18,499 matches
-
care observatorii unei piedici a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii amplifică relevanța piedicii. Din această perspectivă, putem să tragem concluzia că în jurul sărăciei și bolii sunt construite teorii consolatoare, iar în jurul credinței în Dumnezei și prieteniei sunt construite teorii moralizatoare. Putem interpreta aceste date doar ipotetic, în lipsa unor date calitative. Diferența provine poate din faptul că boala și sărăcia sunt percepute mai degrabă ca piedici incontrolabile, care afectează grav libertatea persoanelor, stârnind astfel reacții defensive, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
umane” și „tipurile de soluții” definite de F. Kluckhohn. O parte dintre proverbele discutate se concentrează asupra unor valori morale: binele (7, 39, 40), dreptatea (16), cinstea (28, 45), încrederea (32, 34), răbdarea (33, 41), sinceritatea (35), frumosul (19, 37), prietenia (44). Alte locuțiuni au ca tematică anumite forțe supraumane, „macrocosmosul”, cele care premerg sau pot să controleze viața omului, și anume ideile de soartă (6, 9, 36), fire sau irațional (10), divinitate (13, 38), noroc (18, 22), sănătate (30). Sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lasă cu sfadă. (41) Mai bine înghit și tac, decât ceartă pentru-un fleac. (42) Graba strică treaba. (42) Bate fierul cât e cald. (43) Sângele apă nu se face. (43) Frate, frate, dar brânza e pe bani. (44) Cu prietenii nu se fac afaceri. (44) Prietenul la nevoie se cunoaște. (45) Mai bine sărac curat, decât negustor încurcat. (45) Hoțul neprins, negustor cinstit. Primit la redacție: iunie, 2007 Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale Ioana Petre Institutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din viața rurală de acum 60 de ani”) și Titus Nicolau (Într-un ajun, acolo!...). De reținut sunt amintirile lui B. Brănișteanu despre Nicolae Titulescu (Titulescu orator), cele ale lui I. Massoff despre Calea Victoriei (Calea Victoriei acum nouăzeci de ani), evocarea prieteniei dintre Romain Rolland și Panait Istrati, semnată Alexandru Talex. Publicistică face Tudor Teodorescu-Braniște, în vreme ce Liviu Floda comentează teatrul lui Mihail Sebastian. Al. T. Stamatiad traduce din Edgar Allan Poe. Alți colaboratori: Eugen Relgis, Petre V. Haneș. I.I.
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285305_a_286634]
-
Sofocle și Euripide, îl știa pe de rost pe Anacreon. În 1827, orfan de ambii părinți, vine la un unchi în București; este elev în clasa de literatură de la școala franceză a lui J. A. Vaillant și leagă acum o prietenie pe viață cu Ion Ghica. Citește pe Voltaire, Boileau, Montesquieu, Lamartine și începe să scrie. În „Curierul românesc”, la 6 martie 1832, I. Heliade-Rădulescu îi tipărea prima poezie, Miezul nopții, prezentându-l ca pe „un alt Young ieșit din ruinurile
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
fiind sigur că va cauza un neajuns omului care se străduiește astfel dacă va fura din apa de care acesta are nevoie. Dar dacă mai mulți oameni irigă, se pare că șuvoiul este suficient și își ia partea din cupa prieteniei, ca să spunem așa, pe care ei i-o oferă și este bucuros să bea"20. În mod similar, în Istoria ieroglifică, Șoimul devine aliatul principal al Inorogul și dreptatea care, în cele din urmă, i se face acestuia depinde în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
partea sa. Între personajele Istoriei ieroglifice, Șoimul este printre puținii care își descoperă conștiința. Dar, după ce o face, nimic nu mai contează pentru el în afara dreptății. Îi închide gura Hameleonului, atunci când acesta îl ponegrește pe Inorog și nu își ascunde prietenia față de el, știind bine că astfel devine susceptibil de trădare. De altfel, Hameleonul face totul ca să îl prezinte astfel. Șoimul, în schimb, își apără cu demnitate poziția, ba într-o scrisoare demnă adresată Corbului, care contrastează cu cea a ogarilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
albastru sau de ceilalți anonimi, este bârfitor și lacom, intrigant, șiret, deși nu lipsit de abilitate; în Kalila și Dimna protagoniștii preiau trăsăturile modelelor pe care le reproduc. Șacalul îi desparte definitiv pe leu și pe taur, preschimbând o frumoasă prietenie într-o rivalitate care se încheie tragic. Uneori, fiind prea lacom, el piere în mod stupid. Alteori reușește să îi păcălească pe cei mai puternici decât el, dar are de furcă tocmai cu cei din neamul său. În fine, nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și cea romană Joncțiunea dintre cultura elenistică și cea romană a avut două importante puncte de sprijin. Primul datează din perioada lui Scipio Cornelius (185-129 î.Ch.), fiul adoptiv al lui Scipio Africanul. Din 168, Scipio va lega o durabilă prietenie cu istoricul grec Polibiu (200-120 î.Ch.), adus ostatic la Roma, care va exercita o puternică și pozitivă influență asupra sa. Prin așa-zisul „Cerc Scipionic”, Scipio va promova cultura greacă la Roma, preluând idealurile cele mai înalte ale acesteia
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și-a însușit-o de la filosoful epicurean Philon din Larisa (conducătorul Academiei din Atena), refugiat în 88 î.Ch. la Roma, și de la stoicul Diodotos, pe care îl va găzdui și de care îl va lega o lungă și frumoasă prietenie. Legătura cu civilizația greacă se va face și prin vizita pe care Cicero o întreprinde la Atena și în cetățile grecești din Asia Mică, unde cunoaște mari oratori ai timpului, care îi vor influența fundamental cariera publică (de om politic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
special), trădează influența pe care sultanii arabi au avut-o asupra lui. Precum Harun al-Rashid a avut relații excelente cu împăratul Carol cel Mare (al Franco-Germaniei), tot așa sultanul al-Kamil a avut relații excelente cu Frederic II. Pe baza acestei prietenii, Frederic II va obține Ierusalimul de la sultanul seleucid al-Kamil fără o cruciadă sângeroasă. Frederic II va înființa oficial Universitatea din Napoli (1232), care s-a suprapus oarecum peste vestita școală salernitană. Această acțiune viza scăderea autorității papei Honorius III (care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Metoda experimentală întrevăzută de Aristotel (384-322 î.Ch.) adusă în discuție de Francis Bacon (1561-1626), susținută de Réné Descartes, Wilhelm Leibniz (1646-1716) și August Comte (1798-1957) va fi impusă definitiv de celebra lucrare a lui Claude Bernard (18-23). Claude Bernard Prietenia clinicianului Bouchardat cu Claude Bernard îi va trezi acestuia din urmă interesul pentru deslușirea cauzei și mecanismului de apariție a diabetului. În această direcție, Claude Bernard a excelat (dar din păcate a rămas cantonat) la etapa „fiziologică”. A definit în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
va face față violenței fără a cădea în patologie. Efectul evenimentului violent, trăit de o persoană rezilientă, va fi unul de schimbare pozitivă, de dezvoltare (Joseph, Linley, 2006, p. 1042): 1. vor fi valorizate mai mult relațiile cu ceilalți, cu prietenii, cu ceilalți membri ai familiei, față de care persoana va manifestă mai multă înțelegere, compasiune și altruism; 2. imaginea de sine va suferi modificări substanțiale privind sporirea încrederii în înțelepciunea, puterea și reziliența proprie, dar și a toleranței față de propriile limite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestor nevoi, inclusiv a celor de servicii de sănătate sau produse farmaceutice, era asigurată prin păienjenișul relațiilor ce erau menținute printr-o cerere și ofertă bazate în principal pe bunurile de larg consum, dar și pe relații de familie sau prietenie și pe plăți „la negru”. Instituțiile statului nu se bucurau de credibilitate în ochii oamenilor. Oamenii știau că legile aduc interdicții doar pentru categoria populației care nu reușea „să corupă”un reprezentant al unei instituții. Adresabilitatea la o instituție de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
modalități de a-și face mai facilă supraviețuirea în condițiile ce nu pot fi schimbate. Românii, la locul de muncă, încercau să identifice persoana care raporta securității, iar aceasta era ținută la o respectuoasă distanță și adeseori se bucura de prietenie și apreciere din partea colegilor (Müller, 2009). Suspiciunea năștea manifestările duplicitare ca mijloace defensive. 1. Sistemul de protecție a copiilor din România și-a diversificat și „umanizat”serviciile în acord cu noile reglementări în protecția copilului. Cu toate acestea, numărul copiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trei tipare comportamentale față de partener, în relația de cuplu, în acord cu cele trei tipare comportamentale majore specifice atașamentului: a) securizant; b) insecurizant evitant și c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred că dragostea există, că e stabilă și nu manifestă anxietăți sau temeri în implicarea într-o relație apropiată. b) Atașamentul insecurizant evitant manifestă mai puțină
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școală. Ei știu că sunt moduri diferite de a simți, gândi, acționa. Dar duc cu ei un handicap: sunt mai puțin capabili, comparativ cu colegii lor de vârstă, de a interacționa pozitiv. Această condiție specială a lor le determină și prieteniile. Ei se simt adesea respinși de ceilalți. își vor căuta prieteni cu experiențe asemănătoare și adesea se vor afilia la grupuri cu comportamente agresive. Agresivitatea, respingerea și delincvența se suprapun în mare măsură în cazul adolescenților (Deptula, Cohen, 2002). între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
devin evidente în comportamentele de adaptare ale copilului. Cu cât adulții din acest spațiu nou sunt mai centrați pe facilitarea integrării copiilor, pe crearea unor momente plăcute, de amuzament în grup, pe promovarea și susținerea relațiilor de colaborare și a prieteniilor între copii, cu atât adaptarea copiilor se va petrece mai rapid și noua experiență va deveni una plăcută, cu efecte benefice în dezvoltarea copiilor. Competențele emoționale ale copiilor preșcolari determină calitatea relațiilor cu ceilalți, în grupul de copii, dar și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuzului sexual al copilului comportamentele iraționale ale adulților chemați să protejeze copilul, părinți sau profesioniști abundă. a) O pediatră relatează situația unei familii cu o fetiță în vârstă de 5 ani. Pediatra este prietenă cu mama fetiței și în virtutea aceste prietenii, mama relatează cu nesiguranță și cerând sfatul prietenei pediatre despre o situație care se petrece în familia ei de câteva luni deja. Soțul doamnei, tatăl fetiței, o ia uneori pe aceasta și se joacă cu ea, apoi o duce în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
exemplu, polimorfism în genotipul A de oxidoză a monoaminei), factori biologici (de exemplu, reactivitatea la stres), factori cognitivi (de exemplu, inteligența, localizarea controlului, stima de sine, planificarea, autoreglarea) și factori interpersonali (de exemplu, parentalitate emoțional-responsivă, relații de afiliere cu colegii, prietenii, relații maritale afectuoase și de sprijin) se leagă toate de variabilitatea individuală a răspunsului în fața adversității. Corina Wustmann (2005, p. 17) inventariază factorii componenți ai rezilienței copilului pe două categorii: factorii ce țin de copil (resursele personale) și factorii care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au demonstrat că există o coerență a competențelor de-a lungul vieții, trecând de la o vârstă la alta. O bună relaționare cu ceilalți în copilărie și construirea unui atașament securizant se dezvoltă și evidențiază ulterior bune relații colegiale și de prietenie, bune relații de cuplu și la o vârstă mai târzie, bune relații cu propriii copii. în același mod, există studii care arată că manifestările comportamentale antisociale manifestate la vârstele copilăriei mici (Stroufe et al., 2010) au o bună stabilitate, trecând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a intra în posesia produselor necesare vieții curente facilita ștergerea distanțelor sociale. Vânzătoarele (în magazine alimentare, de haine, librării, la pompele de benzină etc.) erau plasate în vârful ierarhiilor sociale din comunitate. Când reușeai să procuri alimente, făceai festinuri cu prietenii. A procura hrană era un gest de dizidență, de revoltă împotriva sistemului comunist, de victorie care se cerea sărbătorită. Procurarea hranei, o obligație stringentă, mai ales când aveai copii, „ne transformase pe toți, întreaga populație, în delincvenți!”, cum spunea o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o va suferi căci certându-se cu prietenul care i a luat mingea, a doua zi nu se va mai putea juca cu el. Părintele îl poate sprijini pe copil să soluționeze problema și să-și ierte prietenul, salvându-și prietenia. Numai astfel părinții și școala ajută copilul în construirea capitalului social, a unor relații cu cei din generația sa care-l vor acompania de-a lungul întregii vieți. Capitalul social e definit ca „totalitatea relațiilor pozitive din familie și vecinătate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interes și control informal al tinerilor din partea comunității, există cercetări care afirmă că astfel de legături la nivelul comunităților pot proteja indivizii aparținători inclusiv în situații de deprivare economică (Almedon, Glandon, 2006). începând în familie și continuând la școală, cu prietenii și în comunitate, construirea capitalului social este un demers permanent și interconectat: „interacțiunile dintre tânăr și prietenii săi sunt [”] rezultatul influenței tânărului asupra grupului și a efectului reciproc al efectului mediului asupra tânărului” (Felner, 2000). Idealul de viață al tânărului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sine a copilului. încrederea în ceilalți, sentimentul că poți fi ajutat, că ești important și valoros pentru ceilalți alcătuiesc fundamentul rezilienței copilului și a unei dezvoltări adaptate. Adecvarea dintre funcționarea copilului și responsivitatea îngrijitorului influențează răspunsurile socioemoționale ale copilului, calitatea prieteniilor, nivelul altruismului și al dezvoltării morale, precum și stadiul dezvoltării cognitive și al achizițiilor școlare. Copiii cu atașament securizant au capacități de a rezolva probleme mai dificile, manifestă înclinații și bune ajustări școlare. Atașamentul insecurizant se însoțește de un nivel scăzut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]