15,662 matches
-
scos în evidență necesitatea înțelegerii fenomenelor sociale în care este implicată persoana sub aspect antropologic, social, religios și etic și interogarea mai multor instanțe de natură diversă, care se preocupă de cauzele ce duc la fragilizarea persoanei și la slăbirea percepției corecte a valorii ei. Etica este intim legată de realitatea persoanei, de conștiința ei, care face din orice om o ființă morală capabilă de responsabilitate, fapt care nu se epuizează în științele umane, ci, în mod inevitabil, include domeniul religios
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
măsurile de pentru asigurarea infrastructurii, pentru dezvoltarea condițiilor economice și sociale și pentru conservarea mediului ambiant. Factori care determină gradul de atractivitate al unei zone turistice Este important să înțelegem că o atracție turistică nu poate fi definită decât în funcție de percepția unei persoane care o consideră o atracție. De aceea, gradul de atractivitate nu poate fi măsurat fără a face o referire explicită la un vizitator și la un context care îl înglobează. Aceasta înseamnă că trebuie de fapt luat în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
va concentra asupra evaluării atractivității din punctul de vedere al regiunii de destinație. Caracteristicile unei destinații atractive pot fi catalogate în funcție de atributele sale fizice, sociale, istorice, estetice etc., dar evaluarea atractivității va trebui să se bazeze pe o măsurătoare a percepției vizitatorului. Din acest motiv, este relativ dificil să rezumăm atractivitatea totală într-o singură măsurătoare simplă. Atracțiile turistice individuale vor juca roluri diferite pentru turiști diferiți: unele puncte de atracție separate sunt considerate dominante de către anumite grupuri, în timp ce alte grupuri
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cererea neunitară și care ne pot ajuta să identificăm atracțiile turistice și factorii care le determină. În majoritatea cazurilor va trebui ca acești factori să fie priviți în funcție de binecunoscutele concepte de bază: „necesități” și „nevoi”. La baza atractivității se găsesc percepțiile și experiențele turiștilor. Ca vizitator, îți alegi o destinație în funcție de experiența anterioară sau de percepția conform căreia potențialul zonei de destinație va produce experiența pe care o dorești. Aceste percepții depind de tipul de nevoi pe care dorești să le
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
determină. În majoritatea cazurilor va trebui ca acești factori să fie priviți în funcție de binecunoscutele concepte de bază: „necesități” și „nevoi”. La baza atractivității se găsesc percepțiile și experiențele turiștilor. Ca vizitator, îți alegi o destinație în funcție de experiența anterioară sau de percepția conform căreia potențialul zonei de destinație va produce experiența pe care o dorești. Aceste percepții depind de tipul de nevoi pe care dorești să le împlinești și, în general, aceste nevoi pot fi considerate reflecții exterioare ale unor necesități individuale
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de bază: „necesități” și „nevoi”. La baza atractivității se găsesc percepțiile și experiențele turiștilor. Ca vizitator, îți alegi o destinație în funcție de experiența anterioară sau de percepția conform căreia potențialul zonei de destinație va produce experiența pe care o dorești. Aceste percepții depind de tipul de nevoi pe care dorești să le împlinești și, în general, aceste nevoi pot fi considerate reflecții exterioare ale unor necesități individuale inerente. Multe rapoarte se bazează pe aspecte preconcepute ale punctelor de atracție, adică factorii determinanți
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
un complex; • se combină resursele în categorii de puncte de atracție; • se evaluează punctele de atracție, de exemplu printr-un studiu implicând vizitatorii sau, mai frecvent, pe baza opiniilor experților în domeniul turismului, pentru a se stabili preferințele și/sau percepțiile în privința atracțiilor turistice; • se realizează o hartă a rezultatelor, pentru a se identifica atracțiile izolate și subregiunile (aglomerările) - în cadrul cărora atracțiile se suprapun. Pot fi identificați opt factori generali de atracție: • frumusețea naturală și climatul; • caracteristicile culturale și sociale; • gradul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
în care atracțiile coincid, formând platouri de mare atractivitate. Analiza multidimensională este utilizată în mod frecvent în cadrul calculelor, pentru a grupa punctele de atracție în factori. O metodă destul de frecvent folosită o reprezintă regionalizarea în scopul identificării subregiunilor, utilizându-se percepțiile vizitatorilor. Pentru a realiza o hartă a opiniilor vizitatorilor, este necesar ca acestora să li se pună întrebări legate de limitele regiunii pe care o vizitează, așa cum le văd ei. Avantajul metodei prin care vizitatorii sunt chestionați direct este, pentru
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
se pună întrebări legate de limitele regiunii pe care o vizitează, așa cum le văd ei. Avantajul metodei prin care vizitatorii sunt chestionați direct este, pentru planificatori și pentru factorii de decizie, conștientizarea faptului că limitele administrative nu coincid neapărat cu percepția vizitatorilor privind regiunea respectivă. Atunci când se calculează gradul de atractivitate, principala problemă se referă la cei care evaluează atracțiile turistice și la cei ce oferă baza pentru măsurători. Trebuie implicate persoane cu o legătură directă în sectorul turistic - din instituții
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
dezvoltare cu exploatare maximă” la raționalizarea controlată de stat și la turismul intern și până la încercarea (actuală) de a revigora turismul, controlând în același timp efectele sociale indezirabile. Trebuie notat că atracțiile intrinseci ale Cubei au rămas neschimbate. Politicile și percepțiile determină gradul de atractivitate. Elementele privind oferta pot fi modificate pe termen mediu, iar elementele privind cererea pot fi manipulate. Este o greșeală să presupunem că oferta și cererea turistică sunt fixe. Strategiile ofertei și eforturile de marketing pot transforma
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
deosebite. În mod similar, politicile insensibile la nivel guvernamental sau local pot distruge atractivitatea. Economiile din Europa centrală și de est, care au fost centralizate, reprezintă un caz aparte. Deși aceste țări conțin multe atracții, cererea turistică este restrânsă din cauza percepțiilor privind dificultățile economice și sociale și din cauza lipsei infrastructurii și a serviciilor de susținere. Situația se va ameliora pe măsură ce va fi recunoscută valoarea intrinsecă a atracțiilor din aceste țări. Totuși, dacă nu se vor duce politici adecvate, situația ar putea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
așa mai departe. În cadrul unui studiu mai larg al atracțiilor turistice au fost adoptate trei perspective principale: o clasificare ideografică a atracțiilor, o perspectivă organizațională, care ia în considerare factori precum capacitatea, spațiul și timpul, și o perspectivă cognitivă incluzând percepțiile turistului și experiența atracțiilor turistice. În mod general, este utilizată o clasificare a ofertei turistice în cinci categorii principale (McIntosh, Gupta, 1990, p.147): 1. Resurse naturale. Această categorie determină în mod fundamental oferta și reprezintă resursele naturale de care
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
curte urbană, pentru a parcela terenurile virgine, cu funcții neclare"1. În fața acestor constrângeri, urbaniștii și arhitecții Renașterii au înțeles să construiască cetatea ideală ex nihilo, nu transformând orașul deja existent. În sfârșit, caracterul dispersat al acestor intervenții traduce "o percepție culturală (încă nefuncțională) a cetății"2. Pentru a imprima marca puterii lor, regii s-au preocupat de decorarea orașelor, fapt care a favorizat apariția unei arhitecturi urbane monumentale; aceștia s-au preocupat, de asemenea, ca orașele să fie mai curate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
burghez și un Paris muncitoresc. Fără îndoială, ea a impulsionat formarea unei conștiințe de clasă a victimelor lucrărilor sale. Între orașul bogat și orașul sărac, între cartierele elegante și cele fără ieșire, fractura amenința sentimentul unicității orașului și, în absența percepției unei solidarități a dezvoltării, amenința construcția spațiului politic și a mizelor comune. Să notăm că muncitorii parizieni traumatizați de haussmanizare au fost printre primii care compătimeau, în cadrul anchetei din 1884, sfârșitul "amestecului claselor", considerat favorabil propășirii lor4. Subliniem, deopotrivă, că
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și dușmănoși", ci "două forțe menite să se confunde, să fuzioneze pentru a crește energia Franței."57 Una e să te bazezi pe soluții globale, alta e să cauți să sesizezi de ce au loc lupte, raporturi sociale de dominație. Fără percepția acestor lucruri, este dificil să te simți responsabil de alegerile făcute. În ciuda refuzului soluțiilor colective, Georges Clemenceau denunța reticența oportuniștilor de a dezvolta potențialitățile de transformare socială a cadrului republican. Va trebui ca unicitatea problemei sociale să fie recunoscută de către
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Michel Wieviorka și [...] [ea] privește natura interlocutorului vizat: în marea majoritate a conflictelor, adversarul era statul. [...] Ar trebui, desigur, să diferențiem statul central de municipalitate, de administrațiile speciale, de direcțiile departamentale, de un minister sau altul; esențial este să reținem percepția că statul avea rolul fundamental în producerea și gestionarea mediului urban 280". Din 1975, odată cu declinul iluziilor etatiste, și luptele urbane și-au schimbat natura. Ele nu mai ilustrau activismul revoluționarilor de stânga, care propuneau, în numele cauzei lor, servicii pentru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în care trecerea de la societatea industrială la societatea comunicării și informației, a înaltelor tehnologii și serviciilor a antrenat o puternică recompunere spațială a activităților economice 307. La începutul anilor 1980, în societatea rețelelor 308 pe cale de apariție, aleșii aveau o percepție neclară asupra factorilor care pot determina forța și atracția orașului lor. Contrar epocii industriale, acum nu mai era de ajuns să ai în orașe întreprinderi, o forță de muncă abundentă și ieftină, un mare număr de consumatori plini de bani
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
micilor gropi din șosea, a amenajării căilor de circulație etc. Ei se simțeau implicați în gestionarea cotidiană a cartierului lor și participau la un mecanism global de informare. Formularea orală a problemei observate constituia adesea preambulul unei discuții libere privind percepția asupra treburilor locale. Exista așadar un dispozitiv de informare destul de eficient și bogat [...]. Această relație globală va fi profund modificată atunci când detectarea penelor de curent din oraș se va face cu ajutorul aparatelor. Cetățenii activi nu vor mai fi implicați și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să însemne cauționarea puterii temporare, cetățeanul păstrându-și libertatea de judecată atunci când evaluează. Dar există teama că, în loc să oblige efectiv statul și autoritățile locale să-și explice acțiunile, evaluarea nu va servi decât la a asigura "științificește" administrațiile neliniștite de percepția opiniei asupra funcționării lor. În acest caz, evaluarea politicilor publice nu ar fi decât un obstacol derizoriu în fața formei de evaluare care este piața. Reglarea prin piață se generalizează în toate domeniile în care politicile publice nu vor ști să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a fugi de oraș și problemele create de mobilitatea persoanelor, membrilor familiilor etc.). Se conturează o imagine negativă asupra periurbanului din cauza risipirii de spații publice, degradării peisagistice, dispersării echipamentelor urbane (costisitoare pentru întreaga comunitate locală). Stigmatizarea acestor spații provine din percepția publică că aceia care locuiesc acolo nu s-au îmbogățit prin "bune practici" (H. Lefebvre anunța încă din 1968 că expansiunea urbanizării necontrolate "produce mult rău solidarităților tradiționale"). Cei ce locuiesc în periurban fug de oraș, refuză orașul și deprind
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contopire o oferă în psihologia cunoașterii, de pildă, modul în care unui șir de impresii senzoriale, ce se succed foarte repede, le corespunde numai o singură senzație, în timp ce în cazul unei succesiuni mai lente s-ar naște o serie de percepții deosebite. În cazul unei recunoașteri imediate, are loc o contopire a senzației din acea clipă cu efectul senzațiilor precedente, de același gen. Reprezentări care au apărut adesea într-o corelație nemijlocită se pot coagula într.o singură reprezentare; așa, de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai larg înțeles al cuvîntului. Tot ceea ce ține să trăiască trebuie să apară, mai mult sau mai puțin, ca o totalitate închisă. Plăcerea și neplăcerea sînt, la urma urmelor, doar simptome ce arată dacă acea tendință este favorizată sau împiedicată; percepțiile servesc la declanșarea de reacții față de lumea înconjurătoare; iar reprezentările și asociațiile de reprezentări folosesc să conserve și să dezvolte scopul și mijloacele, acolo unde imboldul involuntar și aptitudinea imediată sînt insuficiente. Are dreptate Spinoza cînd susține că noi nu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o pură fantezie ideea că totul trebuia să fie orînduit în așa chip încît să facă posibile asemenea breșe. O stare sufletească humoristică poate apărea în fața reprezentării forței covîrșitoare a unor mase uriașe, care nu sînt capabile să împiedice totuși percepția sunetului valorilor. Pentru că în asemenea mase ale lumii apare numai ceea ce este material sau cantitativ; în lumea gîndirii și mai ales în cea a valorilor, se manifestă o mărime de alt gen, una a interiorității, pentru care orice extensiune în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lacrimi. Ghidușul se dă peste cap luând o înfățișare severă, încruntată, de cruciat al unor idei impregnate de radicalism. Câte „o fabulă de actualitate”, niște schițe după natură, evocarea unor „figuri dispărute” constituie antrenamentul lui de portretist. Cu o îngustă percepție a literaturii moderne (și, în genere, a curentelor noi în artă), el nu vede în gesturile necanonice decât trăsneli și „nerozii”. Criteriul pare să fie acela al unui realism destul de strict. În ceea ce privește „chestiile teatrale”, se dovedește a fi, în pofida înclinației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
referință. Etaloanele trebuie elaborate pe comunități lingvistice. Chiar dacă probele nu au un etalon specific, ele pot fi utilizate la culegerea de informatii relative unor domenii ale dezvoltării copilului sau pot fi corelate rezultatele examinării psihologice cu cele ale examinării ortofonice, percepției și discriminării auditive, capacității de citire labială. Iată câteva probe folosite în mod curent: Scara de dezvoltare psihomotorie destinată primei copilării, de O. Brunet, I Lezine pentru copii de 0-30 luni; Testul Gessel care permite aprecierea nivelului de dezvoltare psihomotorie
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]