16,853 matches
-
al Radio Televiziunii Române pentru emisiuni că: "Student Club", "Muzicoteca pentru toți", "Radio Recording", "Revelionul Tinereții". Tot în această perioadă a realizat rubrici muzicale pentru RADIO VACANȚĂ MAMAIA. S-a implicat substanțial în lansarea postului local RADIO VACANȚĂ COSTINEȘTI, al cărui redactor muzical permanent a fost din 1982 până în 1990; în toată această perioadă a realizat programele zilnice ale postului RADIO VACANȚĂ COSTINEȘTI, în același timp ocupându-se și de programul discotecii VOX MARIS COSTINEȘTI. Din 1984 până în 1989 i-a fost
Andrei Partoș () [Corola-website/Science/304587_a_305916]
-
1989 i-a fost interzis accesul în Radio Televiziune dar nu și la RADIO VACANȚĂ COSTINEȘTI. În 1996 a revenit la VOX RADIO VACANȚĂ COSTINEȘTI, unde a mai activat și în anii 1997, 1998, 1999 și 2002. În 1991, alături de redactorul muzical Lucia Popescu Moraru, a fondat și a realizat emisiunea "Vineri Noaptea în Direct". Emisiune săptâmânală cu durata de 4-6 ore, difuzată pe Radio România Actualități. Din 1994 apare pe frecvențele radiourilor particulare. Astfel, timp de un an (1994-1995), Andrei
Andrei Partoș () [Corola-website/Science/304587_a_305916]
-
Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1971. Ion Cristoiu debutează ca gazetar încă din perioada studenției în 1968 la Viața Studențească. Pentru o scurtă perioadă 1971-1974 părăsește această meserie revenind în breaslă în anul 1974 ca redactor șef adjunct la același ziar. Tot în această perioadă devine redactor șef adjunct și la revista Amfiteatru. În 1979 Ion Cristoiu este numit redactor șef adjunct la Scînteia tineretului pe domeniul cultură și coordonează Tineretul Liber și Secvența. Publică în
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
Ion Cristoiu debutează ca gazetar încă din perioada studenției în 1968 la Viața Studențească. Pentru o scurtă perioadă 1971-1974 părăsește această meserie revenind în breaslă în anul 1974 ca redactor șef adjunct la același ziar. Tot în această perioadă devine redactor șef adjunct și la revista Amfiteatru. În 1979 Ion Cristoiu este numit redactor șef adjunct la Scînteia tineretului pe domeniul cultură și coordonează Tineretul Liber și Secvența. Publică în S.L.A.S.T., Suplimentul literar al Scânteii Tineretului. În urma unor conflicte
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
Studențească. Pentru o scurtă perioadă 1971-1974 părăsește această meserie revenind în breaslă în anul 1974 ca redactor șef adjunct la același ziar. Tot în această perioadă devine redactor șef adjunct și la revista Amfiteatru. În 1979 Ion Cristoiu este numit redactor șef adjunct la Scînteia tineretului pe domeniul cultură și coordonează Tineretul Liber și Secvența. Publică în S.L.A.S.T., Suplimentul literar al Scânteii Tineretului. În urma unor conflicte avute cu conducerea publicației Scînteia tineretului, în 1986 este mutat disciplinar la secția
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
domeniul cultură și coordonează Tineretul Liber și Secvența. Publică în S.L.A.S.T., Suplimentul literar al Scânteii Tineretului. În urma unor conflicte avute cu conducerea publicației Scînteia tineretului, în 1986 este mutat disciplinar la secția Agrară, până în 1987 când este numit redactor șef la revista Teatru, în această funcție îl găsesc evenimentele din 1989. La cererea ministrului culturii postdecembrist Andrei Pleșu, ca toți lucrătorii din perioada comunistă să-și dea demisia din funcțiile ocupate în acea perioadă, Ion Cristoiu răspunde acestei cereri
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
a se consacra activității politice. La 10 octombrie 1903 s-a căsătorit cu Tatiana Pisterman, teoreticiană a social-democrației austriece și române de origine evreiască, care a desfășurat o activitate intensă de asistență socială în rândul populației nevoiașe din Cernăuți. Devenit redactor la "Volkspresse", ziarul în limba germană al social-democraților bucovineni, va fonda apoi în 1906 "Lupta", prima gazetă social-democrată în limba română din Bucovina. În 1905 a fost ales secretar al Partidului Social Democrat Român și al Uniunii Generale a sindicatelor
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
perdea și bun-simț, în comparație cu cele mai multe dintre publicațiile "onorabile" de acum. În fapt, mai mult de jumătate dintre paginile "Atac la persoană" cuprindeau anchete și investigații, restul tratând subiecte mondene. După aproximativ trei ani, Mitică Dragomir vindea brandul "Atac la persoană" redactorului-șef al publicației, Mihai Ghezea. Publicația a crescut că forța, pe piată apărând și o serie de ediții locale, în mai toate orașele mari ale țării. Toate apăreau săptămânal, după modelul publicației-mamă, dar în zile diferite, astfel că, zilnic, "Atac
Atac (ziar) () [Corola-website/Science/303535_a_304864]
-
Tot în acea vreme a fost trimis la Viena cu alți bărbați de încredere, în deputațiune pentru apărarea intereselor diecezei Aradului și ale poporului românesc de la Mureș și Criș. Acolo a rămas pentru ani. La sfârșitul lui 1849 a fost redactor și translator al textului românesc la gazeta oficială în care erau publicate textele de legi imperiale. În 1851 a fost numit grefier la una dintre secțiile Curții de Înaltă Casație și Justiție din Viena. În anul 1859 a primit rangul
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
în cadrul tradiționalului seminar de jurnalism organizat de Centrul Cultural Francez, în parteneriat cu TVR Iași și, în acest an, cu "Suplimentul de cultură". La eveniment au participat Yves-Claude Llorca (director pentru România al Agenției France Presse), Jean-Arnault Dérens (jurnalist, istoric, redactor-șef al revistei online "Le Courrier des Balkans"), Armîn Pongs (jurnalist, editor din München), Alison Mutler (corespondent-șef al Associated Press), Daniel Condurache (profesor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Luca Niculescu (redactor-șef la Radio Delta RFI), Alin
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
France Presse), Jean-Arnault Dérens (jurnalist, istoric, redactor-șef al revistei online "Le Courrier des Balkans"), Armîn Pongs (jurnalist, editor din München), Alison Mutler (corespondent-șef al Associated Press), Daniel Condurache (profesor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Luca Niculescu (redactor-șef la Radio Delta RFI), Alin Ionescu (jurnalist la "Academia Cațavencu"), Nicoleta Fotiade (coordonator al Agenției de Monitorizare a Presei), Radu Ciobotea (redactor-șef al Ediției de Vest a "Evenimentului Zilei"), Toni Hrițac (redactor-șef al "Ziarului de Iași") și
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
corespondent-șef al Associated Press), Daniel Condurache (profesor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Luca Niculescu (redactor-șef la Radio Delta RFI), Alin Ionescu (jurnalist la "Academia Cațavencu"), Nicoleta Fotiade (coordonator al Agenției de Monitorizare a Presei), Radu Ciobotea (redactor-șef al Ediției de Vest a "Evenimentului Zilei"), Toni Hrițac (redactor-șef al "Ziarului de Iași") și Ștefan Susai (jurnalist la Radio Delta RFI Iași și corespondent AFP). Suplimentul de cultură a fost nominalizat la Gala Premiilor Clubului Român de
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
I. Cuza" din Iași), Luca Niculescu (redactor-șef la Radio Delta RFI), Alin Ionescu (jurnalist la "Academia Cațavencu"), Nicoleta Fotiade (coordonator al Agenției de Monitorizare a Presei), Radu Ciobotea (redactor-șef al Ediției de Vest a "Evenimentului Zilei"), Toni Hrițac (redactor-șef al "Ziarului de Iași") și Ștefan Susai (jurnalist la Radio Delta RFI Iași și corespondent AFP). Suplimentul de cultură a fost nominalizat la Gala Premiilor Clubului Român de presă la Premiul „Dumitru Tinu”, eveniment transmis pe 17 martie 2006
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
A compus "Pansées Fugitives" pentru pian (1864), 12 compoziții lirice cuprinse în două caiete cu câte șase piese și trei sonate. Pentru a sprijini politica națională a înființat la Timișoara, ziarul „Dreptatea”, având ca director pe Corneliu Diaconovici și ca redactor responsabil pe Valeriu Braniște. Primul număr a apărut în 25 decembrie 1893 (stil vechi) / 6 ianuarie 1894 (stil nou). și membrii familiei sale au donat 60 000 de coroane pentru clădirea Catedralei Ortodoxe din Sibiu, 50 000 de coroane fondului
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
Ploeșteanu, biologii acad. Alexandru Pora și Bogdan Stugren, lingvistul Alexandru Toșa, sociologul Andrei Roth.După moartea lui Romulus Guga, în 1983, conducerea revistei va fi preluată de Cornel Moraru, în același an fiind angajat în redacție și Nicolae Băciuț, fost redactor la revista stdențească de cultură "Echinox", care s-a stabilit la Târgu-Mureș. După emigrarea Mariei Mailat, acesta va prelua aproape un deceniu rubrica Vatra dialog, una dintre cele mai prestigioase din sumarul revistei. După 1990, colectivului redacțional i se alătură
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
de cultură "Echinox", care s-a stabilit la Târgu-Mureș. După emigrarea Mariei Mailat, acesta va prelua aproape un deceniu rubrica Vatra dialog, una dintre cele mai prestigioase din sumarul revistei. După 1990, colectivului redacțional i se alătură criticii Al. Cistelecan (redactor-șef adjunct, între 1993-2007), Virgil Podoabă, Aurel Pantea, Nicoleta Sălcudeanu, Iulian Boldea, prozatorul Alexandru Vlad. În prezent, revista este editată de Uniunea Scriitorilor, Consiliul Județean Mureș, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, redactor-șef fiind Virgil Podoabă. În 1995, la
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
redacțional i se alătură criticii Al. Cistelecan (redactor-șef adjunct, între 1993-2007), Virgil Podoabă, Aurel Pantea, Nicoleta Sălcudeanu, Iulian Boldea, prozatorul Alexandru Vlad. În prezent, revista este editată de Uniunea Scriitorilor, Consiliul Județean Mureș, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, redactor-șef fiind Virgil Podoabă. În 1995, la sărbătorirea centenarului, revista abandonează formatul A3 (între 16 și 32 de pagini) în favoarea lui A 4 (96 pagini). Revista a deținut o particularitate în peisajul presei din România sub comunism. După dispariția colecției
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
Revista a deținut o particularitate în peisajul presei din România sub comunism. După dispariția colecției științifico-fantastice, editată de revista „Știință și tehnică”, „Vatra” a fost singura revistă de cultură din țară care a întreținut un constant interes pentru literatura științifico-fantastică. Redactor : Dan Culcer. Literatura s.f. a funcționat și prin critica socială indirectă. Printre colaboratorii de acest gen numărându-se scriitorii Mircea Opriță, Ion Hobana, Marian Popa, Leonard Oprea, Ovidiu Bufnilă ș.a.
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
cu Ion Dobre, care ulterior avea să-și ia numele Nichifor Crainic. După absolvirea seminarului a devenit student al Facultății de Teologie din București. În toată această perioadă s-a remarcat deja ca traducător, fiind considerat de arhimandritul Iuliu Scriban (redactorul-șef al revistei "Biserica Ortodoxă Română"), drept „un om deprins a scrie și a exprima ideile cât se poate de limpede și de corect” („Cărți și reviste” în BOR, dec. 1921, p. 239), sau „cel mai harnic dintre teologii tineri
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
devină și speolog, a preferat să rămână pe domeniul artei, astfel că între anii 1979 - 1981 a activat ca instructor cultural și organizator de programe la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București, iar din 1981 a lucrat ca lector / redactor la Editura Meridiane din capitală, iar din 1982 la Editura Kriterion, tot în București. a făcut parte din "Grupul de acțiune Banat" (Aktionsgruppe Banat), un cerc de prieteni și scriitori (între care Richard Wagner, William Totok, Johann Lippet, Gerhard Ortinau
Rolf Bossert () [Corola-website/Science/303798_a_305127]
-
sale încă nepublicate, din care răzbătea un ton se o ironie amară și plină de neliniști, pe care unii din spectator au comparat-o cu cea din operele lui Biermann sau Heine. Viitorul poetului părea asigurat. A stabilit întâlniri cu redactori, lectori și prieteni. Toți aveau încredere în el, care părea atât de sigur de sine, aproape fericit. Evident, nu-și făcea iluzii cu privire la realitățile din Occident, dar era hotărât să-și noteze și chiar să prelucreze noile impresii. Puțini literați
Rolf Bossert () [Corola-website/Science/303798_a_305127]
-
1931 a plecat să urmeze studii de germanistică în Wrocław, pe care le-a întrerupt din motive materiale și a revenit la Cernăuți. Până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Kittner a lucrat ca funcționar de bancă, traducător și redactor la ziarul "Der Tag" din Cernăuți. În această perioadă a publicat poeme în germană, care au fost bine primite de autori ca Felix Braun, Max Herman-Niesse și alții. După ocuparea Bucovinei de trupele sovietice (1940), și apoi de cele românești
Alfred Kittner () [Corola-website/Science/303803_a_305132]
-
doctorat (specialitatea istoria religiilor) la Institutul Teologic din București, cu specializare la Universitatea din Oxford (1965-1969), susținând examenul de doctorat la București, în 1978. Inspector de specialitate și documentarist în cadrul Serviciului de Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Române (1969 - 1976), redactor de limbă engleză al revistei "Romanian Orthodox Church News" (1971 - 1978) și redactor șef al aceleiași publicații (1988-1991). În 1976 devine asistent la secția de Teologie sistematică de la Institutul Teologic din București, apoi lector suplinitor la conferința de Teologie fundamentală
Remus Rus () [Corola-website/Science/303866_a_305195]
-
din Oxford (1965-1969), susținând examenul de doctorat la București, în 1978. Inspector de specialitate și documentarist în cadrul Serviciului de Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Române (1969 - 1976), redactor de limbă engleză al revistei "Romanian Orthodox Church News" (1971 - 1978) și redactor șef al aceleiași publicații (1988-1991). În 1976 devine asistent la secția de Teologie sistematică de la Institutul Teologic din București, apoi lector suplinitor la conferința de Teologie fundamentală și istoria religiilor (1978 - 1985), conferențiar la aceeiași disciplină (1985-1991), profesor de Istoria
Remus Rus () [Corola-website/Science/303866_a_305195]
-
a Universității din București, la catedră de Istoria Religiilor (din februarie 1990). A participat la diverse întruniri ecumencie din țară și străinătate. Este membru al delegațiilor Bisericii Ortodoxe Române care au vizitat Finlanda (1970), India (1982 și 1989) etc. Este redactor coordonator al colecției: "Orizonturi spirituale" de la Editură Enciclopedica. Este profesor la Catedră Departamentului UNESCO din București, predând cursul "Phénoménologie de la religion". Elemente ale dogmei întrupării în învățătură Bisericii Ortodoxe Etiopiene, în "Ortodoxia", ăn. XXIV, 1972, nr. 2, p. 213 -217
Remus Rus () [Corola-website/Science/303866_a_305195]