15,959 matches
-
alte gramatici numai cele dintre categoriile de mai sus care au un conținut lexical, adică cele modale și cele de aspect au calificativul de semiauxiliare, eventual pe langă cel de auxiliare. În sistemul verbal al limbii române se folosesc trei verbe auxiliare morfologice: "a avea", "a vrea" și "a fi". Acest auxiliar servește la alcătuirea a trei forme verbale: Verbul "a vrea" are forme specializate că auxiliar, servind la formarea tipului de viitor din registrul de limbă elevat, în combinație cu
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
de aspect au calificativul de semiauxiliare, eventual pe langă cel de auxiliare. În sistemul verbal al limbii române se folosesc trei verbe auxiliare morfologice: "a avea", "a vrea" și "a fi". Acest auxiliar servește la alcătuirea a trei forme verbale: Verbul "a vrea" are forme specializate că auxiliar, servind la formarea tipului de viitor din registrul de limbă elevat, în combinație cu infinitivul verbului cu sens plin: voi cânta", vei vedea", va bate", vom zice", veți iubi", vor coborî". O variantă
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
morfologice: "a avea", "a vrea" și "a fi". Acest auxiliar servește la alcătuirea a trei forme verbale: Verbul "a vrea" are forme specializate că auxiliar, servind la formarea tipului de viitor din registrul de limbă elevat, în combinație cu infinitivul verbului cu sens plin: voi cânta", vei vedea", va bate", vom zice", veți iubi", vor coborî". O variantă familiară a acestui tip folosește forme și mai reduse ale auxiliarului: oi cântă", ai vedea", o bate", om zice", ați iubi", or coborî
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
cu sens plin: voi cânta", vei vedea", va bate", vom zice", veți iubi", vor coborî". O variantă familiară a acestui tip folosește forme și mai reduse ale auxiliarului: oi cântă", ai vedea", o bate", om zice", ați iubi", or coborî". Verbul a fi se folosește că auxiliar pentru cele mai multe forme verbale compuse. La modul indicativ, viitorul anterior se alcătuiește cu tipul de viitor format cu "a vrea" al lui "a fi", plus participiul verbului cu sens plin: voi/oi fi cântat
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
bate", om zice", ați iubi", or coborî". Verbul a fi se folosește că auxiliar pentru cele mai multe forme verbale compuse. La modul indicativ, viitorul anterior se alcătuiește cu tipul de viitor format cu "a vrea" al lui "a fi", plus participiul verbului cu sens plin: voi/oi fi cântat", vei/ai fi văzut", vă/o fi bătut", vom/om fi zis", veți/ați fi iubit", vor/or fi coborât". La modul conjunctiv se folosește o formă redusă, unica pentru toate persoanele, a
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
formează: La modul prezumtiv, auxiliarul "a fi" participa la formarea ambelor timpuri. La perfectul infinitiv se folosește că auxiliar infinitivul prezent al lui "a fi". "A fi" este și auxiliarul diatezei pasive, formele sale indicând modul, timpul, numărul și persoana verbului, în timp ce verbul cu sens plin este la participiu. Formele verbale compuse din limba franceză (perfectul compus, mai mult ca perfectul, trecutul anterior și viitorul anterior ale indicativului, perfectul imperativului, perfectul condiționalului, perfectul subjonctivului, mai mult ca perfectul subjonctivului, perfectul infinitivului
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
modul prezumtiv, auxiliarul "a fi" participa la formarea ambelor timpuri. La perfectul infinitiv se folosește că auxiliar infinitivul prezent al lui "a fi". "A fi" este și auxiliarul diatezei pasive, formele sale indicând modul, timpul, numărul și persoana verbului, în timp ce verbul cu sens plin este la participiu. Formele verbale compuse din limba franceză (perfectul compus, mai mult ca perfectul, trecutul anterior și viitorul anterior ale indicativului, perfectul imperativului, perfectul condiționalului, perfectul subjonctivului, mai mult ca perfectul subjonctivului, perfectul infinitivului și perfectul
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
participiu. Formele verbale compuse din limba franceză (perfectul compus, mai mult ca perfectul, trecutul anterior și viitorul anterior ale indicativului, perfectul imperativului, perfectul condiționalului, perfectul subjonctivului, mai mult ca perfectul subjonctivului, perfectul infinitivului și perfectul participiului) se alcătuiesc cu două verbe auxiliare morfologice: "avoir" „a avea” și "être" „a fi”. Distribuția lor nu depinde de mod și timp, ci de diateza verbului. Cu avoir se formează toate formele compuse ale aproape tuturor verbelor la diateza activă. Este vorba de toate verbele
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
imperativului, perfectul condiționalului, perfectul subjonctivului, mai mult ca perfectul subjonctivului, perfectul infinitivului și perfectul participiului) se alcătuiesc cu două verbe auxiliare morfologice: "avoir" „a avea” și "être" „a fi”. Distribuția lor nu depinde de mod și timp, ci de diateza verbului. Cu avoir se formează toate formele compuse ale aproape tuturor verbelor la diateza activă. Este vorba de toate verbele tranzitive și de marea majoritate a celor intranzitive: "j’ai mangé une pomme" „am mâncat un măr”, "elle aurait volé en
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
infinitivului și perfectul participiului) se alcătuiesc cu două verbe auxiliare morfologice: "avoir" „a avea” și "être" „a fi”. Distribuția lor nu depinde de mod și timp, ci de diateza verbului. Cu avoir se formează toate formele compuse ale aproape tuturor verbelor la diateza activă. Este vorba de toate verbele tranzitive și de marea majoritate a celor intranzitive: "j’ai mangé une pomme" „am mâncat un măr”, "elle aurait volé en ballon" „ea ar fi zburat cu balonul”. Être se folosește pentru
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
verbe auxiliare morfologice: "avoir" „a avea” și "être" „a fi”. Distribuția lor nu depinde de mod și timp, ci de diateza verbului. Cu avoir se formează toate formele compuse ale aproape tuturor verbelor la diateza activă. Este vorba de toate verbele tranzitive și de marea majoritate a celor intranzitive: "j’ai mangé une pomme" „am mâncat un măr”, "elle aurait volé en ballon" „ea ar fi zburat cu balonul”. Être se folosește pentru toate verbele reflexive ("nous nous sommes promenés" „ne-
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
diateza activă. Este vorba de toate verbele tranzitive și de marea majoritate a celor intranzitive: "j’ai mangé une pomme" „am mâncat un măr”, "elle aurait volé en ballon" „ea ar fi zburat cu balonul”. Être se folosește pentru toate verbele reflexive ("nous nous sommes promenés" „ne-am plimbat”, "s’être entendus" „a se fi înțeles”). Tot cu acest auxiliar se formează și timpurile compuse ale unor verbe active intranzitive: "vous êtes venus" „ați venit”, "qu’elle soit arrivée" „(ea) să
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
en ballon" „ea ar fi zburat cu balonul”. Être se folosește pentru toate verbele reflexive ("nous nous sommes promenés" „ne-am plimbat”, "s’être entendus" „a se fi înțeles”). Tot cu acest auxiliar se formează și timpurile compuse ale unor verbe active intranzitive: "vous êtes venus" „ați venit”, "qu’elle soit arrivée" „(ea) să fi sosit”. Diateza pasivă are în esență aceeași structură că în română, formele pe care le are "être" la diateza activă fiind asociate cu participiul perfect al
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
active intranzitive: "vous êtes venus" „ați venit”, "qu’elle soit arrivée" „(ea) să fi sosit”. Diateza pasivă are în esență aceeași structură că în română, formele pe care le are "être" la diateza activă fiind asociate cu participiul perfect al verbului cu sens plin și având funcția de a indica modul, timpul, numărul și persoana acestuia: "îl a été trompé" „(el) a fost înșelat”, "je serai puni(e)" „voi fi pedepsit(a)”. Gramaticile limbii franceze iau în seamă și un numar
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
și având funcția de a indica modul, timpul, numărul și persoana acestuia: "îl a été trompé" „(el) a fost înșelat”, "je serai puni(e)" „voi fi pedepsit(a)”. Gramaticile limbii franceze iau în seamă și un numar de așa-numite verbe semiauxiliare, care se asociază cu infinitivul verbului principal. Astfel se formează construcții numite perifraze verbale. Principalele verbe semiauxiliare sunt "aller" (sens plin „a merge”), "venir" (sens plin „a veni”) și "faire" (sens plin „a face”). Primele două servesc la formarea
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
timpul, numărul și persoana acestuia: "îl a été trompé" „(el) a fost înșelat”, "je serai puni(e)" „voi fi pedepsit(a)”. Gramaticile limbii franceze iau în seamă și un numar de așa-numite verbe semiauxiliare, care se asociază cu infinitivul verbului principal. Astfel se formează construcții numite perifraze verbale. Principalele verbe semiauxiliare sunt "aller" (sens plin „a merge”), "venir" (sens plin „a veni”) și "faire" (sens plin „a face”). Primele două servesc la formarea unor timpuri ale indicativului: Verbul "faire" folosit
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
a fost înșelat”, "je serai puni(e)" „voi fi pedepsit(a)”. Gramaticile limbii franceze iau în seamă și un numar de așa-numite verbe semiauxiliare, care se asociază cu infinitivul verbului principal. Astfel se formează construcții numite perifraze verbale. Principalele verbe semiauxiliare sunt "aller" (sens plin „a merge”), "venir" (sens plin „a veni”) și "faire" (sens plin „a face”). Primele două servesc la formarea unor timpuri ale indicativului: Verbul "faire" folosit la orice formă verbală formează o construcție numită factitiva, care
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
cu infinitivul verbului principal. Astfel se formează construcții numite perifraze verbale. Principalele verbe semiauxiliare sunt "aller" (sens plin „a merge”), "venir" (sens plin „a veni”) și "faire" (sens plin „a face”). Primele două servesc la formarea unor timpuri ale indicativului: Verbul "faire" folosit la orice formă verbală formează o construcție numită factitiva, care exprimă faptul că subiectul pune pe altcineva să efectueze o acțiune în locul său: "îl s’est fait couper leș cheveux" „s-a tuns” (nu singur, ci a pus
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
verbală formează o construcție numită factitiva, care exprimă faptul că subiectul pune pe altcineva să efectueze o acțiune în locul său: "îl s’est fait couper leș cheveux" „s-a tuns” (nu singur, ci a pus pe cineva să-l tundă). Verbele auxiliare morfologice pe care le folosește sistemul verbal al limbii sârbe sunt "jesam", "biți" (ambele aceste verbe fiind corespunzătoare verbului românesc „a fi”), "hteti" „a vrea” și "nemoj" (verb niciodată folosit cu sens plin). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
acțiune în locul său: "îl s’est fait couper leș cheveux" „s-a tuns” (nu singur, ci a pus pe cineva să-l tundă). Verbele auxiliare morfologice pe care le folosește sistemul verbal al limbii sârbe sunt "jesam", "biți" (ambele aceste verbe fiind corespunzătoare verbului românesc „a fi”), "hteti" „a vrea” și "nemoj" (verb niciodată folosit cu sens plin). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă două verbe auxiliare morfologice care alcătuiesc forme temporale compuse: Verbul szokott este un auxiliar de aspect, exprimând
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
îl s’est fait couper leș cheveux" „s-a tuns” (nu singur, ci a pus pe cineva să-l tundă). Verbele auxiliare morfologice pe care le folosește sistemul verbal al limbii sârbe sunt "jesam", "biți" (ambele aceste verbe fiind corespunzătoare verbului românesc „a fi”), "hteti" „a vrea” și "nemoj" (verb niciodată folosit cu sens plin). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă două verbe auxiliare morfologice care alcătuiesc forme temporale compuse: Verbul szokott este un auxiliar de aspect, exprimând faptul că o
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
tuns” (nu singur, ci a pus pe cineva să-l tundă). Verbele auxiliare morfologice pe care le folosește sistemul verbal al limbii sârbe sunt "jesam", "biți" (ambele aceste verbe fiind corespunzătoare verbului românesc „a fi”), "hteti" „a vrea” și "nemoj" (verb niciodată folosit cu sens plin). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă două verbe auxiliare morfologice care alcătuiesc forme temporale compuse: Verbul szokott este un auxiliar de aspect, exprimând faptul că o acțiune se efectuează în mod repetat, obișnuit. Are particularitatea
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
morfologice pe care le folosește sistemul verbal al limbii sârbe sunt "jesam", "biți" (ambele aceste verbe fiind corespunzătoare verbului românesc „a fi”), "hteti" „a vrea” și "nemoj" (verb niciodată folosit cu sens plin). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă două verbe auxiliare morfologice care alcătuiesc forme temporale compuse: Verbul szokott este un auxiliar de aspect, exprimând faptul că o acțiune se efectuează în mod repetat, obișnuit. Are particularitatea de a avea numai formă de indicativ trecut, dar înțeles de prezent, si
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
limbii sârbe sunt "jesam", "biți" (ambele aceste verbe fiind corespunzătoare verbului românesc „a fi”), "hteti" „a vrea” și "nemoj" (verb niciodată folosit cu sens plin). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă două verbe auxiliare morfologice care alcătuiesc forme temporale compuse: Verbul szokott este un auxiliar de aspect, exprimând faptul că o acțiune se efectuează în mod repetat, obișnuit. Are particularitatea de a avea numai formă de indicativ trecut, dar înțeles de prezent, si se asociază cu infinitivul: "Esténként olvasni szoktam" „Seară
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
auxiliar de aspect, exprimând faptul că o acțiune se efectuează în mod repetat, obișnuit. Are particularitatea de a avea numai formă de indicativ trecut, dar înțeles de prezent, si se asociază cu infinitivul: "Esténként olvasni szoktam" „Seară obișnuiesc să citesc”. Verbul talál are, când este folosit cu sens plin, sensul „a găsi”. Că verb auxiliar are valoare modala, exprimând caracterul întâmplător, neintenționat al acțiunii: "Ha el találod árulni a titkot, megharagszom" „ Dacă cumva divulgi secretul, mă supăr”. Verbul tetszik (sensul sau
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]