15,469 matches
-
o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În poezia modernă nu există noțiunea de strofa, ci de secvență poetică. 3. măsura este numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura și ritmul sunt atribute importante ale versificației clasice. De regulă, Într-o poezie, versurile au aceeasi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poate numi practică magică, pentru că În lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În special la George Coșbuc. Cea de a 13-a strofă are caracter epic și face legătura cu cea de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În special la George Coșbuc. Cea de a 13-a strofă are caracter epic și face legătura cu cea de a doua secvență care reprezintă un pastel al Înserării ce ne amintește de ,,Sara pe deal” de M. Eminscu. Ultima secvență e un dialog Între două surate care exprimă În cel mai rustic mod cu putință credința În Zburător. În prima secvență poetică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În special la George Coșbuc. Cea de a 13-a strofă are caracter epic și face legătura cu cea de a doua secvență care reprezintă un pastel al Înserării ce ne amintește de ,,Sara pe deal” de M. Eminscu. Ultima secvență e un dialog Între două surate care exprimă În cel mai rustic mod cu putință credința În Zburător. În prima secvență poetică aflăm că Florica este cuprinsă de fiorul necunocut al dragostei, iar neliniștea ei, dusă la cele mai Înalte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doua secvență care reprezintă un pastel al Înserării ce ne amintește de ,,Sara pe deal” de M. Eminscu. Ultima secvență e un dialog Între două surate care exprimă În cel mai rustic mod cu putință credința În Zburător. În prima secvență poetică aflăm că Florica este cuprinsă de fiorul necunocut al dragostei, iar neliniștea ei, dusă la cele mai Înalte cote, este explicată cu lux de amănunte mamei care o ascultă, dar pare a fi depășită de situație: Vezi mamă, ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pălesc...” Tabloul „suferințelor” se Îmbogățește cu alte date pe care tânăra copilă nu și le poate explica: „ Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva...” Două din strofele acestei secvențe au caracter interogativ: „ Oar’ ce să fie asta? Întreabă pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor...” punând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vrun leac ea doară”, pe când „mă-sa sta pe gânduri, și fata suspina.” Dincolo de aceste date elemntare, Heliade vede o relație a omului cu universul, cu forțele supranaturale În fața cărora reacția lui stă sub semnul neputinței. Cea de a doua secvență poetică e un pastel rustic al Înserării, se pare că unul din primele din literatura română: ,,Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență poetică redă Într-un limbaj, cu desăvârșire rustic, dialogul dintre două surate care exprimă credința În Zburător. Dialogul are loc pe un fundal parcă transcendent, după ce totul a intrat „În brațele somniei”. Visul este starea existențială de dincolo de barierele cunoașterii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să-mbie, când să-njure”. Revolta și amarul nu s-au metamorfozat, așadar, integral prin puterea transfiguratoare a artei, dar prezența lor a devenit mai subtilă. Translația Între cele două planuri, cel real și cel imaginar, continuă și În ultima secvență din partea de mijloc a structurii motivului liric. „Am luat cenușa morților din vatră / Și am făcut-o Dumnezeu de piatră,/ Hotar Înalt, cu două lumi pe poale,/ Păzind În piscul datoriei tale.” Se observă trecerea din planul perisabilității („cenușa morților
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ilustrată de intensitatea sentimentului de iubire, care duce la renunțarea la nemurire. Acțiunea din partea a treia se desfășoară În planul cosmic și constituie În același timp, o cotă a apogeului poemului. Se pot distinge și În această parte parte trei secvențe poetice: zborul cosmic, rugăciunea, convorbirea cu Demiurgul și liberarea. Luceafărul călătorește În timp la Începutul universului, trăiește În sens invers istoria creației: „Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntăi, Cum izvorau lumine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exactitate de Nicolae Filimon. Modul În care scriitorul și-a conceput și 135 grupat personajele, dar mai ales, cum a proiectat și rezolvat conflictul, ține oarecum, de o particularitate romantică. O nota aparte În compoziția operei o au cele doua secvențe de Început, „Dedicația” și „Prologul” ; prin acestea scriitorul definește caracterul de frescă socială a Întregii narațiuni. Dedicația și prologul, specifice lui Filimon, mai ales prin felul cum au fost concepute, dau posibilitatea cititorului să Înțeleagă de la Început că se află
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi vastă e foarte solidă” O epopee intitulată „Ștefaniada” nu s-a realizat, dar a rămas din ea un fragment, poem de sine stătător, „Aprodul Purice”. A proiectat apoi să-și publice opera Într-o structură unitară, cu titluri și secvențe corespunzătoare preocupărilor, dar toate acestea au rămas nefinalizate. „Păcatele tinereților”, primul volum, cuprinde patru părți: „Amintiri din junețe”, „Fragmente istorice”, „Neghină și pălămidă”, „Teatru” și „Negru pe alb”. A tradus din opera lui V. Hugo și Voltaire, dar și din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
drumului care duce la locul acțiunii și se Încheie cu imaginea aceluiaș drum. Fiecare parte este alcătuită din niște capitole cu firul narativ legat de structura subiectului. Autorul se folosește de paralelism. La rândul lui, fiecare capitol este divizat În secvențe neintitulate. Există o legătură Între personaje, un paralelism (Familia, Laura și George Pintea sau Ion și Ana) Aceste paralelisme amintesc de Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu. Există o armonie Între planul etic și cel analitic al romanului; scriitorul conturează personajele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se implica În acțiune, el face mai mult decât atât, comentează permanent evenimentele, ceea ce a și determinat observația că autorul Își prelungește mijloacele criticii În literatură. O tehnică ce ține de modernitatea romanului constă În introducerea În narațiune a unor secvențe tipice genului dramatic, cum este aceea a jocului de cărți de la căpătâiul lui moș Costache, În timpul agoniei sale. Prin intermediul monologului interior, sunt evidențiate gândurile personajelor prezente, fiecare este preocupat de o altă problemă, nici unul sensibil la drama muribundului. De asemenea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
operelor de mare Întindere, aparținând genului epic. Distingem, cum e deja firesc, o expozițiune, menită să Întroducă receptorul În universul temporal, spațial și ontologic În care va Înota o bună bucată de vreme. De altfel, romanul este construit pe trei secvențe narative, socotite planuri existențiale. În prima secvență facem cunoștință cu familia lui Ilie Moromete, o adevărată familie infern, dacă ne gândim că aceasta s-a format din alte două, destrămate de destin. Prima soție a lui Ilie Moromete a murit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Distingem, cum e deja firesc, o expozițiune, menită să Întroducă receptorul În universul temporal, spațial și ontologic În care va Înota o bună bucată de vreme. De altfel, romanul este construit pe trei secvențe narative, socotite planuri existențiale. În prima secvență facem cunoștință cu familia lui Ilie Moromete, o adevărată familie infern, dacă ne gândim că aceasta s-a format din alte două, destrămate de destin. Prima soție a lui Ilie Moromete a murit și el a rămas singur cu trei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a intra În posesia lor, ca să-și plătească dările, adică rata la bancă și foncierea, este sortită eșecului. Motivul lipsei banilor acutizează și starea conflictuală din familie, feciorii sunt iritați din pricina asta, iar vinovatul principal este stăpânul casei. În această secvență narativă mai au loc și alte evenimente cu ecou divers. Printre acestea se numără momentul Întâlnirii lui Moromete cu agernții fiscali și Întâlnirile țăranilor din poiana lui Iocan, unde el citește și comentează ziarul Împreună cu prietenul său, Cocoșilă. Cea de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au loc și alte evenimente cu ecou divers. Printre acestea se numără momentul Întâlnirii lui Moromete cu agernții fiscali și Întâlnirile țăranilor din poiana lui Iocan, unde el citește și comentează ziarul Împreună cu prietenul său, Cocoșilă. Cea de a doua secvență narativă Începe tot cu o imagine a familiei Moromete, aflată pe câmp, la seceratul grâului, În aceeași atmosferă de tensiune, așa zisul moment al desfășurării acțiunii, dar prozatorul surprinde Întreaga suflare a satului, la cel mai important sezon agricol al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În viața satului, pe fiul lui Bălosu, Victor, un fel de aspirant la viața politică a vremii. Polina trebuie văzută dintr-o perspectivă antitetică rebreniană. Ea este opusul Anei din romanul „Ion” al scriitorului ardelean. În cea de a treia secvență narativă, povestitorul continuă să prezinte momente care pun În evidență imaginea lumii satului Siliștea Gumești, aflat În plin sezon agricol, secerișul și treieratul. O scenă memorabilă este cea din familia Boțoghină. Bărbatul, bolnav de tuberculoză, ca să ajungă la un sanatoriu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
structurii agrare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, articulată în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu un larg răsunet în gândirea românească, ce a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică, când asistăm la dezbateri teoretice interesante, cu un relevant conținut științific. Teoria gheristă a neoiobăgiei a adus câteva inovații teoretice și metodologice în cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: fondatorul „neoiobăgiei” a izbutit să „decupeze” din organismul social
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
burghezia sătească (Costea, Larionescu, Tănăsescu, 1996, p. 341); cea mai interesantă contribuție teoretică a autorului neoiobăgiei, pusă în evidență de Ilie Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Gherea relaționează structura socială neoiobagă cu decalajul dintre stadiul de dezvoltare a societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sa de doctorat, o tipologie care deviază de la modelul poporanist-țărănist, de o deosebită relevanță pentru analiza transformărilor structurale ale societății: este vorba despre încorporarea ideii sale asupra structurii de clasă într-o concepție cuprinzătoare a revoluției sociale, alcătuită din trei secvențe: „revoluția-program”, „revoluția-mijloc” și „revoluția-organ”. Elementele ce conferă identitate unei revoluții sociale și o diferențiază de reformă, răscoală, conspirație etc. sunt implicarea clasei sociale care nu a avut până atunci puterea, promovarea unui program de transformare socială și cucerirea puterii de către
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acest tip. Important rămâne faptul că acesta este contexul în care se dezvoltă treptat tipul de migrație ce ajunge dominant probabil către mijlocul anilor ’90 și capătă vizibilitate în România spre sfârșitul acelorași ani. O migrație pentru muncă, alternând secvențe de clandestinitate și legalitate, orientată spre specularea oportunităților și investiția în strategii confirmate de succes. Migrația definitivă către state tradițional de emigrație apare în mod firesc în ansamblul deplasărilor de început și continuă pe parcursul celor 15 ani. Canada, Statele Unite ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reorientat către țara de origine (un astfel de migrant are mult mai multe șanse să fie „convins” să rămână stabil dacă primește o ofertă convenabilă). Totuși, probabilitatea de a se implica într-o nouă deplasare în străinătate crește odată cu numărul secvențelor petrecute în străinătate (Massey et al., 1987). Capitalul de migrație pe care individul îl acumulează nu se degradează decât în condițiile unor schimbări semnificative în tipul de migrație pe care l-a practicat. Cel puțin câtă vreme destinațiile rămân aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în randamentele școlare de peste un punct (uneori, de aproape două puncte) la mediile claselor experimentale 1. Esențialul evaluării formative constă în evaluarea constantă a tuturor elevilor unei clase prin intermediul unor probe de evaluare construite în funcție de obiectivele educative prevăzute pentru fiecare „secvență educațională” (lecție, grup de lecții, capitol de manual). Fără a intra în prea multe detalii, care pot fi regăsite în literatura din domeniu, se procedează la: -împărțirea materiei de studiat în secvențe educaționale; -construcția de probe de evaluare, în funcție de obiectivele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]