19,447 matches
-
lucrări de pictură necesită o muncă mult mai laborioasă decât ideea spontană și primele schițe, dar le implică pe acestea două. Orice artă adevărată oricare ar fi ea, nu este decât un instrument al spiritu‑ lui nostru, o prelungire a simțului nostru interior prin care putem descoperi noi valențe ale ființei noastre; ceea ce noi nu putem exprima, nici gândi, nici simți, este ceea ce se cuprinde în neliniștea melancolică și plină de dragoste și în tresărirea entuziasmului la aceste semne simbolice și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cuprinde în neliniștea melancolică și plină de dragoste și în tresărirea entuziasmului la aceste semne simbolice și magice ale artei: ea le schimbă locul și caută să se refolosească de ele. Senzația este începutul artei: stimularea plăcută a organelor de simț este condiția sine qua non a oricărei frumuseți. Și de la frumusețe pleacă totul, inclusiv credința. Datoria artistului este să păstreze fiecare lucru cât mai clar și mai durabil posibil. Nu se pune problema redării naturii așa cum ar fi putut să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută vizuală; un adevărat exemplu pentru greci, era obiceiul de a‑și decora coloanele astfel încât să fie ușor bombate la mijloc, ceea ce compensa iluzia de concavitate 10. Pictura grecească s‑a păstrat până în zilele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
plăcere, atrage, te încântă, te îmbucură). Cu alte cuvinte, frumusețea este sărbătoarea ochiului - după expresia lui E. Delacroix 84. Când avem în vedere aceste aspecte, nu este vorba de o plăcere numai a minții, nici de o plăcere numai a simțurilor în fața frumuseților. Frumusețea face să vibreze omul în totalitatea ființei sale. Această definiție a sfântului Toma exprimă mai curând neputința cuvintelor 83 ConCiliul eCumeniC al ii‑lea din vaTiCan, Constituția despre liturgie - Sacro sanctum Concilium, nr. 122. 84 Ferdinand Victor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
rezultă prin acțiunea fenomenelor chimice. Proprietățile sunt însușiri caracteristice, cu ajutorul cărora se recunoaște o substanță. Proprietățile substanțelor pot fi: fizice și chimice. Proprietățile fizice se referă la caracteristici și la transformările care nu schimbă compoziția substanțelor. Proprietăți fizice: * Observabile cu simțul * Văzului * Stare de agregare * Culoare * Strălucire * Mirosului * Plăcut * Urât(iritant) * Gustului * Dulce * Amar * Aromat * Pipăitului * Elastic * Rigid * Măsurabile * Solubilitate * Punct de fierbere * Punct de topire Punct de topire (p.t) reprezintă temperatura la care o substanță solidă trece în stare
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
incoloră, inodoră, insipidă; c) fierul are proprietatea de a rugini; d) hârtia are proprietatea de a arde; e) cuprul are proprietatea de a cocli; f)aerul este un gau incolor 12. Proprietățile fizice observabile care se recunosc cu ajutorul organelor de simț sunt: a) starea de agregare, culoarea, aspectul, densitatea, mirosul; b) starea de agregare, culoarea, aspectul, gustul, mirosul; c) starea de agregare, culoarea, temperatura de topire, mirosul, gustul; 13. Apa tulbure de râu conține substanțe aflate: a) în stare lichidă; b
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
cuvintele care lipsesc: Proprietatea fierului de a ...............................este o proprietate ...................deoarece.................. ........ 28. Un cui de fier este supus unor transformări chimice prin: a) îndoire; b) magnetizare; c) rupere; d) ruginire 29. Proprietățile fizice care pot fi observate cu ajutorul organelor de simț, pot fi:a) duritate, strălucire; b) densitate, duritate; c) miros, gust; d) punct de topire, culoare; 30. Sunt proprietăți fizice: a) Alcoolul arde; b) Cauciucul este elastic; c) Vinul se oțetește; d) Gazul metan arde 31. Sunt proprietăți chimice: a
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
fizica modernă”. Ea se poate umple de energia Duhului Sfânt. Este adevărat, în minuni, puterile naturii sunt suspendate. Altă putere lucrează între ele, energiile necreate lucrarea lui Dumnezeu. Dar cuantica ne arată că nici măcar la nivelul materiei, conformitatea cu „bunul simț științific” nu este cel mai bun criteriu de a judeca dacă un fapt este posibil sau nu. Cu atât mai puțin cel al credinței! Revenind la ermetism, Basarab Nicolescu afirma că poemele Jocului secund au fost scrise exact în perioada
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
războiului, romanele lui E. M. Foster (A Room with a View 1908, Howards End 1910) au expus lipsa de esență, uscăciunea atât a intelectualismului abstract, cât și a vieții sociale a claselor superioare. Foster cerea revenirea la bazarea simplă, intuitivă pe simțuri și a satisfacerii dorințelor persoanei fizice. Romanul său, A Passage to India (1924), combină aceste teme, oferind un studiu atent al distanțelor sociale ce despart englezii asupritori de nativii indieni, dovedind astfel imposibilitatea continuării conducerii britanice. În mod similar, D.
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tridimensională. Propunerea introducerii în artă a „ritmurilor cinetice ca forme de bază ale percepției noastre a timpului real” a făcut ca Naum Gabo să creeze o construcție cinetică formată dintr-o vergea metalică transpusă în vibrație motorie. Fovismul cultivă experiența simțurilor, fără a cădea în expresionism. Henri Matisse, Georges Rouault, Maurice Vlaminck, Andre Derain, Raoul Dufy și Georges Braque (pentru puțin timp) sunt parizienii interesați de ceea ce înseamnă arta popoarelor primitive, datorită concentrării și barbarizării formelor, artă în care opera se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
zilele noastre, s-a apropiat tot mai mult de condiția existenței milenare, de rolul de mângâiere, de apropiere a ființelor umane, amintindu-le constant cât este de important să se simtă goi de convenții și prejudecăți; este o explozie a simțurilor în care povestea omului dependent de jocul sunetelor este redată la intensitate maxim. Lumea contemporană a ajuns în punctul se depărtează de valoarea autentică în favoarea zgomotului. Mesajele ieftine pe care le transmit, alături de pretextul etalării „valorii”, sunt reperele la care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
natură, fără doinire, ca mod liric afectiv al tristeții, fără estomparea tragicului, fără sentimentul dorului (specific spiritualității românești), fără propensiunea spre lumină, ca modalitate de integrare în univers. În spiritualitatea românească, lumina e un simbol al vieții, o bucurie a simțurilor, dar și o aspirație spre absolut, spre sacru. Există în literatura româna o propensiune spre lumină începând cu balada Miorița, capodopera absolută a literaturii populare, continuând cu Eminescu, Sadoveanu, Arghezi, Blaga, Barbu. De la Imnul Soarelui din Epopeea lui Ghilgameș până la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tinere fete.” El, Gavrilescu, este aici pentru a-și înfrunta soarta, dar nu o știe, iar greșelile pe care le poate face sunt, fără doar și poate, inevitabile. Pentru a reuși, el ar trebui să recunoască spațiul și să declanșeze simțurile ancestrale cu care era dotat omul mitic, acea memorie a trecutului adânc închisă în fiecare om, uitată. Cele Trei sunt de o frumusete ireală, cum numai niște ființe divine pot să fie, de o tinerețe explozivă, care le oferă un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Fă-le plăcerea. Daca vor să le ghicești, ghicește-le. Dar atenție! Atenție, Gavrilescule, că, dacă iar greșești, te prind în hora lor și nu te mai deștepți pana la ziuă...”. Încercarea eșuează din nou; ca unul care a pierdut simțul arhaic, capacitatea sa de raționament fiind total inoperantă în lumea primordială, el se rătăcește în labirint, nu îl biruie, pierzând astfel contactul cu lumea irealului, rămânând la granița dintre cele doua lumi ireversibile. Reacția celor trei fete este pe măsura
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
forțele interne, de adânc ale miturilor încep să lucreze, acumulând energii, explorând, revărsându-și lavele asemeni unor vulcani. În această noua hiperrealitate, timpurile si spațiile coexistă, mai puțin omul, neobișnuit să accepte pluralități, logici polivalente, dotat doar cu un bun simț aproximativ și cu o logică binară precară pentru complexitatea unui asemenea real. Fantasticul țâșnește impetuos, nefiinf nici nirdic, nocturn, nici sudic, diurn, ci conținându-le pe amândouă. Iar atunci când se întâlnește cu lirismul, rezultatul e covârșitor, de o frumusețe unică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
unor impulsuri ce aparțin instinctului de apărare și de conservare al ființei umane; acțiunile lor se înscriu, de altfel, în sfera realității mai mult decât în sfera supranaturalului. Pe de altă parte, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă aparțin preponderent tipologiei fabulos mitice; simțurile lor exagerate se circumscriu sferei cunoașterii. Considerați a fi ciudați, ei vin să demonstreze importanța căutării dimensiunilor umane ale fiecărui individ în miezul său spiritual și nu în cel al înfățișării fizice. De regulă, calitățile morale sunt asociate cu cele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
luna va fi în romantism ținta magilor, eroilor și amanților, iar Dionis va amenaja aici o feerie minerală, decor al iubirii sale ideale. Lunatismul, termenul lui Călinescu (v. II, Temele romantice: Luna) va genera fie și prin contemplare levitația, anularea „simțului gravitației pe pământ”. Antinomica soarelui, care putea adăposti în castele translucide pe zeii Daciei, luna se restrânge la dimensiunile umane, devenind un adăpost al visării romantice. Personificarea anticilor care văzuseră în Selene o zeitate magnifică, plimbându-se între nori de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de mișcare. În tradiția realistă, visul pare rezolvat straniu în finalul din nuvelă, manevra tipică fiind aceea de a sugera că absența momentană conține ideea că în viață omul din vis poate fi structurat ca o parte a realității. Bunul simț acceptă și intimidează controlând motivul privit altfel de romantici și răspunzând prin variațiuni despre realism tratat ca o formă modificată a fantasticului. Termenul dialogism îi aparține lui M. Bahtin (1895 - 1975) și a fost utilizat în Probleme de literatură și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pentru detalii și pentru scriitură apare ca o tentativă de a găsi coerența subtextuală a semnificațiilor întregului. 7. Modernitate prin psihologism. Introspecție și analiză Personajul lui Holban e hipersensibil, protagonistul își impune o stare de maximă receptivitate, e cu toate simțurile treze, gata să primească orice impuls exterior ce poate declanșa febra analizei: „Vorbele însemnate care vibrează cu aceeași intensitate ca și o amenințare de moarte pentru o ureche mai rafinată, căci dacă ești atent, găsești în ele de pe acum, în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
I-am invidiat această precizie, eu care pot așa de ușor uza de toate mijloacele de investigație și care nu știu nimic!” În romanul la persoana întâi , eul narant suferă de o miopie care se agravează, astfel încât văzul, pricipalul simț al analistului este aproximat. Pe măsură ce îi slăbește vederea, naratorul, ca și orbul, capătă dexteritate și precizie în mișcări, la cunoașterea tactilă, Sandu traseul unei clime simbolice având în vedere logica. Misterul sinuciderii Irinei este un exemplu perfect de ambiguitate, obținută
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
să fie dotată cu o senzualitate ieșită din comun. Fetița, care cântărea patruzeci de kilograme este o funcționară cunoscută în timpul unei călătorii pe munte, iar naratorul se ocupă de educația ei intelectuală, deși micuța doamnă dă dovezi ale „unui uimitor simț de observație și bun gust”, bărbatul nu uită niciodată să o taxeze „drept proastă”, fie că este vorba de autorii de romane franțuzești preferați (Rachilde, Radiguet) fie de preferința ei (Verdi, Pucinni). Uneori sentimentul naratorului se transformă în obiect: Sentimentul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
creion și hârtie, dar nu pot citi decât câteva rânduri fără importanță. Curând cartea și caietul se pierd pe jos, se acoperă cu nisip.” Pasajul conține o metaforă a morții literaturii, tot mediul înconjurător inducând o stare de exacerbare a simțurilor: „Scot din toate aceste atâtea emoții, atât orgoliu de a trăi intens, de a fi în mine un foc cu arșițele și palpitările lui! De a descoperi atâtea lucruri noi, în mine, în vecini și în natură, atâtea taine, nebănuite
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
o tânără servitoare. Respins de Ioana, pătrunde noaptea pe fereastră în odaia naivei Lilli, care, deși intimidată de răutățile lui, îl adoră. Cînd Lilli îl anunță că vor avea un copil, mirel o respinge cu brutalitate. Această relativă lipsă de simț moral intră tot în firea lucrurilor, fiind poate după atâtea nebunii, întâiul act meditat al adolescentului.”<footnote Nicolae Manolescu, op.cit, p. 151 footnote> În Jocurile Daniei obiectele modernității, toate aceste instrumente care ar trebui să înlesnească actul de comunicare
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
al XVIII-lea două mari personalități au avut o considerabilă influență asupra dezvoltării gimnasticii Jean Jacques Rousseau (1712-1778) și îndeosebi I.H.Pestalozzi (1746 1827). Jean Jacques Rousseau a propus pentru educația fizică a copilului aplicarea jocurilor care dezvoltă organele de simț a exercițiilor cu scopul dezvoltării priceperii de măsurare a forțelor, alergarea, săriturile, înotul și alte exerciții executate în aer liber. I. H. Pestalozzi, pedagog elvețian, acordă o mare importanță educației corporale a copiilor, punând în evidență aportul posibil al acesteia
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
localizare și expresivitate; 4. executarea unor exerciții în condiții de echilibru, orientare în spațiu, fapt care conduce la o stăpânire a aparatului locomotor în condiții neobișnuit;. 5. prezența acompaniamentului muzical cu rol deosebit în efectuarea eficientă a mișcărilor, în dezvoltarea simțului ritmului și educarea expresivității. În acest sens vine în sprijinul profesorilor, înlocuind modalitatea imprimării ritmului prin numărătoare. 2.3. MIJLOACELE GIMNASTICII Diversitatea mijloacelor de care dispune gimnastica se pot sistematiza în funcție de obiectivele vizate astfel: 1. Exerciții de front și formații
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]