18,350 matches
-
pansament individual 2 buc. - tifon 1 m - mănuși - mănuși chirurgicale - folie izolanta, tip Sirius, pentru protejarea accidentatului 1 buc. - soluții perfuzabile C. Medicamente: - algocalmin tablete 20 buc. - aspirină tablete 20 buc. - bioxiteracor spray 1 flacon - colir oftalmologic antiseptic 1 flacon - nor spray 1 flacon - paracetamol tablete 20 buc. - unguent cu antibiotice 1 tub - scobutil 20 tablete - codeinfosfat 10 tablete - decongestionant nazal 1 flacon - loperamid 10 tablete - metoclopramid 10 tablete - cărbune medicinal 10 tablete - proculin picături 1 flacon - saprosan pulvis 1 flacon
HOTĂRÂRE nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147729_a_149058]
-
m - role de leucoplast 1 buc. - pansament cu rivanol 2 pachete - pansament individual 2 buc. - tifon 1 m C. Medicamente: - algocalmin fiole 5 buc. - algocalmin tablete 20 buc. - aspirină tablete 20 buc. - bioxiteracor spray 1 flacon - colir oftalmologic antiseptic 2 flacoane - nor spray 1 flacon - tetraciclina unguent 1 tub - unguent cu antibiotice 1 tub - saprosan pulvis 1 flacon - mușețel (plicuri) 1 pungă - nitroglicerina 1 flacon - dicarbocalm 1 cutie - antinevralgice 20 tablete - talazol 1 flacon - clorocalcin 1 flacon - bixtonim 2 flacoane - piramidon 30
HOTĂRÂRE nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147729_a_149058]
-
zile, în caz de antrax; 15 days în a case of antrax; și nici nu provin dintr-o exploatație sau au fost în contact cu animale dintr-o exploatație aflate într-o zonă supusă restricțiilor pentru motive de sănătate animală; nor have they come from a holding or been în contact with animals from a holding în an area subject to animal health restrictions; (e) fie provin dintr-o exploatație care întrunește cerințele pentru calificarea că exploatație oficial îndemna de bruceloză
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 martie 2002 privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinara pentru importul de ovine şi caprine din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143864_a_145193]
-
în cazul antraxului; 15 days în a case of antrax; și nici nu provin dintr-o exploatație și nici nu au fost în contact cu animale dintr-o exploatație aflate într-o zonă supusă restricțiilor pentru motive de sănătate animală; nor have they come from a holding or been în contact with animals from a holding în an area subject to animal health restrictions; k) cu privire la berbecii pentru reproducție(): în respect of rams intended for breeding(): (1) provin dintr-o exploatație
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 martie 2002 privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinara pentru importul de ovine şi caprine din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143864_a_145193]
-
se pune un tub de sticlă adecvat, cu dop, deasupra eprubetei, se încălzește ușor conținutul și se colectează bioxidul de carbon format într-o soluție saturata de hidroxid de bariu (4.13). Apariția, după 3 până la 5 minute a unui nor lăptos de carbonat de bariu indică prezenta acidului oxalic. Anexă 6 METODĂ DE DETERMINARE CANTITATIVA PENTRU CLOROFORM DIN PRODUSELE PENTRU ÎNGRIJIREA DINȚILOR 1. SCOP ȘI DOMENIU DE APLICARE Această metodă reglementează determinarea cloroformului în pastă de dinți prin cromatografie de
ANEXA din 28 noiembrie 2001 privind metodele de analiza a compoziţiei produselor cosmetice în vederea controlului calităţii acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145750_a_147079]
-
nici nu a avut contact cu ecvidee ce provin din exploatații care au fost supuse unei interdicții din motive de sănătate a animalelor; g) it does not come from a holding which was subject to prohibition for animal health reasons nor hâd contact with equidae from a holding which was subject to prohibition for animal health reasons: (i) într-o perioadă de șase luni, în cazul encefalomielitei ecvine, incepand cu data la care ecvideele care suferă de boală sunt tăiate; (i
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 noiembrie 2002 privind condiţiile de sănătate a animalelor şi certificarea veterinara pentru reintrarea căilor înregistraţi pentru curse, competitii şi evenimente culturale, după un export temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147305_a_148634]
-
a poporului nostru și are o evidentă încărcătură psihologică. Uneori, parcă sună mai bine un cuvânt împământenit în echivalențe populare, cum ar fi: „îi tună și i fulgeră”, „îi merge gura ca melița”, „e om destoinic”, „e cu capu-n nori” (împrăștiat), „e zgârie brânză” (zgârcit), „e cu scaun la cap”, „e cap luminat”, „e un pierde vară” (leneș) etc. Cunoașterea și cultivarea limbii noastre creează o sensibilitate sporită față de puterea cuvântului, de subtilitatea lui, și ușurează înțelegerea, îmbogățind chiar și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
același timp subiectul. Mai târziu, acesta exersează singur. În prima perioadă, banda de magnetofon cu înregistrarea exercițiului pronunțat de logoped poate să fie subiectului de un real folos. Alte exerciții: Stau pe malul unui pârâu și ascult susurul lui. Privesc norii care se plimbă pe cer. Stau la marginea unui lan de grâu peste care vintul trece ușor. Mai târziu, pentru autoliniștire, ajunge reactualizarea imaginii și a susurului. Câteva exerciții de relaxare indicate de Kennedy: 1. Așează-te confortabil, cu picioarele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intră, prin intermediul unei relații sintactice de interdependență cu o sintagmă verbală de gradul I, în structura nucleului predicațional al unei propoziții. În interiorul acestei relații de interdependență cu un verb predicat, substantivul realizează funcția sintactică de subiect: „Trecut-au anii/ Ca nori lungi pe șesuri.” (M. Eminescu, I, p. 201). În funcție de conținutul său semantic și de componenta lexicală a planului semantic al relației sintactice de interdependență cu verbul-predicat, substantivul poate realiza singur funcția de subiect: În faptă lumea-i visul sufletului nostru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 114); • complement de reciprocitate: „Zâmbiră între dânșii bătrânii tăi prieteni.” (Ibidem, p. 91); • complement de agent: „Nimic nu e realizat de ei.”; • complemente corelative (sociativ, de excepție, cumulativ): „Baba-l apucă de mijloc, se lungi răpezindu-se cu el până-n nori.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 9), „ În afară de mine n-a mai fost nimeni.”, „Pe lângă el au mai apărut vreo trei.”; • circumstanțiale; funcția de circumstanțial este realizată mai ales de pronumele de persoana a III-a, când substituie substantive caracterizate prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimă, verbe al căror conținut semantic este foarte complex și, în consecință, „analizabil” în elementele sale componente: - exprimă un proces de devenire: a încărunți (a deveni cărunt), a înmărmuri (a deveni/ca/ de marmură), a cheli (a deveni chel) etc. „Norii cerului înmărmuriră și se făcură palat sur și frumos.” (M. Eminescu) - exprimă rezultatul unei acțiuni (mai exact, acțiunea și rezultatul ei sunt conținute în semantica verbului însuși): a face + (obiectul direct): a remiza (a face remiză), a îmboboci (a face
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de Beethoven / e însăși luna coborâtă pe pământ.” (L. Blaga) • de diateză; participiul cu originea în verbe intranzitive are sens activ: „Și să pară răsărită din visările pustiei.” (M. Eminescu) Participiul cu originea în verbe tranzitive are sens pasiv: „Când norii cei negri par sombre palate De luna regină pe rând vizitate.” (M. Eminescu) Dezvoltă unele construcții sintactice specifice exclusiv verbului; poate fi regentul unui complement de agent, de exemplu: „Când scrumul nopții o să piară dus / de-un vânt spre-apus.” (L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement: „Vedea răsărind domni în haine de aur și samur.” (M. Eminescu) sau funcția de subiect: „Din când în când învăluirile de vânt de deasupra satului păreau că se alină și-atunci se auzea sunând cu zvon mare, sus, sub nori, pădurea de brazi.” (M. Sadoveanu) În interiorul constituenților dezvoltați, numele/pronumele-complement semantic principal al gerunziului reprezintă funcția de subiect de gradul II, care poate deveni subiect sintactic - funcție de gradul I, dacă gerunziul lasă loc unui verb-predicat: slujind/pe când slujea un episcop
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr restrâns de verbe tranzitive: Mihai a promis să vină/că vine. În dezvoltarea unor câmpuri semantico-sintactice generate de verb, a căror expansiune este hotărâtă de funcția de circumstanțial, conjunctivul este modul propriu propozițiilor circumstanțiale finale: „Ieșise să scape de norul din ușă, / din noaptea căzută din munte cu foc.” (L. Blaga) Când se subordonează unui nume, verbul se situează la conjunctiv pentru a dezvolta același sens de acțiune-proiect: „Calea aici ce greu se găsește / Nu-i nimeni să te îndrepte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frumos și sfânt.” (M. Eminescu) • anticiparea funcției de complement; când forma lungă a pronumelui (sau substantivul) precede forma scurtă: „Ca să pot muri liniștit, pe mine /Mie redă-mă.” (M. Eminescu) „Lor le e mult mai simplu să spună despre un nor că e un nor și despre o cioară că e o cioară.” (O. Paler) Observații: Când reia sau anticipă o formă pronominală de plural, complementul poate avea structură analitică prin coordonare copulativă: „Barcagiul turc, care ne-a transportat pe mine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu) • anticiparea funcției de complement; când forma lungă a pronumelui (sau substantivul) precede forma scurtă: „Ca să pot muri liniștit, pe mine /Mie redă-mă.” (M. Eminescu) „Lor le e mult mai simplu să spună despre un nor că e un nor și despre o cioară că e o cioară.” (O. Paler) Observații: Când reia sau anticipă o formă pronominală de plural, complementul poate avea structură analitică prin coordonare copulativă: „Barcagiul turc, care ne-a transportat pe mine și pe Berman... nici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sonata lunii de Beethoven / e însăși luna coborâtă pe pământ.” (L. Blaga) Preced pronume (adjective) și adverbe relative în exprimarea relațiilor de dependență în frază: „De cel ce-am fost azi mă desparte / Ceva ca un troian ori ca un nor.” (N. Labiș) „De unde ești revino iarăși, / Să fim singuri!” (M. Eminescu) Sub aspectul structurii, prepozițiile se prezintă sub trei forme: • simple: de, la, în, din, cu, fără, spre, grație, datorită, potrivit, ca, contra, împotriva, drept, decât etc. • compuse: de la, de pe la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
niciodată etc. își fixează identitatea funcțional-sintactică distinctă, atunci când realizează funcția de circumstanțial: aici - adverb de loc ® circumstanțial spațial: „Aici e casa mea. Dincolo soarele și grădina cu stupi.” (L. Blaga), niciodată - adverb de timp ®: circumstanțial temporal: „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vie iară.” (M. Eminescu) Se poate vorbi în acest caz de „mărci” semantice. Când se realizează propozițional, circumstanțialul concesiv se dispensează de elementul joncțional, mai ales dacă marca identității sale specifice este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Arghezi) sau raportul dintre destinatar și această realitate: „N-auzi cum bat și cheamă / în soare, clopote mari de-aramă?” (M. Isanos) În funcție de modul de desfășurare a enunțării, enunțurile interogative sunt: • directe, cu verbul interogativ implicit: „O, drum și ape, nor și dor, / Ce voi fi când m-oi întoarce la obârșie, la izvor? / Fi-voi dor atuncea? Fi-voi nor?” (L. Blaga) sau explicit, în structura unor enunțuri complexe: „Cucu-ntreabă: Unde-i sora / Viselor noastre de vară?” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Isanos) În funcție de modul de desfășurare a enunțării, enunțurile interogative sunt: • directe, cu verbul interogativ implicit: „O, drum și ape, nor și dor, / Ce voi fi când m-oi întoarce la obârșie, la izvor? / Fi-voi dor atuncea? Fi-voi nor?” (L. Blaga) sau explicit, în structura unor enunțuri complexe: „Cucu-ntreabă: Unde-i sora / Viselor noastre de vară?” (M. Eminescu) • indirecte; au caracter de interogative indirecte numai componente ale unor enunțuri, propoziții dependente, subordonate unor verbe precum: a întreba, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
componenților variabili ai predicatului, sintetic sau analitic: „Vulturii porniți la ceruri, pân’la ramuri nu ajung; Dar un vânt de biruință se pornește îndelung Și lovește rânduri, rânduri în frunzișul sunător Strigăte de Allah! Allah! se aud pe sus prin nori, Zgomotul creștea ca marea turburată și înaltă, Urlete de bătălie s-alungau după olaltă.” (M. Eminescu) „S-au întâmplat multe acolo, nopțile, în pădurea de la Paserea.” (M. Eliade), „Tu să ajungi învățător? exclamam eu furios. (Învățătorii mei fuseseră inflexibili, nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu pot cu toate / Apele mării.” (M. Eminescu) „Trebuie să-și termine întâi de scris declarația.” (M. Eliade) • adverb (foarte rar): „Știa bine nemțește, ceea ce pentru un filozof însemnează mare lucru.” (I. Iordan) • interjecții: „Am strigat ura! până când într-un nor de praf s-a pierdut departe trăsura domnească cu ale suitei.” (I.L. Caragiale) b. dezvoltat; se realizează prin construcții infinitivale relative, cu verbul a avea ca regent: „Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere.” (M. Eminescu) sau prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bate cuie. El te omoară fără să te atingă, fără să te vadă și fără să te urască.” (O. Paler, Viața..., 191), „Astfel îți e cântarea, bătrâne Heliade, Cum curge profeția unei Ieremiade, Cum se răzbun-un vifor zburând din nor în nor.” (M. Eminescu, I, 17) Circumstanțialul de mod cantitativ a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „- Apoi eu mă tocmesc cu anul.” (I. Creangă, 174) • pronume (interogativ sau interogativ-relativ): „Și câte a mâncat el din toate?” (I.Creangă, 113) • adverb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
El te omoară fără să te atingă, fără să te vadă și fără să te urască.” (O. Paler, Viața..., 191), „Astfel îți e cântarea, bătrâne Heliade, Cum curge profeția unei Ieremiade, Cum se răzbun-un vifor zburând din nor în nor.” (M. Eminescu, I, 17) Circumstanțialul de mod cantitativ a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „- Apoi eu mă tocmesc cu anul.” (I. Creangă, 174) • pronume (interogativ sau interogativ-relativ): „Și câte a mâncat el din toate?” (I.Creangă, 113) • adverb: „Numără banii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de subiect mai ales sau a altor funcții sintactice), substantivul primește articol hotărât fără a mai cere și individualizarea simultană prin atribut: „Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși.” (M. Eminescu, I, 133) „Pe la prânz funcționarul s-a oprit la jupân, să bea un rachiu.” (E. Barbu, 169) Când substantivul nu este determinat prin articol hotărât, realizarea funcției de atribut nu vine să satisfacă vreo valență liberă a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]