15,628 matches
-
104.1 FM, Criuleni - 104.6 FM, Florești - 106.8 FM Alexandru Covalenco - Director General, Sergiu Răileanu - Director de Programe Gheorghe Corman - Director de Publicitate și Marketing, Xenia Efros - Redactor Muzical, Anatol Guzic - Prezentator, Diana Enache - Prezentator, Vitalie Țapu - Prezentator, Doina Danielean - Prezentator, Dragostina Vîlcu - Prezentator, Alex Rusu - Știrist, Diana Josu-Braniste - Știrist, Doina Sîrbu - Realizator rubrici, Dorin Marcoci - Director Tehnic.
Radio Plai () [Corola-website/Science/329645_a_330974]
-
Covalenco - Director General, Sergiu Răileanu - Director de Programe Gheorghe Corman - Director de Publicitate și Marketing, Xenia Efros - Redactor Muzical, Anatol Guzic - Prezentator, Diana Enache - Prezentator, Vitalie Țapu - Prezentator, Doina Danielean - Prezentator, Dragostina Vîlcu - Prezentator, Alex Rusu - Știrist, Diana Josu-Braniste - Știrist, Doina Sîrbu - Realizator rubrici, Dorin Marcoci - Director Tehnic.
Radio Plai () [Corola-website/Science/329645_a_330974]
-
ulterior, Liceu de Artă „Ioan Sima” din Zalău, s-au implicat în asigurarea continuității la cote tot mai înalte a acestei formații corale, prin aportul dirijorului, profesorilor și al elevilor. Pe plan național Participarea la festivalurile: "Infantes Maris" (Constanța, 1997), "Doina Someșană" (Năsăud), "Festivalul Coral de Primăvară" (Câmpia Turzii 2002, 2010), "Tinerețe, ani de aur" (Tulcea), "Festivalul Coral Deva", "Festivalul Coral - Coruri Sindicale" (Satu-Mare), "FestivalulCo Coral „Liviu Borlan”" (Baia Mare), "Festivalul „Augustin Bena”" (Cluj-Napoca, 1998, 2000), "Concursul coral pentru coruri de tineret" (Cluj-Napoca
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Privind picturile acestui artist, avem întotdeauna impresia că culorile își pierd calitatea lor de materie, rămânând doar ca niște discrete aluzii ale realității, în care vibrează acorduri cromatice pline de vrajă, ce ne aduce cu gândul la frumusețea cutremurătoare a doinelor noastre, sau a muzicii lui Bach. Ioan Sima tălmăcește natura în felul său, dar întotdeauna cu aceeași sensibilitate și rafinament, cu care au tălmăcit-o marii creatori ai artei universale. Sima cântă în pictură, cum cântă privighetoarea, din instinct. Pensulația
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
țară câștigând locul I ca solistă vocală în cadrul corului. Apoi este propusă pentru Școala Populară de Artă din București, unde studiază canto, avându-i profesori pe Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. Revine în Argeș și se angajează la orchestra populară „Doina Argeșului” din Pitești, efectuând nenumărate și prețioase culegeri de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care: „Sus’ la munte
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
pe Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. Revine în Argeș și se angajează la orchestra populară „Doina Argeșului” din Pitești, efectuând nenumărate și prețioase culegeri de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” etc. Între anii 1960-1962 se stabilește în București
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
a Radioului printre care: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” etc. Între anii 1960-1962 se stabilește în București fiind angajata Teatrului „Ion Vasilescu”, urmează apoi la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. De-a lungul carierei sale a colaborat cu mari cântăreți și dirijori ai timpului, efectuând numeroase turnee în țară și în străinătate cum ar fi: Bulgaria (cu Maria Tănase), Anglia, Spania, Austria
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara Bartok (10 voturi), Doina Copotz (8 voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
Viorica Doina Reta Ionică (n. 20 iunie 1955, Piatra Neamț) este o fostă handbalistă română care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de portar. a început să joace handbal la Școala Sportivă de Elevi Piatra Neamț, sub îndrumarea fostului mare antrenor
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara Bartok (10 voturi), Doina Copotz (8 voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
All-Star Team". În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Doina Furcoi a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în patru din cele cinci meciuri și a înscris
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în patru din cele cinci meciuri și a înscris șase goluri. Doina Furcoi fost chemată pentru prima dată în 1968 la echipa națională a României, pentru care a evoluat în total în 117 de partide, în care a înscris 201 goluri. În 1976, Doina Furcoi a primit prin Decretul nr. 250 din
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
cele cinci meciuri și a înscris șase goluri. Doina Furcoi fost chemată pentru prima dată în 1968 la echipa națională a României, pentru care a evoluat în total în 117 de partide, în care a înscris 201 goluri. În 1976, Doina Furcoi a primit prin Decretul nr. 250 din 18 august 1976 distincția „Meritul Sportiv Clasa I”. În 1998, Doinei Furcoi i s-a conferit titlul de "„Maestru Emerit al Sportului”" pentru medalia de argint obținută la Campionatul Mondial din 1973
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
națională a României, pentru care a evoluat în total în 117 de partide, în care a înscris 201 goluri. În 1976, Doina Furcoi a primit prin Decretul nr. 250 din 18 august 1976 distincția „Meritul Sportiv Clasa I”. În 1998, Doinei Furcoi i s-a conferit titlul de "„Maestru Emerit al Sportului”" pentru medalia de argint obținută la Campionatul Mondial din 1973. În octombrie 2010, cu ocazia competiției „Trofeul Carpați”, Federația Română de Handbal a programat o ceremonie dedicată fostelor componente
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
argint obținută la Campionatul Mondial din 1973. În octombrie 2010, cu ocazia competiției „Trofeul Carpați”, Federația Română de Handbal a programat o ceremonie dedicată fostelor componente ale echipei naționale care au atins minimum o sută de selecții. Cu această ocazie, Doinei Furcoi i s-au înmânat o plachetă și o diplomă de excelență care îi conferă titlul de membru de onoare al FRH.
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
Doina Petruța Cojocaru (nume de fată Băicoianu, n. 25 noiembrie 1948, în Sighișoara - d. 14 decembrie 1996) a fost o handbalistă română ce a jucat pentru echipa națională a României pe postul de coordonator. Doina Petruța Băicoianu-Cojocaru și-a început cariera
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
Doina Petruța Cojocaru (nume de fată Băicoianu, n. 25 noiembrie 1948, în Sighișoara - d. 14 decembrie 1996) a fost o handbalistă română ce a jucat pentru echipa națională a României pe postul de coordonator. Doina Petruța Băicoianu-Cojocaru și-a început cariera ca junioară la Școala Sportivă de Elevi Orașul Victoria, sub îndrumarea antrenorului Nicolae Marian. Ea a făcut parte din echipa României care a cucerit medalia de aur în Olanda, la Campionatul Mondial pentru Tineret
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
Petruța Băicoianu-Cojocaru fost chemată pentru prima dată în 1967 la echipa națională a României, pentru care a evoluat în total în 182 de partide, în care a înscris 285 goluri. Între 1970 și 1976, Băicoianu-Cojocaru a fost căpitanul reprezentativei României. Doina Petruța Băicoianu a fost căsătorită cu Pătru Cojocaru, șeful biroului bazelor sportive al Primăriei Timișoara. Conform acestuia: În Timișoara, a activat pentru câțiva ani ca asistent universitar la Facultatea de Educație Fizică și Sport, iar apoi ca profesoară de sport
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
cu Pătru Cojocaru, șeful biroului bazelor sportive al Primăriei Timișoara. Conform acestuia: În Timișoara, a activat pentru câțiva ani ca asistent universitar la Facultatea de Educație Fizică și Sport, iar apoi ca profesoară de sport la Școala Generală nr. 6. Doina și Pătru Cojocaru au avut împreună un fiu, stabilit în Statele Unite și absolvent de studii masterale în management, cu calificativul "Magna Cum Laude" în California. În 1973, Doinei Petruța Băicoianu-Cojocaru i s-a conferit titlul de "„Maestru al Sportului”", iar
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
Sport, iar apoi ca profesoară de sport la Școala Generală nr. 6. Doina și Pătru Cojocaru au avut împreună un fiu, stabilit în Statele Unite și absolvent de studii masterale în management, cu calificativul "Magna Cum Laude" în California. În 1973, Doinei Petruța Băicoianu-Cojocaru i s-a conferit titlul de "„Maestru al Sportului”", iar în 1998, titlul de "„Maestru Emerit al Sportului”" pentru medalia de argint obținută la Campionatul Mondial din 1973. În 1976, Doina Petruța Băicoianu-Cojocaru a primit prin Decretul nr.
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
Magna Cum Laude" în California. În 1973, Doinei Petruța Băicoianu-Cojocaru i s-a conferit titlul de "„Maestru al Sportului”", iar în 1998, titlul de "„Maestru Emerit al Sportului”" pentru medalia de argint obținută la Campionatul Mondial din 1973. În 1976, Doina Petruța Băicoianu-Cojocaru a primit prin Decretul nr. 250 din 18 august 1976 distincția „Meritul Sportiv Clasa I”. În memoria ei, la Școala cu clasele I-VIII nr. 7 din Timișoara se desfășoară anual trofeul de handbal feminin „Memorialul Doina Cojocaru
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
1976, Doina Petruța Băicoianu-Cojocaru a primit prin Decretul nr. 250 din 18 august 1976 distincția „Meritul Sportiv Clasa I”. În memoria ei, la Școala cu clasele I-VIII nr. 7 din Timișoara se desfășoară anual trofeul de handbal feminin „Memorialul Doina Cojocaru”. De asemenea, baza sportivă a școlii, pentru care s-au construit două terenuri de bitum pentru handbal, se numește acum Baza sportivă Doina Cojocaru.
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
cu clasele I-VIII nr. 7 din Timișoara se desfășoară anual trofeul de handbal feminin „Memorialul Doina Cojocaru”. De asemenea, baza sportivă a școlii, pentru care s-au construit două terenuri de bitum pentru handbal, se numește acum Baza sportivă Doina Cojocaru.
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]