18,035 matches
-
caracterului. De atunci și până în prezent, sintagma „om de caracter” definește un om care posedă anumite virtuți. Înțelegerea și definirea virtuților a variat în funcție de coordonatele epocilor și culturilor. Lumea medievală europeană a propus, ca virtuți cardinale, dreptatea, înțelepciunea, cumpătarea și curajul, alături de cele teologice, precum credința, speranța, iubirea. Apoi, în alte vremi, s-au impus virtuți ca perseverența în muncă, spiritul de economie (chiar zgârceniaă, spiritul de familie, patriotismul. Franklin include printre virtuți curățenia, tăcerea, hărnicia. Setea de îmbogățire, care, pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fost teoretizată în lumea Greciei antice, după revoluția de atitudine marcată de SOCRATE prin teoria virtuților a lui ARISTOTEL. Virtuțile exprimau o atitudine și un comportament de dorit, autocontrolat, în cadrul căruia se ține buna măsură între extreme. Astfel ar fi curajul, între lașitate și temeritate, generozitatea între risipă și avariție, faptul de a fi prietenos, între a fi certăreț și lingușitor. Alte virtuți semnalate erau: pudoarea, modestia, blândețea, mărinimia, cumpătarea, faptul de a fi drept, grandoarea sufletească, frânarea de sine și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și altele. Valoarea caracterizantă a virtuților a fost mai puțin reținută decât cea a temperamentelor, atunci când a început să se instituie psihologia științifică, din mai multe motive. Unul este relativa lor variație în timp. De exemplu, epoca eroică evaluează pozitiv curajul și forța ce învinge în luptă, pe când epoca capitalistă în ascensiune cultivă munca perseverentă și tendința la economisire, până la zgârcenie. Un alt motiv a fost faptul că nu toate doctrinele etice au fost la fel de mult interesate de virtuți. Deja în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tipul romanelor de capă și spadă. Cele mai importante realizări ale scriitorului, evocări axate pe Evul Mediu românesc, centrate pe figurile lui Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul, dar și pe cele ale unor eroi „anonimi” exemplari, adevărate modele de curaj și înțelepciune, sunt Curierul secret (1974), Cavalerii (1975), Taina cavalerilor (1976), Cavalerii Ordinului Basarab (1977), la care se adaugă, în 1987, Cavalerii râsului (în colaborare cu Radu Bărbulescu), carte apărută la puțină vreme după emigrarea sa în SUA. Toate romanele
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
filială În dificultate face obiectul unei aprecieri strategice de acest tip, la care se adaugă auditul tehnologic și al personalului. Experiența demonstrează convingător că aceste proceduri metodice de evaluare strategică nu au numai calitatea de a clarifica problemele - ele simplifică curajul de a acționa și fac să se câștige timp În luarea deciziilor dificile. θ Nivelurile superioare ale conducerii aparțin celor Îndrăzneți, care au cunoștințele necesare și voința să reușească, celor animați de dorința de a scăpa de treptele inferioare ale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de multe ori, până la ștergere, idealul eroic. Astfel doctorul, ce se închipuie comițând gesturi cu consecințe fatale, dar păstrând apoi o atitudine demnă, nu e decât un biet laș, care întreține relații amoroase cu soția prietenului său; cum nu are curajul să-și înfrunte bărbătește rivalul, recurge la josnica răzbunare a injuriilor telefonice anonime. În Surorile Veniamin (1935; Premiul Societății Scriitorilor Români), romancierul continuă să facă investigații pe arii minore. Concentrându-se asupra vieții a două surori, el folosește metoda simetriilor
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
prost îmbrăcată, mamă a zece copii (n-a avortat/ niciodată), pregătind de mâncare pentru o cantină/ întreagă, o armată de geniu, subpământean, aerian/ și terestru, ciorba de burtă, ciorba fierbinte și grasă/ în cazane de tablă.// Să-i pupăm cu curaj și mândrie/ fața sulemenită și rasă (are mustață muierea) mâncată/ de coșuri și bube, dar generoasă.” Exersarea unei astfel de priviri crude urmărește în fond să purifice, să despartă apele dintre poezie și flecăreală poetică: un poem se încheie cu
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
din toate timpurile, ilustrate de operele lui M. Eminescu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu și Nichita Stănescu. Studiul vădește, cum a observat, în rândurile de recomandare a cărții, Mircea Martin, „vocația de pionier a autorului, curajul de-a ataca cel dintâi o temă majoră și de-a constitui astfel un reper pentru orice inițiativă similară ulterioară”. SCRIERI: Seară adolescentină, București, 1982; Secolul sfârșește într-o duminică, București, 1991; Noaptea din zi, Sibiu, 1994; Radiografiile timpului, Botoșani
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
rătăcirea în peșteră, descoperirea unui castel bântuit de forțe malefice etc., în care determinarea istorică are un rol ce tinde spre zero. Rămân astfel valabile literar avântul tineresc al acțiunii, primele întâmplări legate de socializarea individului în formare, ingeniozitatea, prietenia, curajul salvate de perisabilitate prin atemporalul lor. Succesul Cireșarilor (compus în cele din urmă din cinci volume: Cavalerii florii de cireș, Castelul fetei în alb, Roata norocului, Aripi de zăpadă și Drum bun, Cireșari!) printre adolescenții mai multor generații a fost
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
ales extrinseci actului creator, explicabile prin formația sa de istoric literar. Dar însumate cu probitate și uneori convingător, ele dau criticului posibilitatea să se delimiteze, adesea în campanii de presă prelungite, de alte opinii și să-și contureze cu mult curaj propriul mesaj, original. SCRIERI: Nuvela și povestirea contemporană, București, 1967; Ionel Teodoreanu. Viața și opera, București, 1970; Panoramic, București, 1972; Critica în prima instanță, București, 1974; Incursiuni critice, Timișoara, 1975; Însemne ale modernității, I-II, București, 1977-1979; Întâlnire cu opera
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
obțin într-adevăr o participare lărgită la activitate și incidența mai multor puncte de vedere, dar nu trebuie să omitem că buzz group-urile trebuie să fie urmate și de alte tehnici care să le ofere acestor elevi/studenți mai timizi curajul de a se exprima în public; putem consemna tehnica prezentată mai sus drept un pas important, dar insuficient în dezvoltarea individului în raport cu grupul și cu colectivitatea. Iată de ce un alt tip de buzz group, și anume numbered students, ni se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Maramureșului”. Colectivul redacțional este alcătuit din Achim Vancea, redactor responsabil, Vasile Muște, I. Ardeleanu, Marin Slujeru, Alexandru Dohi (Suedia) și Viorel Igna. Drept Argument, revista reproduce, după „Contemporanul” din 4 martie 1977, articolul Puterea scriitorului de Alexandru Ivasiuc, pledoarie pentru curaj, autenticitate, vizionarism, libertate și adevăr în arta și literatura. Sunt publicate versuri de Nichita Stănescu, Ion Iuga, Cristian Popescu, Gheorghe Chivu, Vasile Muște, Marin Slujeru, Gheorghe Mihai Bârlea, Gheorghe Pârja, Alexandru Dohi, V. R. Ghenceanu; proza semnează Valeriu Sabău, Gavril
ALMAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285307_a_286636]
-
una laică, la stoici, una dispusă conform ordinii divine, pentru creștini), adoptând calea virtuții și lepădând viciul reprezintă, în esență, puncte comune. Virtuțile cardinale sau secundare teoretizate, definite și cultivate de stoici nu diferă de cele recomandate de creștinsim. "Înțelepciunea, curajul, justiția, cumpătarea", apoi "mărinimia, înfrânarea, prezența de spirit, hotărârea bună"9 sunt și valorile creștinismului. La fel cum păcatele sau viciile capitale coincid. Ceea ce diferă este încrederea stoicilor în rațiune, în posibilitățile omului de a se controla, de a se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bun să fie dat ca exemplu de răbdare, pentru desăvârșirea altora și omul însuși se cunoaște [să se cunoască n.m.] mai bine în ispitiri și cu dreptate mântuirea cea veșnică, care este pierdută prin plăcerea imorală, să fie redobândită cu curaj prin durere."16 Animalul are, deci, un rol fundamental, care îl umbrește pe cel firesc, natural: de a sluji drept exemplu omului. Animalelor le revin, în această logică, două funcții care le justifică existența în planul divin: "... pe oamenii vii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de sorginte medievală, sedimentate prin filtrul hermeneuticii Bisericii. Atitudinea sa este una modernă, a celui care contemplă cu detașare un arsenal de posibilități de "lectură" a lumii, fără a mai avea prejudecata că una dintre ele este singura legitimă. Are curajul de a răsturna unele simboluri cu autoritate în sistemul creștin impus de Biblie, de Fiziolog, de bestiare sau de enciclopediile medievale, de iconografia creștină sau de literatura morală. Concret, multe dintre personajele sale se situează la antipodul imaginilor construite în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creștină sau de literatura morală. Concret, multe dintre personajele sale se situează la antipodul imaginilor construite în cultura religioasă a Evului Mediu (funcționabile încă în mediul cultural post-bizantin): Liliacul devine, din membru al menajeriei diavolului, un personaj pozitiv, care are curajul de a profita de natura sa hibridă, de a-și stipula independența și de a spune răspicat adevărul neconvenabil, asumându-și astfel riscuri considerabile; Lupul se scutură de imaginea sa de animal "diabolizat" de creștinism și devine un înțelept care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mândru, inorogul preferă, așadar, gestul categoric umilinței, decăderii din propria natură. Prețuiește demnitatea mai mult decât viața. Lucru absolut firesc într-o epocă și într-o cultură în care valorile cavalerești creează un cod moral bazat pe onestitate, demnitate și curaj. Dar la Porțile Orientului, într-o margine a civilizației mereu supusă încercărilor crâncene, în care compromisul și arta negocierii sunt adesea soluții obligatorii pentru supraviețuire, mai poate funcționa o asemenea nobilă paradigmă? Ce face Inorogul lui Cantemir atunci când este încolțit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este cel care își creează prilejurile necesare unei avansări în ierarhia ontologică. Iese din sistem și se plasează în centrul unui sistem creat de el însuși, doar pentru sine. Dar această devenire, acest drum către perfecțiune presupune nesfârșite sacrificii, un curaj ieșit din comun, o ambiție de fier, o inteligență vie și chiar înțelepciune deci virtuți care nu par a-i lipsi personajului de la bun început. Doar că, cu fiecare nouă etapă a devenirii sale, el activează încă o calitate. Astfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de agresivi, de liberi ("nerușinați") pentru a spune adevărul. Puternicii zilei își pierd adevărata conștiință de sine în fața nebunilor, clovnilor și kynicilor"26. Ei bine, această poziție față de putere ar putea să și-o asume și Lupul, dacă ar avea curajul de a-și da arama pe față și de a face publice ideile înțelepte pe care le are. Dar cum el este discret, mă tem că Vulpea supralicitează apartenența sa la doctrina cinică, ceea ce ar presupune, mai întâi de toate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mult decât îndrăzniseră celelalte personaje. Liliacul spusese același lucru și fusese expulzat, Lupul, chiar și fără să își asume public opinia, era socotit periculos și împins către margine. În tot acest anturaj al lașității sau al prudenței, Brehnacea are totuși curajul de a spune lucrurilor pe nume. Firește, astfel de sfaturi înțelepte nu au căutare în lumea coruptă din Istoria ieroglifică, dar ele își demonstrează realismul și clarviziunea către final, când Brehnacea joacă un meritat rol de mediator. Unul care i
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este o chestiune de comportament, de valori asumate, de principii trainice netrădate. După acest moment revelator, Șoimul devine, spuneam, un cu totul alt personaj. Descoperă sensul dreptății, își asumă riscul de a deveni inamicul temutului Corb doar de dragul adevărului; are curajul de a-și asuma propriile decizii și redevine pasărea lipsită de teamă, pe care o descriu majoritatea cărturarilor medievali. Ce îl face, așadar, pe Șoim să se transforme, deodată, într-un aliat al Inorogului? Ba chiar un prieten autentic, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o scrisoare demnă adresată Corbului, care contrastează cu cea a ogarilor, dulăilor și coteilor, umilă și lingușitoare (ambele în partea a VI-a), ba chiar într-o disertație amplă și verticală în fața tiranului. El este, de altfel, singurul care are curajul de a-l înfrunta direct și de a-i spune Corbului adevărul în față, fără teama de a intra în dizgrație. Deloc întâmplător, în partea a X-a a cărții, Șoimul reia întreaga istorie, punând cum trebuie accentele și scoțând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
revoltați, precum Vidra, Ciacalul, Liliacul au posibilitatea de a se exprima public, aparențele se năruie și ceea ce părea o hotărâre democratică se dovedește a fi o decizie prestabilită, impusă cu forța de un tiran pe care aproape nimeni nu are curajul să-l înfrunte. Ciacalul demonstrează ceea ce, de fapt, cam toată lumea știa: că Strutocamila nu este nici pasăre, nici dobitoc și că merită, cu atât mai mult decât Vidra, exilul din cele două regnuri. El se folosește de noțiunile logicii aristotelice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
crocodili și delfini, care le-ar sfâșia abdomenul moale cu oasele ieșite din spinarea lor (rivalitate care există, încă de la Plinius, în multe bestiare) și notând că singura scăpare a reptilelor este fuga, autorul reține ca o trăsătură a crocodilului curajul împotriva celor lași și ezitarea în fața celor care îl înfruntă fățiș: "Acest animal este plin de cutezanță împotriva celui care se teme de el, dar fuge din fața dușmanului care îi ține piept"22. O ipostază care se potrivește cum nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se înarmează cu cuțite sau alte instrumente de apărare și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]