16,669 matches
-
gustului, ai valorilor și ideilor, propunînd noi modele de identificare și producînd imagini rezonante în stil, modă și comportament. O dată cu dezvoltarea culturii media, indivizii sînt supuși unui flux de imagini și sunete de o amploare fără precedent, care pătrunde în căminele lor, cărora noile lumi virtuale ale divertismentului, informației, sexului, politicii le reordonează spațiul și timpul, anihilîndu-le distincția dintre realitate și imaginea mediatică, producînd în același timp noi forme ale experienței și subiectivității. Aceste schimbări cu urmări profunde în viața politică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau clase sociale asupra celeilalte/celorlalte, în virtutea presupusei sale superiorități sau a ordinii firești a lucrurilor. De exemplu, femeile sînt considerate, prin natura lor, pasive, domestice, supuse etc., iar sfera ce li se cuvine este aceea a vieții private, a căminului, în vreme ce sfera publică este rezervată reprezentanților mai activi, raționali și dominatori ai sexului bărbătesc. Oamenii de culoare sînt adesea considerați leneși, iraționali, proști și ca atare inferiori rasei albe dominatoare. O asemenea gîndire sexistă și rasistă se bazează pe un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale momentului, cît și structura vieții cotidiene. Voi demonstra că pelicula Poltergeist și alte filme de groază exprimă spaima provocată de o mișcare decadentă apărută în epoca prezentă și construiesc alegorii ale anxietății sociale cu privire la pierderea locului de muncă, a căminului, a familiei. Voi aduce apoi în discuție situația actuală a tineretului prin analiza filmului Slacker și a serialului MTV Beavis și Butt-Head. În cuprinsul acestui capitol, voi sugera că textele culturii media reprezintă alegorii sociale care exprimă temerile unor clase
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bine de șaptezeci de milioane de dolari. Ca recompensă a eforturilor eroice depuse, lui i se asigură toate facilitățile dorite de noua clasă mijlocie cu dare de mînă. Descrierea acestei clase și a temerilor sale de a pierde toate acestea căminul, familia, averea, este tema centrală a peliculelor din această serie. Însuși numele de "Freeling" evocă ideologia dominantă, aceea a libertății; din această perspectivă, "freeling" este o ființă liberă, un membru al unei clase și societăți eliberate de grijile și nevoile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
spațiul public și cel privat, în viața contemporană desfășurată în cartierele rezidențiale. Oamenii de aici au în comun spațiul public al televiziunii, mijloacele de comunicare în masă și cultura "de larg consum", la care însă participă din spațiul privat al căminelor lor. Comunitatea prezentată aici este una a divertismentului, al cărei liant sînt elementele ce țin de divertisment și joc: jucării, televizor, sport, bere și alte bunuri de consum. Este o comunitate fragilă: fără televizor, spre exemplu, grupul de vecini care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai important în salvarea fetiței, reluînd și subliniind astfel imaginea tradițională a femeii ca apărătoare și educatoare a copiilor. Pe lîngă reprezentarea acestui sentiment de teamă față de dezmembrarea familiei, Poltergeist se concentrează și asupra spaimei omului de a-și pierde căminul sau de a și-l vedea năruit. "Visul american" s-a axat în mod tradițional asupra achiziționării unui cămin, a unei case proprii, așa că, într-o epocă în care șomajul devenea tot mai frecvent, economia era tot mai slăbită și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Pe lîngă reprezentarea acestui sentiment de teamă față de dezmembrarea familiei, Poltergeist se concentrează și asupra spaimei omului de a-și pierde căminul sau de a și-l vedea năruit. "Visul american" s-a axat în mod tradițional asupra achiziționării unui cămin, a unei case proprii, așa că, într-o epocă în care șomajul devenea tot mai frecvent, economia era tot mai slăbită și veniturile scădeau, teama de a-și pierde locuința, teama de a nu o putea întreține, sporea. Stephen King, autorul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aparatele și instalațiile fie nu mai funcționează, fie că o fac, dar nu se supun comenzilor, aparatele de uz casnic și jucăriile se dezmembrează. În cele din urmă, casa se prăbușește la modul propriu și familia trebuie să fugă. Alegoria căminului aflat sub asediu este unul din elementele care explică eficacitatea acestui film în manipularea publicului: spectatorii se pot ușor identifica cu această familie foarte obișnuită, aparținînd păturii mijlocii, aflată într-o casă care le dă mereu de lucru și pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mulți și-au pierdut realmente locuințele în epoca lui Reagan și Bush. Orizontul social al filmului Poltergeist este, așadar, pierderea locuinței și dezmembrarea familiei într-o perioadă de insecuritate economică și fragmentare socială în care mulți oameni și-au pierdut căminele, în care rata divorțului era de 50% și în care păturile mijlocii și superioare ale societății decad. Cîmpul discursiv al acestui film cuprinde atît discursuri în favoarea ideii de familie, cît și o articulare a temerilor existente privitoare la familie și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care rata divorțului era de 50% și în care păturile mijlocii și superioare ale societății decad. Cîmpul discursiv al acestui film cuprinde atît discursuri în favoarea ideii de familie, cît și o articulare a temerilor existente privitoare la familie și cămin. Amenințările la adresa securității clasei de mijloc sînt proiectate asupra acestor spirite malefice care servesc drept suport alegoric al forțelor economice care dezbină familiile și cauzează pierderea căminelor și încadrîndu-le într-o mișcare regresivă. După cum am spus, sursa tulburării spiritelor este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de familie, cît și o articulare a temerilor existente privitoare la familie și cămin. Amenințările la adresa securității clasei de mijloc sînt proiectate asupra acestor spirite malefice care servesc drept suport alegoric al forțelor economice care dezbină familiile și cauzează pierderea căminelor și încadrîndu-le într-o mișcare regresivă. După cum am spus, sursa tulburării spiritelor este rezultatul unei decizii a companiei imobiliare (la care este angajat și tatăl) de a-și realiza proiectul de construcție pe terenul unui cimitir, îndepărtînd pietrele funerare fără
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de-al doilea. Imaginea membrilor sectei albi săraci izolați în peșteră reprezintă temerile clasei de mijloc, înspăimîntată că recesiunea i-ar putea aduce într-o stare de sărăcie asemănătoare. Însumînd toate acestea, imaginile albilor săraci și imaginile morților care bîntuie căminele burgheze codifică temerile și anxietățile unei epoci de insecuritate socială și economică determinată de invazia altor rase și clase. Poltergeist II continuă, așadar, procesul de sondare a angoaselor contemporane cu privire la rasă, clasă și sex (într-o manieră mai radicală și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contemporane cu privire la rasă, clasă și sex (într-o manieră mai radicală și mai extravagantă decît primul film al seriei). Pelicula a fost lansată în 1986, în perioada recesiunii din timpul președinției Reagan, perioadă de accentuată teamă de șomaj, de pierderea căminului și de pierdere a controlului asupra propriei existențe. O dată mai mult, tehnologia apare ca imposibil de controlat: într-o scenă de la începutul filmului, aspiratorul o ia razna și pe tot parcursul filmului mașina tatălui se strică mereu, dînd probabil glas
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dezmembrîndu-se și apoi reunindu-se, sub forma unei fantezii cinematografice produse într-o epocă în care familiile reale se dezmembrau sub presiunea unei economii în declin și a ordinii sociale în plin proces de dezintegrare. Este foarte adevărat că pierderea căminului, a locului de muncă și criminalitatea amenințătoare, ca și declinul economic reprezentau și încă mai reprezintă temeri extrem de reale și puternice în societatea contemporană a Statelor Unite; așadar, probabil pentru public contruntarea cu aceste angoase era de preferat să se facă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o distrugă. În filmele Poltergeist, deceniul șase este doar amintire: tradiționalismul implacabil și triumful valorilor familiei și-au luat revanșa, iar Hollywood-ul se întoarce fericit la acele instituții conservatoare precum familia burgheză. Cu toate acestea, fericirea nu este deplină în căminul celor curajoși și în patria libertății; pentru a descoperi modul în care se articulează dinamica claselor în cinematografia hollywoodiană, trebuie studiate genuri precum filmele de groază și fantastice pentru a înțelege vicisitudinile în materie de clasă ale societății contemporane și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
regret și vinovăție, fiica cea mică. După un prim și, de altfel, unic eșec amoros, Mària Sucutărdean se căsătorește cu Agustin Vălean, pretendentul ei ursuz și fără umor, însă de încredere și bun gospodar. Elanul Màriei de a-și gestiona căminul după regulile unui bun gust sumar este bulversat sistematic de dificultățile de comunicare dintre cei doi soți, idealismul ei, deși rudimentar și ușor de întreținut, fiind respins tot mai evident de bărbatul ce se știa neiubit, ales mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prietenilor sunt momente fundamentale, condiționând din interior memoria. Uciderea Lolei, o colegă de la facultate, are o semnificație majoră în roman. În ceea ce trebuia să pară o sinucidere, asasinii au spânzurat-o pe Lola cu un cordon găsit în camera de cămin. Acest obiect fără însemnătate, pe care scriitoarea și-l recunoaște, își găsește sensul când leagă, printr-un transfer semantic purificator, două lumi, cea a morților și cea a celor care trebuie să păstreze și să transmită adevărul. Frica și moartea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
aglomerări piramidale de corpuri, aceleași interioare domestice. Membrana ce desparte realul de viața ascunsă a subconștientului tresare și vibrează la fiecare semn: în Eine Kleine Nachtmusik (1943), o floare a soarelui gigantică zace, învinsă, la podea. În coridorul unui hotel/ cămin de fete, colapsând în neumărate uși și infinite încăperi, floarea sălbatică pare a fi pierdut lupta cu două fetițe. În timp ce una de odihnește lângă ușa închisă a camerei 207, cu hainele în dezordine și pumnul strâns în jurul unei petale galbene
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tulburător mister din lume: un număr mic de oameni reușește întotdeauna să guverneze un număr mare, ba obține chiar și consimțămîntul acestuia din urmă. Numărul mic însuși sfîrșește prin a se condensa într-un punct, conducătorul, ca lumina într-un cămin. Întreaga muncă a psihologiei mulțimilor este motivată de o problemă particulară: în societatea de mase, acestea nu se mai supun, ci își manifestă puterea. Iar conducătorii nu mai comandă, ci își ascund propria putere și ezită. Or, o putere nesigură
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și al zvonului. Psihologul francez desprinde cu o precizie uimitoare, nedezmințită de nimic pînă astăzi, o teorie a comunicațiilor de masă căreia, la vremea sa, nimic și nimeni nu îi netezise calea. Descrie modul în care pătrund ele în fiece cămin și transformă indivizii izolați, de pildă pașnicii cititori de ziare, în acea mulțime invizibilă care este publicul publicul unui jurnal, publicul unui partid etc. Mesajele presei sugerează credințele capricioase și pasagere care sînt opiniile, asemenea valurilor care se iscă și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
același loc și în același timp, trebuie să facem față unor mulțimi iremediabil dispersate, adică publicului. Sigur că mijloacele de comunicare fac inutilă reunirea oamenilor pentru a se informa, pentru a se imita și inter-imita. Aceste mijloace pătrund în toate căminele, intră ele însele în casele oamenilor, pentru a face din ei membrii unei mase. Dar e o masă pe care nu o vedem nicăieri, tocmai pentru că e peste tot. Milioanele de persoane care își citesc liniștite ziarul, care involuntar preiau
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mulțimi artificiale. Mijloacele de comunicare fac din ele mai multe tipuri de public. Diferențele sînt ușor de sesizat. Organizarea augmentează inteligența indivizilor cufundați în masă. Mijloacele de comunicare o diminuează, determinîndu-i să se dizolve în masă fără a-și părăsi căminul. Semnificația acestui fapt e cît se poate de limpede: indiferent dacă sîntem dispersați sau concentrați, reuniți pe un stadion, adunați într-o piață în jurul unui conducător sau bine izolați în apartamentul nostru, cu urechea lipită de radio, cufundați în lectura
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
oameni cumsecade, străină și adesea nobilă, imaginată de copil și căreia acesta i se asimilează. Prima este locul iubirii și urii pentru tată, mamă, frați și surori. Atmosfera ei a fost pictată de Gide în celebra apostrofare: "Familii, vă urăsc, cămine în care nu se intră, uși închise, cu fericirea posedată cu gelozie". În schimb, cealaltă este compusă în întregime din persoane pe care le admiri și le imiți. Cu acestea, relațiile sînt mai curînd distante și abstracte. Ea răspunde în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din România întregită. Bibliografie (1855-1938), București, 1939; Ce trebuie să citească tineretul român, București, 1939; Însemnătatea educativă și literară a operei lui Anton Pann (în colaborare cu Elena Costache Găinariu-Varone), București, 1940; Castelul brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus, județul Făgăraș. Căminul de odihnă pentru scriitori, ziariști și artiști români, București, 1941; Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare, București, 1941; Monografia satului Șăulești, plasa Deva, județul Hunedoara, București, 1945; Dicționarul jocurilor populare românești (în colaborare cu Elena Costache Găinariu-Varone), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
a consumatorilor bărbați. Participarea tot mai accentuată a femeii la viața economico socială a condus la: • sporirea veniturilor pe familie și totodată creșterea ponderii părții din buget alocate petrecerii timpului liber, echipării locuinței etc.; • creșterea timpului petrecut de familie în afara căminului, fapt ce a antrenat o creștere a cererii pe piața îmbrăcămintei, încălțămintei, cosmeticelor, concomitent cu creșterea vânzărilor de produse semipreparate, congelate, dezvoltarea serviciilor de consum. Cunoașterea comportamentului consumatorilor, în funcție de gen, este foarte importantă și pentru elaborarea strategiilor de merchandising. După cum
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]