16,167 matches
-
Dumnezeu cu acel individ particular. Întrucât Dumnezeu este stăpânul întregului proces, de la început până la sfârșit, lucrarea lui Dumnezeu de a aduce mântuirea aproape este har, indiferent dacă acel har este intern și supranatural, extern și natural sau chiar în mod pedagogic, menținut sau retras”. Învățătura lui Cassian accentuează clar nevoia de cooperare între har și libera voință. În fiecare dintre cazurile prezentate în capitolele Convorbirii duhovnicești XIII, Dumnezeu asistă sau ajută ființa umană în lupta pentru desăvârșire. Cassian vorbește despre o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
valoarea educațională a tehnicii străvechi origami, valențele sale interdisciplinare, posibilitatea personalizării actului educațional prin practicarea ei, finalitățile practicării acestei tehnici de către copii, evidente în formele de comportament, în atitudinile și trăirile lor afective. Concomitent cu pledoaria pentru abordarea, din rațiuni pedagogice, a tehnicii origami ca disciplină opțională în ciclul primar, cartea conține și o incursiune în metodologia proiectării, conducerii și organizării lecției de abilități practice prin această tehnică și oferă instrumentele metodice necesare pentru un demers didactic de calitate. Deschiderea spre
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
ca element central aspectul necesității unui demers didactic centrat pe elevi. Este ilustrată o dată în plus ideea înlocuirii școlii unice pentru toți cu școala pentru fiecare. În funcție de perioada de timp luată ca referință, se disting două tipuri fundamentale de proiectare pedagogică: proiectarea globală și proiectarea eșalonată. Proiectarea globală se referă la o perioadă mai mare din timpul alocat instruirii (de la un ciclu școlar la un an de studiu) și se concretizează în elaborarea planurilor de învățământ și a programelor școlare. Dacă
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
la nivelul unității de învățare constituie o etapă fundamentală a organizării demersului didactic. Unitatea de învățare materializează, în fapt, conceptul de dimers didactic personalizat, flexibilizând proiectarea și definind pentru practica în domeniu premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic decât modalitatea tradițională. Proiectarea unității de învățare se realizează parcurgând următoarele etape, care se regăsesc și în proiectarea lecției: - identificarea obiectivelor; - selectarea conținuturilor; - analiza resurselor; - determinarea activităților de învățare; - stabilirea instrumentelor de evaluare. Fiecărui pas i se poate asocia o
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
grupului de elevi cu care se lucrează. De asemenea, este facilitată continuarea opționalului pe parcursul anului școlar următor, lucrările realizate în acest caz fiind din ce în ce mai dificile și mai complexe. II.2. Structuri de lecții Lecția poate fi definită ca un microsistem pedagogic care redă imaginea însăși a procesului de învățământ ca macrostructură pedagogică. Componentele, caracteristicile și concepția care fundamentează procesul de învățământ se regăsesc la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a lecției
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
continuarea opționalului pe parcursul anului școlar următor, lucrările realizate în acest caz fiind din ce în ce mai dificile și mai complexe. II.2. Structuri de lecții Lecția poate fi definită ca un microsistem pedagogic care redă imaginea însăși a procesului de învățământ ca macrostructură pedagogică. Componentele, caracteristicile și concepția care fundamentează procesul de învățământ se regăsesc la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a lecției în sensul adaptării la exigențele contextului pedagogic se regăsește și la
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
de învățământ ca macrostructură pedagogică. Componentele, caracteristicile și concepția care fundamentează procesul de învățământ se regăsesc la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a lecției în sensul adaptării la exigențele contextului pedagogic se regăsește și la nivelul proiectării. Astfel, reforma curriculară mută accentul ce se punea în didactica tradițională pe proiectarea lecției, pe proiectarea unității de învățare. Acest aspect are următoarele avantaje: - creează un mediu de învățare coerent, în care așteptările elevilor
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
lecțiilor nu este unică, după cum nici structurile corespunzătoare fiecărui tip de lecție nu sunt fixe și încadrate în tipare rigide. “Activitatea didactică trebuie să aibă un caracter creator; ea nu se împacă cu schematismul, cu dogmatismul, cu formalismul.”[ 33]. Practica pedagogică, adaptată în permanență la evoluția învățământului în general, propune următoarele tipuri de lecții, cu structuri flexibile și deschise, ce permit diversificări în funcție de variabilele ce definesc contextul intern și extern al instruirii (specificul disciplinei de studiu, particularitățile colectivului de elevi, strategia
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
învățarea. Evaluarea nu poate fi considerată o activitate independentă de procesul de instruire, suprapusă acestuia, ci trebuie integrată efectiv în actul didactic. După R.Ausubel, evaluarea este punctul final într.o succesiune de evenimente care cuprinde următorii pași: stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor; proiectarea și executarea programului de realizare a scopurilor propuse; măsurarea rezultatelor aplicării programului. Definită din diferite perspective de către cercetători, evaluarea presupune următoarele aspecte-cheie, surprinse punctual de Ioan Jinga și Elena Istrate în [20]: - este
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
ȘANDRU, Ilie (22.III.1935, Săcalu de Pădure, j. Mureș), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei (n. Stoica) și al lui Ioan Șandru, țărani. Frecventează școala primară în localitatea natală, iar din 1946 Liceul „Petru Maior”, apoi Școala Pedagogică din Reghin (1949-1953). Învățător (1953-1955) și profesor suplinitor (1957-1961) în comuna Bilbor, județul Harghita, va fi director al Casei Raionale de Cultură Toplița și profesor (1968-1978) la liceul din aceeași localitate, unde se va ocupa de îndrumarea revistei „Cântecul vârstelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
Ioan (1994b), România. Viața politică în documente, 1947, București, Arhivele Statului din România. Scurtu, Ioan (1996a), România. Viața politică în documente, 1946, București, Arhivele Statului din România. Scurtu, Ioan, (coord.) (1996b), România. Retragerea trupelor sovietice, 1958, București, Editura Didactică și Pedagogică. Societatea socialistă multilateral dezvoltată (1972), București, Editura Politică. Stalin, I.V. (1952a), Problemele leninismului, traducere de către redacția Editurii pentru Literatură Politică, București, Editura pentru Literatură Politică. Stalin, I.V. (1952b), Opere, vol. 13, traducere de către o comisie specială a CC al PMR
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
revoluționare (septembrie 1953)", în Arhivele Securității, vol. II, București, Nemira, pp. 342-361. Anton, Mioara (2007), Ieșirea din cerc. Politica externă a regimului Gheorghiu-Dej, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. Apostol, Gheorghe P. (coord.), (1973), Capitalismul contemporan, București, Editura Didactică și Pedagogică. Apostol, Gheorghe (1962), " Continuarea în ritm susținut a industrializării socialiste și înfăptuirea progresului tehnic în Republica Populară România", în Probleme ale desăvârșirii construcției socialiste în R.P.R., București, Editura Științifică, pp. 43-89. Arendt, Hannah (1994), Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dezvoltare", în Concepția președintelui Nicolae Ceaușescu despre noua ordine economică internațională, București, Editura Politică, pp. 278-289. Benea, Ciprian-Beniamin (2009), Dunărea. Geopolitică și negociere, Iași, Institutul European. Beniuc, Mihai (1976), "Patria", în Iliescu, Constanța (ed.), Poezii patriotice, București, Editura didactică și pedagogică, pp. 192-193. Berceanu, Ion (1976), "Spiritul revoluționar", în Iordănescu, Mihai (ed.), A trăi și a munci în chip comunist, București, Editura Politică, pp. 52-65. Berdiaev, Nikolai (1994), Originile și sensul comunismului rus, traducere de Ioan Mușlea, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Berend
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
refluxurie stalinismului, București, Fundația Academia Civică, pp. 603-611. Heilbronner, Robert (2005), Filozofii lucrurilor pământești. Viețile, epocile și doctrinele marilor economiști, traducere de Dorin Stanciu, București, Humanitas. Herbst, C.; Lețea, I. (1976), Geografia economică a țărilor socialiste, București, Editura Didactică și Pedagogică. Herz, Martin (1967), Beginnings of the Cold War, Bloomington, Indiana University Press. Heywood, Andrew 1993, Political ideologies. An introduction, London: MacMillan. Hobsbawm, Eric (1999), Secolul extremelor, traducere de Anca Irina Ionescu, București, Editura Lider. Hoffmann, Stanley (1957), "Sisyphus and the
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Editura Politică, pp. 118-134. Petre, C.; Achim, I. (1968), " Conștiința socială și formele ei", în Borgeanu, C., et. al., Materialism istoric, București, Editura Politică, pp. 238-278. Petric, Aron et. al. (1981), Istoria României între anii 1918-1981, București, Editura Didactică și Pedagogică. Plehanov, G.V. (1961), Opere filosofice alese, vol II, traducere de către redacția Editurii Politice, București, Editura Politică. Pomper, Philip (1993), The Russian revolutionary intelligentsia, Arlington Heights, Harlan Davidson, 1993. Pop, Adrian (2002), Tentația tranziției. O istorie a prăbușirii comunismului în Europa de Est
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în care este încadrat - la o comisie de peste 400 de candidați până la un salariu de bază lunar al funcției didactice în care este încadrat 2. Personalul didactic desemnat să conducă un spor de 10-25% din salariul și să realizeze practică pedagogica de bază lunar al funcției didactice în care este încadrat, calculat în raport cu numarul elevilor sau al �� studenților practicanți. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---------- *) Președintele Comisie de bacalaureat poate fi: cadru didactic universitar care deține titlul științific de doctor, inspector școlar, director de liceu, cu gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173837_a_175166]
-
programe/emisiuni de informare, axate pe probleme politice ││ ││- viața parlamentară, activitatea partidelor politice, probleme economice, ││ ││științifice sau sociale - ori pe evenimente speciale, sub formă de ││ ││dezbatere. ││ ││ *2) Programe/emisiuni educative - sunt destinate în special procesului de ││ ││instruire, în care elementul pedagogic joacă un rol important (programe ││ ││școlare, universitare). ││ ││ Programe/emisiunile culturale - programe/emisiuni destinate, în principal,││ ││stimulării curiozității artistice și/sau intelectuale, reprezentații ││ ││culturale, activități culturale în sine, programe destinate îmbogățirii ││ ││cunoștințelor publicului (într-un mod nedidactic) în diverse domenii ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168813_a_170142]
-
062 01 Administrație centrala 162.269.125 02 Învățământ preșcolar 26.420.361 03 Învățământ primar și gimnazial 200.000.000 04 Învățământ liceal 1.924.627.829 09 Învățământ superior 13.479.106.154 10 Biblioteci centrale, universitare și pedagogice 174.000.000 14 Internate, cămine și cantine pentru elevi și studenți 797.000.000 20 Centre de calificare și recalificare 12.651.131 25 Servicii publice descentralizate 1.010.000.000 50 Alte instituții și acțiuni de învățământ 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163269_a_164598]
-
062 01 Administrație centrala 162.269.125 02 Învățământ preșcolar 26.420.361 03 Învățământ primar și gimnazial 200.000.000 04 Învățământ liceal 1.924.627.829 09 Învățământ superior 13.479.106.154 10 Biblioteci centrale, universitare și pedagogice 174.000.000 14 Internate, cămine și cantine pentru elevi și studenți 797.000.000 20 Centre de calificare și recalificare 12.651.131 25 Servicii publice descentralizate 1.010.000.000 50 Alte instituții și acțiuni de învățământ 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163269_a_164598]
-
concretizată în profiluri și calificări profesionale. ... (3) În cazul școlii de arte și meserii, repartizarea se efectuează în funcție de oferta școlii, pe cele 16 domenii ale pregătirii de bază. ... Articolul 7 Pentru liceele din filiera vocațională - profilurile sportiv, militar, teologic, artistic, pedagogic - precum și pentru liceul Waldorf, specializarea filologie, se vor organiza, înainte de începerea înscrierii computerizate, probe de aptitudini, conform metodologiilor aflate în Anexa III. Articolul 8 (1) La profilurile artistic, sportiv, teologic și la specializarea filologie de la liceul Waldorf, aprecierea probelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
la probele de aptitudini; MA = media de admitere (conform Art. 4); MFA = media finală de admitere. (5) Media finală de admitere, menționată la alin. (2), (3) și (4), se calculează cu două zecimale, fără rotunjire. ... (6) La profilurile militar și pedagogic, aprecierea se face pe bază de calificativ: admis sau respins. Articolul 9 Candidații respinși la probele de aptitudini vor participa la repartizarea computerizată, putându-se înscrie la alte filiere și profiluri din cadrul aceleiași școli sau la celelalte licee sau școli
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
din probele de examen. 7. Candidații vor avea asupra lor actul de identitate, ce va fi prezentat comisiei la intrarea în concurs. 8. La probele de aptitudini nu se admit contestații. PROBELE DE APTITUDINI PENTRU ADMITEREA IN LICEELE VOCATIONALE PROFIL PEDAGOGIC Specializările: bibliotecar-documentarist, instructor animator, instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar 1. Proba de aptitudini muzicale și coordonare motrică În cadrul probei se verifică: - auzul muzical; - simțul ritmic; - memoria muzicală; - calitățile vocale; - condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
sau "Respins". 2. Un candidat care a fost declarat "respins" la una din probe, va fi declarat "respins" la probele de aptitudini. 3. Nu se admit contestații la probele de aptitudini. PROBELE DE APTITUDINI PENTRU ADMITEREA IN LICEELE VOCATIONALE PROFIL PEDAGOGIC Specializarea învățători-educatoare 1. Proba de aptitudini muzicale Va consta în verificarea aptitudinilor interpretative și a auzului muzical prin: a) intonarea unui cântec dintr-un repertoriu de cinci cântece învățate în clasele I- VIII; ... b) reproducerea unor scurte motive ritmico-melodice (2-4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
republicata, cu completările și modificările ulterioare. │ ────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │* În cazul absolvenților de învătământ universitar de lungă durată și de scurtă │ │durată, pentru posturile didactice de EDUCAȚIE SPECIALĂ, PROFESOR EDUCATOR și PROFESOR ITINERANT proba de concurs este PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ. În cazul absolvenților liceelor pedagogice, școlilor postliceale echivalente, │ │colegiilor pedagogice, pentru posturile didactice de PROFESOR EDUCATOR, ÎNVĂȚĂTOR │ │EDUCATOR ȘI ÎNVĂȚĂTOR ITINERANT proba de concurs este TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ │ │ȘI INTEGRATĂ. │ ────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ *Aria curriculara: Post/ Notă La specializările nominalizate mai sus se adaugă: OM ȘI SOCIETATE Disciplină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159891_a_161220]
-
ulterioare. │ ────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │* În cazul absolvenților de învătământ universitar de lungă durată și de scurtă │ │durată, pentru posturile didactice de EDUCAȚIE SPECIALĂ, PROFESOR EDUCATOR și PROFESOR ITINERANT proba de concurs este PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ. În cazul absolvenților liceelor pedagogice, școlilor postliceale echivalente, │ │colegiilor pedagogice, pentru posturile didactice de PROFESOR EDUCATOR, ÎNVĂȚĂTOR │ │EDUCATOR ȘI ÎNVĂȚĂTOR ITINERANT proba de concurs este TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ │ │ȘI INTEGRATĂ. │ ────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ *Aria curriculara: Post/ Notă La specializările nominalizate mai sus se adaugă: OM ȘI SOCIETATE Disciplină: Post/ OM ȘI SOCIETATE Disciplină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159891_a_161220]