24,313 matches
-
crezând că trăsura aparținea lui Vintilă și fusese ascunsă la mine; 5. că pe Lia, nu pe Pia voiau să ducă la Kommandantură. În fine, se duse cu vorbe de speranță. Noi credeam că voiau să facă șantaj și că amenințările de arestare nu se vor înfăptui, fiind în contra tuturor regulilor și convențiunilor internaționale. Iluziile nu ținură mult. La 3 decembrie veni un ofițer să-l poftească pe Costache la Kommandantură. Aducându-mi aminte de „bagajele“ lui Vredenburch, îl povățuii să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-mi ceară pâinea ceea excepțională, pe când Pia și cu mine mâncam din cea proastă. Ni se anunță că în curând nu vom mai avea apă decât cinci ore pe zi și că de la 15 februarie ne vor tăia electricitatea. Această amenințare nu se înfăptui, ar fi fost lucru foarte penibil în mijlocul iernii, petrolul fiind monopolizat de germani și imposibil de găsit. mariu theodorian, director la mitropolie [ Aceste preocupări materiale nu ne mai făceau mare impresie, mai ales că izbucni scandalul de la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mariu Theodorian 85 cu câțiva preoți, Teofil Ploeșteanu, Valerian Râmniceanu, [Iosif, arhimandrit de scaun la Mitropolie, Meletie, Constantinescu, Musceleanu, G.I. Golescu, Scriban](Ediția a II-a, 1996, p. 40.) s-au dus la bătrânul mitropolit Alex. Donici Konon și, cu amenințări, i-au luat semnătura ca să-l numească director la Mitropolie. De acolo s-au dus la Marghiloman pentru a obține consimțământul lui. Înapoindu-se din nou la Mitropolie, i-au pus doi sergenți la ușă, interzicându-i orice comunicație cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Pitești, numit prefect de germani și se plimba în trăsură cu nevasta alături și soldatul german pe capră. Amândoi tinerii Beldiman rămași dezertori ai armatei române în teritoriul ocupat erau acum servitorii cei mai plecați ai germanilor. Pe lângă perchezițiile, rechizițiile, amenințările, cererea de locuință, mai era și urgia timpului. Cincisprezece zile la rând a viscolit cu zăpadă, [a fost] măzăriche, polei și iar zăpadă, fără ca gerul să scadă sau să se oprească viforul măcar un ceas. Orașul era îngropat în omăt
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
le auzeam tunând în depărtare; răsunau parcă în noi. Ziarele ne umpleau de groază. Germanii, pentru prima oară, au rupt frontul rus. Comunicatul lui Kerenski 147, recunoscând trădarea armatei, revolta soldaților, refuzul lor de a se supune ordinelor ofițerilor și amenințările ce le fac, confirma această tragică știre. Apelul adresat poporului ca o supremă încercare spre a-i readuce la datorie nu putea înșela pe nimeni. Ce era să ne facem noi, ce se făceau biata Moldovă, armata, ai noștri? Unde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și făceau muzică pentru patru mâini cu ofițeri în gazdă acolo.] (Ediția a II-a, 1996, p. 126.) D-ra Stoicescu, asemenea, fusese arestată. Dânsa fusese expediată la Horezu, fiindcă combătuse plebiscitul pentru Carp. A fost trădată de un licean, sub amenințarea lui Tzigara-Samurcaș. Biata femeie era tuberculoasă. Lucrase cu noi la Spitalul 108 din Azilul Regina Elisabeta. De la Azil mi-a scris și Lili Fălcoianu că au 250 infirmi de război, care învață un meșteșug în atelierele organizate de d-na
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
antidinastic cu generalul Averescu, asupra căruia avea mare influență, [dar era și dânsul sub a lui Gr. Filipescu.]( Ediția a II-a, 1996, p. 160.) Ziarele din Moldova erau strașnic de cenzurate, dar din scrisori vedeam că tot felul de amenințări se făceau fostului minister, și când Take Ionescu, dr. Ion Cantacuzino și câțiva alții cerură trecerea în Franța, Guvernământul German din București le-a acordat-o cu condițiunea ca deodată cu ei să plece și cei trei frați Brătieni cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de scandalul lui Clemenceau cu Sixte de Bourbon, care, în numele cumnatului său, împăratul Carol, pro pusese Franței pace separată. Tăgăduirea adevărului, publicarea în ziarele franceze a scrisorii împăratului către Sixte, apoi telegramele lui cu declarații de credință către Wilhelm și amenințări către francezi, demisia lui Czernin, demisia guvernului ungar, fierberea tot mai mare a slavilor din Austria, organizarea legiunilor cehe și transilvănene, cu sosirea românilor din America; le mergea foarte rău, pacea în Orient nu le ajuta; de la noi luaseră mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să scoată argintăria lui Ionel pentru domnul maior și familia. D-na Crivăț nici habar nu avea unde se afla argintăria, protestă cu sinceritate că nu o are și că a luat-o Ionel. Insistența d -lui Tzigara merge până la amenințări jumătate glumețe, jumătate serioase că va fi dusă în Bulgaria. „Știți că d. Brătianu avea multă argintărie, a luat-o la Iași. Cu ce ar fi mâncat?“ „Cu degetele! Și de nu o ai în casă, găsește-o de aiurea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aceste mici mizerii ne înveseleau mai mult decât ne supărau, totuși erau triste din punctul de vedere național. Știam că se vor răsfrânge asupra lor și simțeam că sfârșitul se apropia; discursurile lui Czernin, ordinele de zi ale lui Hindenburg, amenințările către cei ce ar voi să dezerteze, protestările Kaiserului și Kronprințului că n-au voit, nici n-au provocat războiul, totul destăi nuia demoralizarea Puterilor Centrale. Cum ar mai fi putut lupta fără de încredere? serbarea de la govora Mă duceam prin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la poliție, care a răspuns că au autorizarea de a percheziționa. „Dar eu nu sunt pus aici de poliție, ci de Ministerul de Interne, numai de acolo primesc ordine, de voi fi silit dau ordin soldaților să tragă.“ La această amenințare au fugit. La Aristide Blank, unde erau găzduiți ofițeri germani, legionarii au fugit sărind pe fereastră când au sosit soldații de la poliția germană ca să-l apere. Căci aveam și poliție germană, precum serviciul C.F.R. este dublat de germani; germani la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai 1995 și să-mi continui singur activitatea artistică. Hotărât să mă retrag din cenaclul ”Nicolae Popescu”, l-am anunțat pe directorul Casei de Cultură, dl. prof. Horațiu Vornica, de intenția mea. Acesta, s-a împotrivit, chiar a recurs la amenințări. Știind că activez în cadrul Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților, a crezut că voi înființa în cadrul acesteia un cenaclu. Nu s-a mulțumit să mă amenințe doar pe mine, l-a amenințat chiar pe președintele asociației, dl. Erwin
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
obțină neapărat ceva sau să iasă din vreo încurcătură, și alegea această cale a marilor izbucniri de mânie, cu atât mai „necontrolate“, mai vehemente și mai teatrale, cu cât miza pusă în joc era mai mare. Au intrat în legendă amenințările cu emigrarea făcute în câteva rânduri. El nu mai suportă să fie tratat cum este tratat, el va emigra în... Portugalia, va mătura străzile Lisabonei și le va face lună, lună le va face, el, academicianul român ajuns în țări
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
confrunt amintirile proprii cu ale sale, spre a veni, din zona mea de observare, cu unele precizări, completări sau eventual corectări. Și eu am fost de față, de pildă, la o scenă în care Zaharia Stancu a făcut uz de amenințarea că va emigra în Portugalia, dar petrecută în alt cadru decât cel de la Uniunea Scriitorilor, și anume la Comitetul Central, în cabinetul unuia dintre secretarii partidului, Gheorghe Pană, dacă e să-i dau și numele. Erau acolo, în afară de Stancu, E.
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
literară, să publicăm o anchetă favora bilă filmului Reconstituirea la care răspunseseră treizeci și trei de scriitori. Stancu, stârnit de noi, cei din redacție, dar și de Jebeleanu („să te vedem, Zăricuță“), se ambalase, și dacă tot ajunseserăm la C.C., a aruncat amenințarea cu plecarea în Portugalia: va mătura străzile Lisabonei, le va face lună, lună le va face etc. Înaltul funcționar de partid, îngrozit de ce-i auzeau urechile, de ce putea spune Z. Stancu acolo, în sfânta sfintelor, l-a căutat pe dată
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pentru că filmul lui Pintilie a fost interzis peste puțină vreme. Episodul cu Zaharia Stancu, de care am amintit, nu trebuie contrapus celui relatat în carte de Crohmălniceanu. Se pare că Stancu a folosit și în alte împrejurări decât acestea două amenințarea teatrală cu emigrarea, verificând astfel eficiența procedeului repetiției și în alte planuri decât cel literar. Privitor la întâlnirea scriitorilor cu Ceaușescu, povestită în carte, am de făcut următoarea completare: Paul Anghel nu i-a acuzat indefinit pe unii scriitori de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
statutul de observator), Nastase a criticat... Europa; 3. Încearcă să provoace din partea poporului român o reacție ostilă Europei și de sprijin al regimului; el tuna și fulgeră contra Europei pentru că refuză să ajute România (după barbaria minereasca!) și trece la amenințări, ca de exemplu frază: Dacă Europa va continua să se poarte așa cu România, aceasta se va alătura altor zone ale lumii..." (Alt continent? Chină? Lumea a treia? El nu o mai spune); 4. Face afirmații fantasmagorice despre anumite cercuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
patronajul de' Medici au fost instituite în primii ani ai domniei lui Lorenzo, devenind aspecte intrinseci ale guvernării teritoriale florentine în perioada lorenziană. Fără îndoială, ar fi dificil să pretindem că înnoirile aduse de Lorenzo în patronajul teritorial au constituit amenințări formale specifice la adresa instituțiilor tradiționale ale republicii florentine. Dar, așa cum am văzut, activitatea lui Lorenzo în dominion a demonstrat faptul că era dispus să sacrifice elemente importante ale consensului florentin care a sprijinit sistemul medicean de patronaj teritorial aplicat din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
judecătorească din Florența ar fi mai puternică decât un proces într-o capitala de provincie mică și relativ îndepărtată. Cei Opt pentru Securitate reprezentau o magistratură inițial înființată în 1378, în urma revoltei Ciompilor, cu puteri depline pentru protejarea Florenței împotriva amenințărilor interne și externe la adresa securității ei. Cu timpul, Cei Opt și-au extins competența, prin includerea crimelor în care erau implicați evrei și a unei game largi de infracțiuni morale 6. Cei Opt au devenit atât de puternici și intruzivi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să dețină simultan funcțiile de officium și commisio, cele două funcții erau juridic distincte 16. Bodin a remarcat că acestor comisari li se puteau da puteri foarte mari sau foarte mici, deși el dezaprobă delegările extinse, deoarece acestea puteau deveni amenințări la adresa commonwealth-ului17 [s.t.]. În Evul Mediu târziu și perioada modernă timpurie, în timp ce autoritatea centrală se extindea în diferite regiuni ale Europei, funcționarii numiți și commissarii, commissaires, comisionarios, Kommissare și "comisari" [commissioners] erau frecvent chemați să rezolve problemele statelor emergente
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Italia. 5 În mod tipic, a fost prezentat exemplul Della famiglia a lui Alberti; dar preocuparea lui Alberti pentru unitatea familiei a fost o consecință directă a exilării familiei sale din Florența. Concluzia dialogului lui Alberti nu este aceea a amenințării generale a familiei extinse, ci a politicii florentine care a conferit corență unei vieții de familie ușor de obliterat prin exilare. A se vedea, de asemenea, Melissa Meriam Bullard, "Marriage Politics and the Family în Florența. The Strozzi-Medici Alliance of
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
observă că marea majoritate a articolelor politice, a notelor și excerptelor, a extraselor din presa străină, a traducerii unor articole din aceasta, se referă cu predilecție la evenimente, la fapte și situații, la contextul unor împrejurări, ce vizează "riscuri și amenințări reale" la siguranța statului, sugerând și "oportunități de promovare a intereselor românești" în plan internațional, conținând deopotrivă "indicii sau informații de interes documentar în domeniu", gazetarul având capacitatea de a surprinde "raportul de cauzalitate" al acestora, "consecințele" în dinamica evoluției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o nespusă bucurie, văzând că ursul s-a prefăcut în veveriță. În același moment sosiră și haitașii și goana se isprăvi. Mulțămit că am scăpat de cei trei urși care în timp de vreo trei oare au stat ca o amenințare asupra capului meu, îmi reveni, ca după orice primejdie trecută, curajul la loc, ba încă îmi reveni mai mare, ca și când m-aș fi luptat cu fiarăle și le-aș fi răpus. Apoi, pentru a nu da de bănuială tovarășilor mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nevoie de masive investiții și în alte domenii: eradicarea șomajului, a foametei, apărarea sănătății oamenilor etc. Fără a determina dezvoltarea socială, educația este un factor de prim ordin al devenirii, ea pregătind oamenii pentru schimbare, pentru perspectivele, dar și pentru amenințările pe care aceasta le creează (12). Dar cu aceasta, intrăm în problemele de viitor ale educației... Transformările politice și social-economice care au avut loc în ultimii cinci ani în fostele țări socialiste europene au creat premise pentru dezvoltarea învățămîntului pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experențială, care presupune o integrală implicare a persoanei în învățare, ceea ce se petrece atunci cînd activitatea se bazează pe inițiativa studentului, avînd drept consecință schimbarea comportamentului acestuia. Cînd învățarea este impusă, deci și schimbarea comportamentului, aceasta este simțită ca o amenințare, căreia i se opune rezistență. Cînd inițiativa de învățare aparține studentului, amenințarea contra eului acestuia este foarte slabă, iar învățarea are loc în condiții optime. Învățarea se realizează prin activitate; numai făcînd, elevul înțelege și reține. Procesul de învățare este
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]