, implicând În substanța lor tainele, cea de a doua frază poetică se termină cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ele coexistă ca și viața cu moartea. Motivul blagian al luminii, opus celui al Întunericului, are În poezia „Eu nu strivesc...” o altă semnificație. Lumina sugerează aici puterea limitată a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
strivesc...” o altă semnificație. Lumina sugerează aici puterea limitată a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită și din perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită și din perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie pe linia unei arte poetice. Dincolo de semnificațiile filosofice, poezia exprimă o diferență Între gândirea rațională
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
obține o frază mult mai simplă: „eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / ... căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte.” Iubirea poetului, dincolo de afectivitatea ei, este un instrument de cunoaștere, o cale de revelare a misterelor. Și În cea de a doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles lipsită de nuanțe. „Lumina altora sugrumă vraja... dar eu.../ ...sporesc a lumii taină - / ... / căci eu iubesc / și flori și ochi și buze și morminte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
morții este liniștea pe care omul Începe s-o Încorporeze organic În ființa sa de la Începuturi. „Atâta liniște-i În jur, de-mi pare că aud Cum se izbesc de geamuri razele de lună...” Ea vine din depărtări Încărcate de mister și are o manifestare inefabilă. Poetul nu se Înspăimântă de această pătrundere a liniștii, nu se zbate și nu se zbuciumă, pentru că ar fi zadarnic. O așteptare În pace, la umbra gorunului, unde zace furat de o prezență copleșitoare, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
O evadare a două făpturi ale naturii (poetul și gorunul) duce la o apropiere a lor În planul imaginilor poetice și semnificațiilor. Gorunul, dincolo de simbolul său (cel al vitalității), se detașează În afara spațiului vital (codru), proiectând o umbră Încărcată de mister, Îmbietoare. El Însuși este pătruns de o tăcere aparte. Zvonul clopotului nu răspândește nimic În plan senzorial, nu tulbură ci potențează starea de liniște simțită de poet curgându-i prin vine. „...o simt cum frunza ta mi-o picură În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frază poetică apare de trei ori. „...Îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul...” „...ascult cum crește-n trupul tău sicriul...” „...sicriul meu...” Destinul gorunului se Împletește cu destinul poetului. Între cei doi există o identitate de destin, egală cu un mister, sub vraja căruia poetul trăiește. Un vers alcătuit din trei silabe „Îmi pare” are darul să sugereze o atmosferă ipotetică. Totul se petrece ca Într-un vis, trăirea este visată, visul este o vrajă sub puterea căruia poetul se lasă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de versificație sunt caracteristice pentru poemul „Gorunul”: ingabamentul și enumerația realizată cu „și” având valoare adverbială. Prin cele două procedee, cadența are o curgere lentă, cu Înălțime de ton egală, fără ridicări sau coborâri spectaculoase. Șoapta versurilor potențează aura de mister În care se implică automat receptorul. Versurile au un număr foarte diferit de picioare metrice, de la 15 silabe („că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge”) la 3 silabe. Lucian Blaga Își organizează de cele mai multe ori versurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]