15,474 matches
-
a actelor ce au forță de lege ale statului și regiunilor. Nu intră în sfera de activitate a Curții judecarea regulamentelor. Mai exact, curtea Constituțională trebuie să stabilească dacă „actele legislative au fost realizate respectând cerințele din Constituție (așa numita constituționalitate formală a legilor) și dacă conținutul lor este în conformitate cu principiile constituționale (așa numita constituționalitate substanțială a legilor)”.
Constituția Republicii Italiene () [Corola-website/Science/307451_a_308780]
-
sfera de activitate a Curții judecarea regulamentelor. Mai exact, curtea Constituțională trebuie să stabilească dacă „actele legislative au fost realizate respectând cerințele din Constituție (așa numita constituționalitate formală a legilor) și dacă conținutul lor este în conformitate cu principiile constituționale (așa numita constituționalitate substanțială a legilor)”.
Constituția Republicii Italiene () [Corola-website/Science/307451_a_308780]
-
stabilitatea și bunăstarea unui popor depind în primul rând de legea sa fundamentală. Tratând cu multă seriozitate și competență eventualitatea apariției unor conflicte între legile preconstituționale și noul pact fundamental, în sistemul constituțional spaniol se face o distincție netă între: - Constituționalitatea legilor ordinare sau organice posterioare intrării în vigoare a Constituției, se judecă de către Tribunalul Constituțional, ceea ce este firesc, de vreme ce acesta e o instituție nouă, instituită ad hoc. - Constituționalitatea legilor preconstituționale se pune într-o formulă dublă: Dacă un tribunal ordinar
Constituția Spaniei () [Corola-website/Science/307474_a_308803]
-
pact fundamental, în sistemul constituțional spaniol se face o distincție netă între: - Constituționalitatea legilor ordinare sau organice posterioare intrării în vigoare a Constituției, se judecă de către Tribunalul Constituțional, ceea ce este firesc, de vreme ce acesta e o instituție nouă, instituită ad hoc. - Constituționalitatea legilor preconstituționale se pune într-o formulă dublă: Dacă un tribunal ordinar constată ca o lege preconstituționala este contrară constituției sau are dubii asupra conformitații ei cu Constituția, atunci el sesizează Tribunalul Constituțional spre a se pronunța. Daca se pune
Constituția Spaniei () [Corola-website/Science/307474_a_308803]
-
are competența deplină să o aplice sau nu, dupa cum o consideră constituțională sau nu. Reglementarea este atotcuprinzătoare, spre deosebire de “Constituția din 1991”, care dă în competența Curții Constituționale pronunțarea numai asupra legilor postconstituționale, dar refuză tribunalelor sa se pronunțe asupra constituționalității legilor preconstituționale, ceea ce a provocat o jurisprudență anarhică și chiar conflictele sociale. Conform Constituției din 1978, Spania este o monarhie parlamentară, compusă din 17 comunitați autonome și 2 provincii, având grade diferite de autonomie. Constituția Spaniei se armonizează continuu cu
Constituția Spaniei () [Corola-website/Science/307474_a_308803]
-
Schmitt era perfect conștient de consecințele acestei decizii a președintelui. Cu ani în urmă alegerea lui Hindenburg ca președinte al Germaniei fusese prezentată ca o soluție de salvare a republicii; aducerea lui Hitler la putere pe baza unui argument de constituționalitate și pentru a salva constituția era pentru Schmitt culmea absurdului. În jurnalul său, Schmitt scria la data de 27 ianuarie 1933: ""Azi s-a întâmplat ceva incredibil. Mitul lui Hindenburg s-a isprăvit. În cele din urmă, bătrânul nu era
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
instaurare, menținere și exercitare a puterii, este ramura principală în sistemul de drept. Aceasta impune ca toate celelalte norme juridice, aparținând altor ramuri de drept să fie conforme cu prevederile constituționale, obiectiv care se realizează în mod practic prin controlul constituționalității legilor, care, în România, se asigură de Curtea Constituțională.
Drept constituțional () [Corola-website/Science/302733_a_304062]
-
al corpului de studenți nu ar autoriza o rugăciune condusă de studenți înaintea orelor de curs). Și exemplele ar putea continua, dar merită spus că din aceste serii de precedente s-au putut extrage o serie de teste în vederea interpretării constituționalității, dacă o lege respectă sau nu Clauza Instituirii:1. Testul Lemon, numit așa după speța din 1971, unde s-a hotărât că pentru a fi în acord cu această clauză, o lege trebuie a) să aibă un scop secular legitim
Constituția Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/302734_a_304063]
-
dreptul civil și își are originile în Codul Napoleonian. Tribunalele civile și penale sunt organizate pe trei niveluri, Curtea de Casație (, , ) fiind instanța supremă. Curtea supremă administrativă este Consiliul de Stat (, , ). Curtea Constituțională a Belgiei (, , ) are autoritatea de a decide constituționalitatea legilor și are rol de arbitru între instituțiile federale. Din anii 1970 în Belgia nu mai există partide politice naționale, acestea divizându-se pentru a reprezenta interesele politice și culturale ale comunităților. Principalele partide din fiecare comunitate reprezintă trei grupuri
Politica Belgiei () [Corola-website/Science/303277_a_304606]
-
Austro-Ungar și reunirea lor într-un singur stat. A existat inițial o Constituție provizorie, adoptată la 14 noiembrie 1918. Modelul preluat era cel al SUA și al Franței. Prima Constituție, cea din 1920, includea printre prevederile ei și principiul controlului constituționalității legilor. Una dintre problemele importante din Cehoslovacia interbelică era și cea a minorităților etnice; s-a pus accent, de aceea, si pe protecția drepturilor minorităților pe teritoriul cehoslovac. Cele mai importante dintre principiile generale, care se bazează Constituția din 1920
Constituția Republicii Cehe () [Corola-website/Science/312762_a_314091]
-
("Procesul maimuței") se referă la o acțiune judiciară ce a avut loc la Curtea de Justiție din Dayton, Tennessee în 10 iulie 1925 care a verificat constituționalitatea unei legi aprobate pe 13 martie același an, lege care interzicea ca în învățământ să fie predate acele teorii care contrazic Biblia. Profesorul John Scopes era acuzat că predase teoria evoluționistă la o școală publică din Dayton, fapt interzis de
Procesul Scopes () [Corola-website/Science/311227_a_312556]
-
țara, iar impasul în care a intrat cabinetul a fost dezamorsat numai de demisia lui Reynaud și de numirea de către președintele Albert Lebrun ca nou prim-ministru a lui Pétain. Bătrânul mareșal a primit puteri excepționale din parte șefului statului. Constituționalitatea acestor schimbări a fost contestată de Charles de Gaulle, dar, în acele momente, Pétain a fost considerat de mulți francezi ca salvator providențial al patriei. Pe 22 iunie, Pétain a semnat armistițiul cu Germania Nazistă, prin care accepta ca Reich-ul
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
Democrația și PNL, iar Parlamentul a adoptat, în aceași lună, această lege. Traian Băsescu a contestat în 21 noiembrie 2007, la Curtea Constituțională, legea asumată de Guvernul României, refuzând să o promulge până ce instanța superioară nu se va exprima asupra constituționalității acestei legi. Curtea Constituțională a admis contestația Președintelui, iar sistemul de vot a fost reformat ulterior în 2008, introducându-se un sistem uninominal într-un singur tur cu distribuție proporțională a mandatelor. Rezultate conform Biroului Electoral Central: Din care: Ca
Referendumul pentru schimbarea sistemului de vot din România, 2007 () [Corola-website/Science/310425_a_311754]
-
legi care interziceau sodomia în măsura în care s-au aplicat unui comportament privat și nelucrativ între parteneri civili care și-au dat consimțământul. Decizia Curții a mai anulat și altă decizie anterioară dată în anul 1986 (Cauza Bowers vs. Hardwick) care menținea constituționalitatea legii sodomiei în statul Georgia.
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
textul deciziilor poate fi accesat și direct din baza de date, pe pagina de internet a Curții Constituționale, potrivit unor criterii specifice instantei de contencios constituțional, între care obiectul excepției de neconstituționalitate (tipul și nr. actului normativ supus controlului de constituționalitate), nr., respectiv data actului (deciziei), precum și altele. Asemeni altor instituții ale democrației postcomuniste, au existat suspiciuni sau chiar veridicte de colaborare cu Securitatea, poliția politică a regimului comunist, pentru anumiți membri ai Curții Constituționale. Astfel, în aprilie 2007, deputatul PIN
Curtea Constituțională a României () [Corola-website/Science/305821_a_307150]
-
abuzurilor și petiții (octombrie 1999 - noiembrie 2000). El a elaborat un număr mare de amendamente la toate proiectele de lege ce au fost dezbătute pe fond la Comisia juridică a Senatului și intervenții la majoritatea problemelor controversate de drept și constituționalitate, precum și 24 de amendamente la Constituția României, revizuită. Printre inițiativele legislative ale sale menționăm următoarele: Legea Consiliului Legislativ; Legea avocatului (1995); Legea consilierului juridic; Legea Curții Constituționale (1992); Legea Avocatului Poporului; - pachetul de legi privind siguranța națională (4), ordinea și
Ion Predescu () [Corola-website/Science/305291_a_306620]
-
declare legea marțială și în schimb îi acorda lui Mussolini conducerea guvernului. La 39 de ani, Benito Mussolini este cel mai tânăr prim-ministru al Italiei. "Marșul spre Roma" marchează sfârșitul statului liberal italian și începutul guvernării fasciste. Mussolini anihilează constituționalitatea guvernului și își consolidează puterea încurajând violența "Cămășilor negre". Interzice întrunirile, grevele, manifestările și grupările antifasciste. Îi înlătura pe socialiști de la putere. Astfel Mussolini impune un regim dictatorial. Numit "Il Duce", instituie controlul asupra regalității și desființează guvernările locale. În
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
l-a decorat post mortem pe Bandera cu titlul de Erou al Ucrainei. Decernarea titlului a fost declarată ilegală de un tribunal, în 2 aprilie 2010. Trei zile mai târziu, Curtea Constituțională a Ucrainei a refuzat să înceapă dezbaterile cu privire la constituționalitatea decretului prezidențial de decorare a lui Bandera. Familia lui Bandera a fost informată oficial că tribunalul din Donețk nu a primit nicio cerere oficială din partea președintelui Ianukovici pentru returnarea distincției. s-a născut în satul Starîi Uhriniv din regiunea Kaluskii
Stepan Bandera () [Corola-website/Science/320395_a_321724]
-
1) din Codul de procedură penală, contravine normei constituționale anterior enunțate. 34. Cu privire la efectele pe care urmează a le produce prezenta decizie, Curtea constată că, pe întreaga perioadă de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința proceselor definitiv soluționate până la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, conform celor stabilite prin Decizia nr. 126 din 3 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
reținut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. 11. De asemenea, referitor la constituționalitatea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , arată că prin Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014 , Curtea a constatat că soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil și, respectiv, la interzicerea discriminării. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate. 18. Astfel, în ceea ce privește art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea Europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei. 20. De asemenea, referitor la constituționalitatea prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Curtea s-a pronunțat, spre exemplu, prin Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2015
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
proprietate privată și celor ale art. 47 privind nivelul de trai. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 9 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. În acest sens este Decizia nr. 661 din 15 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 noiembrie 2015, și Decizia nr. 675 din 13 noiembrie 2014 , publicată în
DECIZIE nr. 278 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273075_a_274404]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 noiembrie 2015, și Decizia nr. 675 din 13 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 15 decembrie 2014, prin care Curtea a constatat constituționalitatea soluției legislative criticate. 16. Curtea reține, astfel, că nu se poate pune problema unui cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, în cuantum fix de 20 de lei, care nu poate fi apreciat de natură a
DECIZIE nr. 278 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273075_a_274404]
-
tineretului; protecția proprietății intelectuale. 12. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă - instituții de artă și cultură; protecția patrimoniului cultural național; activitatea presei și a celorlalte mijloace de informare în masă. 13. Comisia juridică, de disciplină și imunități - constituționalitatea proiectelor de legi și a propunerilor legislative; reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravențional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară, incompatibilități și imunități. 14. Comisia pentru apărare, ordine publică și
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272904_a_274233]