16,567 matches
-
agonică și fantezii macabre (Necrofilul, Prințul Ral), Al. Obedenaru, cu desfășurările sale în fantastic și bizar (Cadavrul și scheletul), se numără printre imitatorii marelui poet francez. Sub influența lui Baudelaire apare (la Mircea Demetriade mai ales) o poezie a spleenului. Peisajul devine proiecție interiorizată și evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea cu stări vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
jenante. Dincolo de realizările sale, cert rămâne faptul că din acest penibil profesorul Leon și-a creat o oarecare notorietate peste timp, numai pentru că a îndrăznit să combată viziunea profund științifică a unui gigant cum era Paulescu. Al doilea nume din peisajul academic românesc a fost Dimitrie Voinov, profesor de zoologie la Facultatea de Științe din București, materialist convins și adept al transformismului darwinist, personaj care imediat după instaurarea regimului comunist în România avea să devină academician, în noua formulă a Academiei Române
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
guvernamentală, [SID], iar din 1982, a unei instanțe pentru reglarea comunicării audiovizuale. În 1989, urmînd Înaltei Autorități pentru Comunicare Audiovizuală și CNCL, CSA a primit misiunea de a asigura reglarea comunicării audiovizuale în mod independent față de putere și într-un peisaj audiovizual prelucrat prin logica "deschiderii către privat"36. Acest organism are și misiunea, între altele, de a veghea la expresia pluralistă a curentelor de gîndire și de opinie și la onestitatea informației. Este un așa-numit tratament al informației care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
În cadrul strategiilor de comunicare, situația actuală determină coexistența mijloacelor tradiționale și a celor moderne de propagandă. Întotdeauna se pune accent pe reuniunile regulamentare, dar și pe broșuri, pe "afișajul sălbatic" și pe jurnalele electorale. Însă mijloacele media au modificat substanțial peisajul, mai ales prin introducerea campaniei radiotelevizate, prin sondajele și dezvoltarea publicității, datorită publicității poștale (mailing) și a marketingului telefonic (phoning) sau telematic. Reglementării generale a propagandei electorale tradiționale i se adaugă acum o reglementare specifică, elaborată în Franța de instanța
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în "Filozofia compoziției" (1846). De aceea, pentru a-și apropria "inspirația" autorului american, care, pentru Bergson, este chiar esență judecății estetice, autorul "Veghii" încearcă să adopte percepția celui dintâi,11 demersul facilitat și de faptul, observat de Robert Shulamm, ca "peisajele lui Poe sunt alegorii ale viziunii sale asupra minții și lumii"12. "Orice poem", observă Henri Brémond, într-un text critic, cu vădite înrâuriri bergsoniene, "își datorează caracterul propriu-zis poetic, prezenței, radiantei, acțiunii transformatoare și unificatoare a unei realități misterioase
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
port - sub raze deget șters înting - / Un liniștit, un rar și tânăr mugur / Prin ger mutat, prin tufele de zinc,/ La stăncile culcate: să le bucur", sau cele din "Edict": "Din roua caratelor sună, / geros, amintit ce-ru-le"39 [s.n.]. Aparentul peisaj vesperal sugerat de expresia "modùl unei seri eventuale"40, nu evocă, așa cum pare la prima vedere, vreun moment anume din apologul poesc, ci spațiul propriu invenției poetice, în general - am numit astfel memoria spontană, activă, care, în cazul lui Henri
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lui Edgar Poe, este un tărâm al iluminării spirituale (epifaniei). Fractură abia vizibilă a zidurilor casei ("alfabetul alveolar și distrat al pietrelor [s.n.]"), sugerând echilibrul 61 delicat al construcției (poetice), prin care autorul român recuperează ingenios, unele date caracteristice ale peisajului poesc din "Prăbușirea Casei Usher", amintește, în același timp, de comentariul acestuia din recenzia Night and Morning (1841), referitor la natură intrigii ("plot") în povestire - "care, înțeleasă corect, reprezintă ceva în care nici o parte nu poate fi mutată, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pentru a-i deduce legea [principiile]". Procedeele folosite de poetul francez decurg (se deduc), "apodictic" am putea spune, din natură specială a referentei, în poezia să, pe care poetul român o circumscrie, inspirat, astfel: Increatul cosmic: adică existentele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegându-și că domeniul al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existente ideale, Rimbaud se dovedeste încă o dată om de stiinta căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pasionant de urmărit producția unor tineri istorici, lucrările tinerilor arhiviști care, pe de o parte, reiau studiul politicii lui Antonescu, pe de altă parte, își propun să analizeze și să publice primele arhive deschise ale istoriei Partidului Comunist și Securității. Peisajul mental se clarifică și se lărgește datorită studiilor despre istoria comunităților evreiești din Banat, lucrări care conturează imaginea evreului în societatea românească, de-a lungul timpului... Tabuurile încep să cadă. Eliberare și epurare Timpurile se schimbă. Amintim un simplu fapt
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Bârlădeanu, sub privirea foarte îngăduitoare a doi diplomați occidentali, ambasadorii Statelor Unite și al Marii Britanii, Kirk și Hugh Arbuthnott... Povestirea lui Brucan este rocambolescă. Bătrânii domni români, supravegheați de Securitate, conversează plimbându-se într-un parc; ei se pierd în acest peisaj de parcuri cam reci deja toamna, aproape pustii în timpul zilei când copiii sunt la școală. Acești doi bătrâni domni sunt însă periculoși. Silviu Brucan a reușit să obțină o viză și un pașaport pentru a merge la Washington și a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
permis să progreseze cât de cât normal. După chipul și asemănarea acestei crescânde izolări care sufoca orice inițiativă, faraonica siluetă a "Casei Poporului" părea un monstru menit să înghită și ultimele fărâme de energie ale națiunii și să invadeze definitiv peisajul urban desfigurat de acest mamut. Bulevardul care culmina cu uriașul palat al lui Ceaușescu a fost repede botezat de bucureștenii furioși "Victoria Socialismului asupra întregului popor". Discursul naționalist creștea și el pe măsura giganticului palat. Istoria națională nu mai era
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
aceste consecințe merită toată atenția: e vorba de modul foarte concret și palpabil în care o identitate europeană in statu nascendi se desprinde din toate aceste dificile evoluții. Scena politică și actorii ei Înfrângerea PDSR în noiembrie 1996 a reorganizat peisajul politic din România, fără a pune complet capăt puterii moștenitorilor național-comunismului. Opoziția, reprezentată de PDSR, alături de partidul xenofob al lui Vadim Tudor, PRM, și de o aripă ceva mai moderată a naționaliștilor, dețineau încă mai mult de 40% din voturile
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
învățăminte, etc.); 26. caracterul de noutate, de surpriză (1. ieșirea din șabloanele narative, descriptive, prozodice etc; 2. din exprimarea banală, cotidiană; deci o exprimare neobișnuită; etc.); 27. aprecierea operei prin prisma elementelor componente, cât și prin valoarea de ansamblu; 28. „peisajul”, atmosfera operei: de o mareție (vagă) sau nu; sumbre sau luminoase, optimiste sau pesimiste etc. LITERATURA POPULARĂ - Alte denumiri: folclor literar, creație populară, literatură orală etc. Trăsături, caracteristici: 1. caracter oral (oralitatea); crearea operei sa făcut oral (nu în scris
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
propunem următorul test: în condiții de liniște și de...liniștire depline, reproduceți mental Ț de câteva ori Ț primele șase versuri din „Miorița”. Închideți ochii. Reproduceți-le încă odată. Orice om cu o sensibilitate firească, normală va „vedea ” un splendid peisaj de munte (imagini vizuale), va „auzi” foșnetul pădurii montane și sunetele pe care le fac oile în mișcare (imagini auditive), „va percepe” miosul de cetină și de iarbă (imagini olfactive), „va resimți” Ț ca și când ar merge cu picioarele goale Ț
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective, de urmărit: 1. elemente de oralitate; 2. mijloacele prin care sunt sugerate măreția și frumusețea naturii; 3. armonia versificației (precizia cadeței, diversitatea, bogăția rimei, etc.). PASTELUL - pastelul este specie a genului liric;descrierea unui peisaj ca pretext pentru a-și exprima discret propriile sentimente; - accentul se pune pe sentimentele de bucurie sau de tristețe ale autorului; - presupune o anumită tehnică picturală a limbajului, aplicabilă atât în zugrăvirea naturii, cât și a oamenilor; - predomină elementele lirice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sentimentele de bucurie sau de tristețe ale autorului; - presupune o anumită tehnică picturală a limbajului, aplicabilă atât în zugrăvirea naturii, cât și a oamenilor; - predomină elementele lirice, dublate de descriere;pastelul nu este o simplă consemnare lexicală de impresii sau peisaje; este rezultatul supradimensionării de laborator a senzațiilor, în tehnica specifică a poeziei ca hiperbolă de limbaj; - sensibilizează, emoționează, dar și instruiește; mai ales însă, descoperă frumosul, diafanul, plăcutul (ori contribuie la înțelegerea acestora); - natura este percepută, receptată prin cât mai
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii este realizat cu o sensibilă și delicată plasticitate; putem vorbi de o pluralitate perceptivă și asociativă; - exteriorul peisagistic și interiorul conștiinței dau adesea sugestia
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
o dependență umană, dar și invers; de unde și imaginile artistice vor fi senine sau întunecate; - atmosfera poate fi calmă sau planturoasă și viu dinamizată de revărsări năvalnice; ea dă sugestii de împrospătare răcoroasă, dar și de fecunditate adâncă, clocotitoare; - alteori peisajul este gol(it) pentru a fi în concordanță cu starea sufleteasă a poetului; atunci predomină culorile sumbre, muzica apăsătoare etc.; adică toată recuzita verbală a tristeții; - la o asemenea configurație se mai ajunge și pe calea stilului, îndeosebi prin eliptism
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
stilului, îndeosebi prin eliptism sintactic; mai exact, prin izolarea cuvintelor cu un conținut mai mare de intensitate, cuvinte care nu semai asociează formal în fraza respectivă; - timpul și spațiul alcătuiesc cele două repere de bază între care este fixat un peisaj; spațiul este marginit la cât cuprinde pivirea; deci unitatea sa de măsură este câmpul vizual; - timpul va avea unități de măsură, repere rustice: amiază, seară, vară, iarnă, etc., și nu cronologice: oră, minut, etc.; - pastelul are o fizionomie clară, însoțită
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
etc.), morfologic (interjecția) sau stilistic (aliterația, onomatopeea, etc.);pastelul este o adevărată probă pentru realismul și caracterul național, popular al artei scriitorului; - autorul își face cunoscută atitudinea înalt contemplativă, deci subiectivă, în fața frumuseților eterne ale naturii; sau se folosește de peisaj doar ca pretext pentru a-și expune anumite idei, concepții, etc.; - imaginația scriitorului este solicitată intens (!! direct proporțional cu aceasta fiind solicitată și imaginația cititorului); - autorul își transcrie reacțiile la spectacolul (static sau dinamic) al naturii; într-o gamă largă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
orizontală, la nivelul înțelesului primar; (!!) dar în același timp, descoperind în ele simplitatea și armonia proporțiilor care farmecă, încântă, extaziază;aspectele peisagistice sunt înregistrate gradat; deci com putea vorbi de un climax sau de un anticlimax; 76gradația înregistrării aspectelor adaugă peisajului argumentul înscenării de la detalii, segmente, părți componente -la întreg (sau invers); - versul este, de obicei, plin și muzical; se remarcă prin rotunjime, transparență, cursivitate; - în pastel se renunță la complicare prozodică (deci simplitate, dar nu simplism !!); sobrietatea și simplitatea sporesc
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii sau chiar îl întrerupe; - arta peisajului nu atinge înalte virtuți (adeseori: locuri comune); există însă o artă a tabloului; tabloul este prezent în trecerea de la descriere la narațiune, de fapt niște descrieri în mișcare; - adeseori apare dialogul, dialogul în dialog, monologul;arta dialogului: vorbirea personajului este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
notația descriptivă (inclusiv la nivel lexical) depășește rar pragul unui lirism factice, convențional. De cele mai multe ori imaginile se nasc prin asociații, analogii, dar există și imagini disparate, metafore imprevizibile, reușite, care se pierd însă în contexte diluate. În poezia din Peisaje (1975), Solii de toamnă (1978) și Arlechin (1982) se continuă linia descriptiv-muzicală, dar o viziune mai personală pare că prinde contur în poeme de factură expresionist-onirică ori realizate prin tehnica, simbolistă, a sugestiei. Arlechin constituie zenitul operei lui I., versul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
discursiv rămâne, uneori cu izbucniri onirice ori expresioniste, adesea cu accente vădit whitmaniene (Expoziții în vis), dar există și câteva poeme concentrate, care se reduc la juxtapunerea unor cuvinte-simbol. SCRIERI: Balerina de fier, cu ilustrații de Constantin Piliuță, București, 1970; Peisaje, București, 1975; Solii de toamnă, București, 1978; Arlechin, București, 1982. Traduceri: G. Bacovia, Poezii - Stihi, ed. bilingvă, București, 1972; Povestea frumoasei Hacikazuki. Basme japoneze, pref. Corneliu Bărbulescu, București, 1976; P.K. Iavorov, Versuri, pref. trad., București, 1977; Victor Sivetidis, Fratele meu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
Portretul unei tinere femei, București, 1983; Frumoasa Otikubo. Povestea bătrânului Taketori, pref. trad., București, 1986; Velimir Hlebnikov, Opere alese, îngr. și introd. trad., pref. Valeriu Cristea, București, 1999. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Balerina de fier”, RL, 1970, 43; Gheorghe Lateș, „Peisaje”, CRC, 1975, 42; Mircea Iorgulescu, Evoluții lirice, RL, 1978, 26; Petru Senaci, „Solii de toamnă”, O, 1978, 49; Lit. rom. cont., I, 716-717. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]