15,701 matches
-
care au dobândit bunuri naționale și care se vor teme de reîntoarcerea monarhiei. Ușurința imitării acestei monede (fabrica de hârtie era la Jouy-sur-Morin, cu prezența supraveghetorilor timbrului) a fost, într-un fel, o încurajare adresată falsificatorilor, asfel asignatul a fost fabricat cam peste tot. Potrivit mărturiilor din epocă, se găseau tipografii rudimentare până și în închisori. Cele mai multe dintre falsuri erau grosolane și ușor de recunoscut, dar altele erau practic de nedovedit; erau asignatele falsificate la Londra. Dușmanii Republicii încurajau efectiv tipărirea
Asignat () [Corola-website/Science/323591_a_324920]
-
Harcourt". Producea din plin, iar când a venit deruta vendeeană după înfrângerea de la Quiberon, Lazare Hoche a anunțat, în raportul său, că a pus mâna pe zece miliarde de asignate false în bagajele armatei învinse. În epoca contemporană, au fost fabricate falsuri destinate pieței colecționarilor. Asfel, se vorbește uneori de « "asignate false adevărate" », în opoziție cu cele fabricate în prezent. Între 1798 și 1799, forțele revoluționare franceze au instaurat Republica Romană care a emis, și ea, "asignate", în , prin "Legea din
Asignat () [Corola-website/Science/323591_a_324920]
-
anunțat, în raportul său, că a pus mâna pe zece miliarde de asignate false în bagajele armatei învinse. În epoca contemporană, au fost fabricate falsuri destinate pieței colecționarilor. Asfel, se vorbește uneori de « "asignate false adevărate" », în opoziție cu cele fabricate în prezent. Între 1798 și 1799, forțele revoluționare franceze au instaurat Republica Romană care a emis, și ea, "asignate", în , prin "Legea din 27 fructidor" din anul revoluționar VI (14 septembrie 1798). Fără nicio legătură cu Revoluția Franceză, în Rusia
Asignat () [Corola-website/Science/323591_a_324920]
-
roți mici de către vehicule cu tracțiune integrală. Varianta cu tren rulor este denumită D, fiind destinată inițial trupelor aeropurtate. SPG-9 a fost asimilată de către industria locală de armament începând cu anii 1970 sub denumirea AG-9. În prezent, aruncătorul AG-9 este fabricat de către uzina Carfil din Brașov în varianta modernizată AG-9M, cu mânere de transport amplasate în partea din față a țevii și cele două roți pentru afet. Capacitate de perforare a loviturii cumulative (cu greutatea de 4,4 kilograme) este de
SPG-9 () [Corola-website/Science/323749_a_325078]
-
ușor PT-76. a fost dezvoltat la începutul anilor 1950 și a intrat în producție în 1954. Prima sa apariție publică a fost parada militară de la Moscova din noiembrie 1957. Producția acestui model a încetat la sfârșitul anilor 1960, BTR-50 fiind fabricat în peste 6000 de exemplare. În 1990, Armata Roșie mai avea doar 21 de exemplare în dotare, majoritatea fiind înlocuite de mașinile de luptă a infanteriei BMP-1 și BMP-2. Armata Română a achiziționat modelul BTR-50PU (varianta punct de comandă) începând
BTR-50 () [Corola-website/Science/323784_a_325113]
-
8 muncitori. Capacitatea anuală a vânzărilor alcătuiește 40 mii euro, dintre care 50% din marfa produsă se exportă în Italia . Industria confecțiilor este reprezentată și de întreprinderile „Rada” SA, „Bălțeanca” SA - ultima producând haine de damă . Produsele din blană sunt fabricate la SA „Mioara”, fondată în 1945 . Fabrica constituie principalul producător al republicii de paltoane, căciule, articole cu captușeală de blană, cuverturi plapume de lână și alte produse din blană. În 2003, în mun. Bălți se fabrica 12% din toata producția
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
Produsele din blană sunt fabricate la SA „Mioara”, fondată în 1945 . Fabrica constituie principalul producător al republicii de paltoane, căciule, articole cu captușeală de blană, cuverturi plapume de lână și alte produse din blană. În 2003, în mun. Bălți se fabrica 12% din toata producția textilă din Republica Moldova . SA „Incomlac”, membră grpului „JLC”, este cea mai mare întreprindere prelucrătoare a laptelui din Republica Moldova, exportând produse în Ucraina, Rusia. Cifra de faceri a acesteia în 2009 a constituit 387 mln, în ultimii
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
a fost semnat la 9 iunie 1995 între guvernul german și cel spaniol, punând bazele achiziției a până la 308 tancuri Leopard 2E noi-nouțe. Acestea urmau a fi asamblate în Spania de către Santa Bárbara Sistemas, 60-70% dintre componente urmând a fi fabricate de către companii din Spania. Producția urma să aibă loc între anii 1998 și 2003. În plus, guvernul german a convenit să împrumute pentru cinci ani Armatei Spaniole 108 tancuri Leopard 2A4 pentru instrucție. Aceste vehicule au fost livrate între lunile
Leopard 2E () [Corola-website/Science/323813_a_325142]
-
Indra și Rheinmetall Defense Electronics. Indra furnizează sistemul de comandă și control al tancului, denumit Leopard Information and Command Equipment (abreviat LINCE, în ). Printre diferențele dintre tancul spaniol Leopard 2E și celălalte tancuri Leopard 2A6 se numără un motor auxiliar, fabricat de către SAPA, un sistem de climatizare cu aer condiționat și perne de cauciuc pentru șenilele vehiculului în scopul prelungirii duratei de exploatare pe terenul neregulat din Spania. Aproximativ 60% din fiecare Leopard 2E a fost fabricat în Spania, spre deosebire de 30
Leopard 2E () [Corola-website/Science/323813_a_325142]
-
numără un motor auxiliar, fabricat de către SAPA, un sistem de climatizare cu aer condiționat și perne de cauciuc pentru șenilele vehiculului în scopul prelungirii duratei de exploatare pe terenul neregulat din Spania. Aproximativ 60% din fiecare Leopard 2E a fost fabricat în Spania, spre deosebire de 30% pentru Leopard 2S fabricat în Suedia. Deși contractul final pentru fabricarea tancului spaniol Leopard 2E a fost semnat în 1998, cu o rată de producție de patru tancuri pe lună, primul Leopard 2E a fost construit
Leopard 2E () [Corola-website/Science/323813_a_325142]
-
sistem de climatizare cu aer condiționat și perne de cauciuc pentru șenilele vehiculului în scopul prelungirii duratei de exploatare pe terenul neregulat din Spania. Aproximativ 60% din fiecare Leopard 2E a fost fabricat în Spania, spre deosebire de 30% pentru Leopard 2S fabricat în Suedia. Deși contractul final pentru fabricarea tancului spaniol Leopard 2E a fost semnat în 1998, cu o rată de producție de patru tancuri pe lună, primul Leopard 2E a fost construit abia la sfârșitul anului 2003. Această întârziere a
Leopard 2E () [Corola-website/Science/323813_a_325142]
-
abia la sfârșitul anului 2003. Această întârziere a fost cauzată, în mare parte, de fuziunea dintre Santa Bárbara Sistemas și General Dynamics, și datorită rezervelor firmei germane Krauss-Maffei de a împărtăși tehnologia tancului Leopard 2 cu o companie rivală care fabrica tancul M1 Abrams. Krauss-Maffei a livrat 30 de tancuri Leopard 2E între 2003 și 2006. Producția firmei Santa Bárbara Sistemas a fost întârziată după ce asamblarea tancurilor a fost demarată; între lunile ianuarie și noiembrie 2007, de exemplu, doar trei dintre
Leopard 2E () [Corola-website/Science/323813_a_325142]
-
Vehiculele W 110 Mercedes-Benz au fost fabricate între anii 1961 - 1968, aparținând clasei medii-superioare și înlocuind modelul "Ponton" din seria W 120 / W 121. Ceea ce distinge W 110, precum și seriile W 111 și W 112, este „coadă de rândunica”, cu care producătorul Mercedes-Benz, care în mod normal
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
8). W 110 este acum un oldtimer apreciat. În programul oficial de vânzări există în 1966 și 1967 Combi-ul "Universal", care a fost precedat în 1965 de producția, într-un număr mic, a modelului 190 în varianta combi. Vehiculele, fabricate de la începutul anului 1965 sub licență de Daimler-Benz la IMA în Mechelen (Belgia), sub numele "Universal" conform specificațiilor de calitate Mercedes, au fost inițial doar combi. Au fost oferite trei modele "mici": 200, 200 D, 230, si modelul "mare" W
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
o stare semnificativ mai proastă că o limuzină și au nevoie aproape întotdeauna de un nivel ridicat de restaurare, în special la partea din spate, cu piese specifice pentru Combi. În plus față de limuzine, din modelul W 110, s-au fabricat și structuri speciale, precum ambulanță, dric și utilitare. În mare parte acestea au fost livrate că și caroserii fără acoperiș, fereastră din spate și capacul portbagajului de la Sindelfingen către diferite firme de carosare. Binz și Miesen făcut ambulanțe, dar și
Mercedes-Benz W110 () [Corola-website/Science/323824_a_325153]
-
C1 este tancul principal de luptă al Armatei Italiene, dezvoltat de către un consorțiu format din companiile Iveco-Fiat și Oto Melara. Șasiul și motorul au fost fabricate de către Iveco, iar turela și sistemul de conducere a focului au fost dezvoltate de către Oto Melara. Tancul beneficiază de tehnologii optice și de conducere a focului de ultimă oră, fiind capabil să acționeze pe orice vreme și să tragă din
Ariete () [Corola-website/Science/323823_a_325152]
-
construit în 1986, iar până în 1988 au fost realizate și testate opt prototipuri. Producția a fost realizată între anii 1995 și 2002, fiind construite 200 de exemplare. Tancul este înarmat cu un tun de calibrul 120 mm cu țeavă lisă fabricat de către Oto Melara. Țeava tunului este autofretată și oțelită pentru a mări perioada de exploatare. Tunul are manșon termic și ejector de gaze. Muniția utilizată este la standarde NATO și pot fi folosite toate tipurile de lovituri existente, inclusiv proiectile
Ariete () [Corola-website/Science/323823_a_325152]
-
în zona arcului frontal. Șenilele sunt protejate de scuturi laterale de protecție. Tancul dispune de un sistem de protecție NBC, de avertizare la iluminarea cu laser și de grenade fumigene. Sistemul de conducere a focului montat pe tancul Ariete este fabricat de către firma Galileo Avionica și este denumit TURMS. Acesta include o lunetă panoramică de observare pe timp de zi și noapte pentru comandant, tun stabilizat în două planuri, senzori meteorologici, cameră termică, telemetru laser și calculator balistic digital. C1 Ariete
Ariete () [Corola-website/Science/323823_a_325152]
-
ea, in ciuda prețului mai mare cu 40 - 50%: totul este confort, nervozitate, rapiditate. 220a a fost considerată cea mai bună berlină din lume. În 1955, suspensia față a fost complet revizuită. Partea de sus a tabloului de bord este fabricată din lemn prețios "cu inserții foarte fine". Cu a doua viteză se ajunge la 75 km/h, cu a treia la 110, este mai rapid decât marea majoritate a autoturismelor. Se ajunge de la 0 la 60 km/h in 6
Mercedes W 120 / W 121 Ponton (Bondar) () [Corola-website/Science/323874_a_325203]
-
un limbaj non-tehnic, aceasta este practica spargerii codurilor.) După ce John Napier a descoperit în secolul al XVII-lea logaritmii care sunt folosiți în scopuri computaționale, a urmat o perioadă de progres considerabil în care inventatori și oameni de știință au fabricat unelte de calcul. În 1623, Wilhelm Schickard a proiectat o mașină de calcul, dar a abandonat proiectul, deoarece clădirea în care se afla prototipul a fost distrusă de un incendiu în 1624. În jurul anului 1640, Blaise Pascal, un cunoscut matematician
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
IBM 701 și primul calculator IBM mainframe. Primul limbaj de programare generic de nivel înalt care a fost implementat vreodată, Fortran, era dezvoltat și la IBM pentru 704 în 1955-1956 și a fost lansat la începutul lui 1957. IBM a fabricat în 1954 un calculator mai mic și mai ieftin care s-a dovedit foarte popular, IBM 650, care cântărea peste 900 kg. A doua generație: calculatoarele cu tranzistoare au început să fie produse după 1953. Tranzistoarele au fost inventate în
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
dispuse pe două rânduri. Muniția constă în rachete M21-OF-S de calibrul 122 mm cu o lungime de 1,97 metri. APR Aurora are o bătaie maximă de doar 13 kilometri, din cauza tuburilor de ghidare scurte (aproximativ 2 metri). Muniția este fabricată de către SC Tohan SA. Containerul cu țevile de dirijare poate fi demontat rapid pentru a fi reîncărcat. Rachetele pot fi lansate succesiv în aproximativ 6-12 secunde. Un stabilizator hidraulic este folosit în partea din spate a vehiculului pentru a asigura
APR Aurora () [Corola-website/Science/323161_a_324490]
-
Plăcile numerelor de înmatriculare auto în Transnistria sunt compuse dintr-o literă, trei cifre și încă două litere. Toate plăcile sunt fabricate după o mărime standard (520×112 mm) și vopsite în alb, cu litere negre, asemănându-se astfel foarte mult plăcilor moldovenești. Pe partea stângă este desenat drapelul așa-zisei Republici Nistrene, dedesubtul căruia este lipit un abțibild cu numărul de
Numerele de înmatriculare auto în Transnistria () [Corola-website/Science/323185_a_324514]
-
Tunul antitanc Schneider, calibrul 47 mm, model 1936 a fost un tun antitanc proiectat și fabricat în cantități reduse de către firma Schneider et Cie pentru armata franceză înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Regatul României a achiziționat licența pentru această piesă de artilerie, procesul de fabricație fiind realizat în totalitate de către societatea Concordia din
Tun antitanc Schneider calibru 47 mm model 1936 () [Corola-website/Science/323169_a_324498]
-
lipsei documentației, iar sistemele optice au fost construite cu întârziere din cauza unor indecizii. Inițial, s-a dorit un contract de producție a aparatelor de ochire cu firma SOM ("Société d'Optique et de Mécanique de Haute Précision", din Franța, care fabrica lentile SOM-Berthiot), apoi cu firma OIP ("Societe Belge d'Optique et d'Instruments de Precision" din Ghent, Belgia) pentru ca în final să fie semnat un contract pe 15 decembrie 1939 cu firma "Zeiss". Uzinele Concordia au adus și unele îmbunătățiri
Tun antitanc Schneider calibru 47 mm model 1936 () [Corola-website/Science/323169_a_324498]