15,443 matches
-
mărimea unui om, numite "taclla" (se lucra cu acest instrument asemănător cu desfundatul pământului cu cazmaua). În fața bărbaților stăteau femeile în genunchi care mărunțeau pământul cu un mic topor. Cand plantau cartofii, incașii puneau câte un pește în cuibul de cartof pentru a îngrașă pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la moarte) cu armele până se râneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de sămânță. După ce Tahuantinsuyu a căzut, noii conducători spanioli au
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]
-
plantau cartofii, incașii puneau câte un pește în cuibul de cartof pentru a îngrașă pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la moarte) cu armele până se râneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de sămânță. După ce Tahuantinsuyu a căzut, noii conducători spanioli au trecut la represalii brutale împotriva oamenilor și tradițiilor acestora. Multe elemente ale culturii Încă au fost sistematic distruse, inclusiv sofisticatele sisteme folosite în agricultură. Va rog modificați, quinoa nu e
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]
-
Partea superioară era făcută din piele de oaie sau de căprioară. Aerul era încălzit cu lemne ce ardeau într-o sobă de fier: pentru început, au fost aprinse paiele îmbibate în coniac. (În alte teste, s-au folosit cărbuni sau cartofi). Balonul avea un volum de circa 23.000 m³, de peste 10 ori mai mare ca în cazul primului zbor, dar care zburase doar pe o distanță scurtă. Spectatorii s-au așezat în genunchi când balonul a coborât prea rapid. În
Jean-François Pilâtre de Rozier () [Corola-website/Science/324241_a_325570]
-
Spre sfârșitul secolului 18 peisajele rurale reapar în arta europeană, prezentând și viața și munca țăranilor. Având ca fundal orașul Hanovra, Arthur von Ramberg pictează țărani și țărance culegând cartofi ("Vedere din Hanovra"). Cartoful începe să apară și în opere de artă cu fețe regale. De exemplu, în tabloul lui Warthmüller apare Frederic cel Mare inspectând câmpurile de cartofi de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea lui Trübner ("Câmpi de cartofi
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
Spre sfârșitul secolului 18 peisajele rurale reapar în arta europeană, prezentând și viața și munca țăranilor. Având ca fundal orașul Hanovra, Arthur von Ramberg pictează țărani și țărance culegând cartofi ("Vedere din Hanovra"). Cartoful începe să apară și în opere de artă cu fețe regale. De exemplu, în tabloul lui Warthmüller apare Frederic cel Mare inspectând câmpurile de cartofi de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea lui Trübner ("Câmpi de cartofi la Wessling") cartoful ajunge
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
fundal orașul Hanovra, Arthur von Ramberg pictează țărani și țărance culegând cartofi ("Vedere din Hanovra"). Cartoful începe să apară și în opere de artă cu fețe regale. De exemplu, în tabloul lui Warthmüller apare Frederic cel Mare inspectând câmpurile de cartofi de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea lui Trübner ("Câmpi de cartofi la Wessling") cartoful ajunge deja "personajul principal". Alături de lucrările lui Vincent van Gogh pot fi enumerate și picturile lui Max Liebermann ("Recoltarea cartofilor"-1895, "Înainte de masă"-1894, "Țărani căutând
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
cartofi ("Vedere din Hanovra"). Cartoful începe să apară și în opere de artă cu fețe regale. De exemplu, în tabloul lui Warthmüller apare Frederic cel Mare inspectând câmpurile de cartofi de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea lui Trübner ("Câmpi de cartofi la Wessling") cartoful ajunge deja "personajul principal". Alături de lucrările lui Vincent van Gogh pot fi enumerate și picturile lui Max Liebermann ("Recoltarea cartofilor"-1895, "Înainte de masă"-1894, "Țărani căutând cartofi"). Foarte bine reliefată este truda țăranilor care muncesc pentru a
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
Hanovra"). Cartoful începe să apară și în opere de artă cu fețe regale. De exemplu, în tabloul lui Warthmüller apare Frederic cel Mare inspectând câmpurile de cartofi de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea lui Trübner ("Câmpi de cartofi la Wessling") cartoful ajunge deja "personajul principal". Alături de lucrările lui Vincent van Gogh pot fi enumerate și picturile lui Max Liebermann ("Recoltarea cartofilor"-1895, "Înainte de masă"-1894, "Țărani căutând cartofi"). Foarte bine reliefată este truda țăranilor care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
Frederic cel Mare inspectând câmpurile de cartofi de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea lui Trübner ("Câmpi de cartofi la Wessling") cartoful ajunge deja "personajul principal". Alături de lucrările lui Vincent van Gogh pot fi enumerate și picturile lui Max Liebermann ("Recoltarea cartofilor"-1895, "Înainte de masă"-1894, "Țărani căutând cartofi"). Foarte bine reliefată este truda țăranilor care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum reiese și din gravura lui Breton "Recoltatul cartofului" sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea lui Trübner ("Câmpi de cartofi la Wessling") cartoful ajunge deja "personajul principal". Alături de lucrările lui Vincent van Gogh pot fi enumerate și picturile lui Max Liebermann ("Recoltarea cartofilor"-1895, "Înainte de masă"-1894, "Țărani căutând cartofi"). Foarte bine reliefată este truda țăranilor care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum reiese și din gravura lui Breton "Recoltatul cartofului" sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează "Femei lucrând la câmp la recoltarea cartofului
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
Wessling") cartoful ajunge deja "personajul principal". Alături de lucrările lui Vincent van Gogh pot fi enumerate și picturile lui Max Liebermann ("Recoltarea cartofilor"-1895, "Înainte de masă"-1894, "Țărani căutând cartofi"). Foarte bine reliefată este truda țăranilor care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum reiese și din gravura lui Breton "Recoltatul cartofului" sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează "Femei lucrând la câmp la recoltarea cartofului". Pentru Michaud Raoul cartoful a devenit simbolul forțelor revoluționare generate din însuși
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
Vincent van Gogh pot fi enumerate și picturile lui Max Liebermann ("Recoltarea cartofilor"-1895, "Înainte de masă"-1894, "Țărani căutând cartofi"). Foarte bine reliefată este truda țăranilor care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum reiese și din gravura lui Breton "Recoltatul cartofului" sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează "Femei lucrând la câmp la recoltarea cartofului". Pentru Michaud Raoul cartoful a devenit simbolul forțelor revoluționare generate din însuși contradicțiile societății (în tabloul "" - "Războiul cartofului" din 1948).
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
cartofi"). Foarte bine reliefată este truda țăranilor care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum reiese și din gravura lui Breton "Recoltatul cartofului" sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează "Femei lucrând la câmp la recoltarea cartofului". Pentru Michaud Raoul cartoful a devenit simbolul forțelor revoluționare generate din însuși contradicțiile societății (în tabloul "" - "Războiul cartofului" din 1948).
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
este truda țăranilor care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum reiese și din gravura lui Breton "Recoltatul cartofului" sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează "Femei lucrând la câmp la recoltarea cartofului". Pentru Michaud Raoul cartoful a devenit simbolul forțelor revoluționare generate din însuși contradicțiile societății (în tabloul "" - "Războiul cartofului" din 1948).
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
lui Breton "Recoltatul cartofului" sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează "Femei lucrând la câmp la recoltarea cartofului". Pentru Michaud Raoul cartoful a devenit simbolul forțelor revoluționare generate din însuși contradicțiile societății (în tabloul "" - "Războiul cartofului" din 1948).
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
Istoria cartofului în Țara Românească, Moldova și Transilvania ca plantă cultivată începe, probabil, la începutul secolului al XIX-lea. Totuși este posibil să fi fost cultivată mult mai devreme la scară mai mică prin grădini, cel puțin în Transilvania. În Transilvania s-
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
și Transilvania ca plantă cultivată începe, probabil, la începutul secolului al XIX-lea. Totuși este posibil să fi fost cultivată mult mai devreme la scară mai mică prin grădini, cel puțin în Transilvania. În Transilvania s-a cultivat prima oară cartoful, de aici s-a răspândit și în Țara Românească și în Principatul Moldovei.. Din punct de vedere documentar cartoful apare pe teritoriul Transilvaniei în 14 martie 1769 când oficialitățile Guberniatului Regal al Marelui Principat al Transilvaniei (Sibiu) dau o circulară
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
cultivată mult mai devreme la scară mai mică prin grădini, cel puțin în Transilvania. În Transilvania s-a cultivat prima oară cartoful, de aici s-a răspândit și în Țara Românească și în Principatul Moldovei.. Din punct de vedere documentar cartoful apare pe teritoriul Transilvaniei în 14 martie 1769 când oficialitățile Guberniatului Regal al Marelui Principat al Transilvaniei (Sibiu) dau o circulară privind cultura cartofului deoarece existau serioase voci din partea populației care se opuneau culturii acestei plante. Circulara a fost înaintată
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
s-a răspândit și în Țara Românească și în Principatul Moldovei.. Din punct de vedere documentar cartoful apare pe teritoriul Transilvaniei în 14 martie 1769 când oficialitățile Guberniatului Regal al Marelui Principat al Transilvaniei (Sibiu) dau o circulară privind cultura cartofului deoarece existau serioase voci din partea populației care se opuneau culturii acestei plante. Circulara a fost înaintată tuturor comitetelor și districtelor și, probabil, scaunelor săsești. Conform lui C. Teodorescu, în districtul Brașov în anul 1780, Bucșa - "birăul" din Tohanul Nou raporta
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
scaunelor săsești. Conform lui C. Teodorescu, în districtul Brașov în anul 1780, Bucșa - "birăul" din Tohanul Nou raporta "notărașului" că în anul respectiv nu s-au semănat "mere de pământ". În 1781 cei din Zărnești raportau autorităților că producția de cartofi a fost bună. La începutul secolului al XIX-lea se consolidează răspândirea cartofului deoarece autoritățile locale dar și cele centrale iau o serie de măsuri. Gheorghe Șincai, în lucrarea sa "Povățuire către economia de câmp" (1806) pomenește și de cartof
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
birăul" din Tohanul Nou raporta "notărașului" că în anul respectiv nu s-au semănat "mere de pământ". În 1781 cei din Zărnești raportau autorităților că producția de cartofi a fost bună. La începutul secolului al XIX-lea se consolidează răspândirea cartofului deoarece autoritățile locale dar și cele centrale iau o serie de măsuri. Gheorghe Șincai, în lucrarea sa "Povățuire către economia de câmp" (1806) pomenește și de cartof sub denumirile "crumpene" și "perele cele de pământ". Cartea, scrisă în limba română
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
cartofi a fost bună. La începutul secolului al XIX-lea se consolidează răspândirea cartofului deoarece autoritățile locale dar și cele centrale iau o serie de măsuri. Gheorghe Șincai, în lucrarea sa "Povățuire către economia de câmp" (1806) pomenește și de cartof sub denumirile "crumpene" și "perele cele de pământ". Cartea, scrisă în limba română cu litere chirilice a fost destinată și românilor din afara Transilvaniei. În 1814, Vasile Moga, primul episcop ortodox de origine română al Ardealului în timpul administrației habsburgice, poruncește preoților
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
primul episcop ortodox de origine română al Ardealului în timpul administrației habsburgice, poruncește preoților să îndemne oamenii ca de la primăvară să semene "picioici". Din cauza foametei din 1814, guvernatorul Transilvaniei Gheorghe Bánffy al II-lea dă o circulară în care recomandă cultivarea cartofului chiar și în lipsa animalelor de muncă. Se pare că în timpul domnitorului Scarlat Callimachi (1812-1819) s-ar fi introdus cultura cartofului în Moldova, adus din Transilvania, conform agronomului Simion P. Radianu - 1906. Această informație este confirmată de lucrarea diplomatului austriac Ștefan
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
semene "picioici". Din cauza foametei din 1814, guvernatorul Transilvaniei Gheorghe Bánffy al II-lea dă o circulară în care recomandă cultivarea cartofului chiar și în lipsa animalelor de muncă. Se pare că în timpul domnitorului Scarlat Callimachi (1812-1819) s-ar fi introdus cultura cartofului în Moldova, adus din Transilvania, conform agronomului Simion P. Radianu - 1906. Această informație este confirmată de lucrarea diplomatului austriac Ștefan Raicevici care spune că un profesor francez deținea în 1812 terenuri în arendă în Moldova care erau cultivate cu cartofi
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
cartofului în Moldova, adus din Transilvania, conform agronomului Simion P. Radianu - 1906. Această informație este confirmată de lucrarea diplomatului austriac Ștefan Raicevici care spune că un profesor francez deținea în 1812 terenuri în arendă în Moldova care erau cultivate cu cartofi. Din lucrarea lui Nicolae Iorga numită "Documentele familiei Callimachi" (1902) reiese că domnitorul, în scopul extinderii culturii de cartofi, a pus pe A. I. Beldiman să traducă din greacă o broșură intitulată "Învățătură sau povățuirea pentru facerea pâinii din cartofle" (tipărită
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]