16,567 matches
-
din Baracal) și o proză de război (Apus de soare în unghi mort), pe tema culpabilității dominate prin artă (căpitanul Ștefan Moraru se eliberează de sentimentul vinovăției de a fi singurul supraviețuitor al unui detașament ajuns pe teren minat pictând peisajul acelui moment), volumul lasă a se întrezări posibilități formale și stilistice reale, nefructificate însă ulterior. SCRIERI: Femeia cibernetică, București, 1969; Demascarea lui Turnesol, București, 1970; Potirul Sfântului Pancrațiu, București, 1971; Postul clandestin (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1972; Dispariția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
astfel de comportament nu numai moral, dar și necesar. Tot la fel s-a întâmplat în țările unde manifestațiile de protest, grevele, atacurile presei la adresa puterii nu puteau fi concepute în epoca dictaturii comuniste, iar astăzi acestea fac parte din peisajul social cotidian al acestor țări. Al treilea argument are în vedere observațiile asupra interacțiunii sociale, care arată că definirea comportamentului deviant tinde să corespundă cu cel care înfăptuiește acțiunea. Cu alte cuvinte, atunci când acțiunile sunt făptuite de o persoană sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
autocunoaștere, cărțile din exil ale lui S. îi transcriu viața și îi evaluează înfrângerile, dar și refugiul în poezie. SCRIERI: Exerciții de apărare pasivă, București, 1984; Împotriva metodei, București, 1991; America! America!, Sibiu, 1994; Sfârșitul care începe, Norcross-Piatra Neamț, 1996; Peisaj cu memorie. Poeme haiku - Landscape with Memory. Haiku Poems, ed. bilingvă, tr. Daniela și Ștefan Pătru, Norcross-București, 1996; Identitatea neantului, Botoșani, 1998; Stress, Timișoara, 1998; Țara și exilul, Norcross, 1999; Dincolo de niciunde - At the Back of Beyond, ed. bilingvă, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
pe pământul fericit al Eladei și de atunci meșterii cei mai iscusiți caută zadarnic să afle secretul pierdut al creației sale.” Acropole îi produce o „impresie de măreție calmă”, grandoarea templului grecesc stând în „armonia proporțiilor sale”. Mai totul, cu excepția peisajelor de la Eleusis, Delos și Micene, este pentru călător prilej de „fină reculegere”, de „pace muzicală”. În altă ambianță, parcurgând peisajul mirific al munților României și atâtea alte peisaje, R. își caută un spațiu predilect: „Gândirii îi sunt necesare pasul călătorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
sale.” Acropole îi produce o „impresie de măreție calmă”, grandoarea templului grecesc stând în „armonia proporțiilor sale”. Mai totul, cu excepția peisajelor de la Eleusis, Delos și Micene, este pentru călător prilej de „fină reculegere”, de „pace muzicală”. În altă ambianță, parcurgând peisajul mirific al munților României și atâtea alte peisaje, R. își caută un spațiu predilect: „Gândirii îi sunt necesare pasul călătorului, zvonul apelor, miresmele muntelui, azurul tăriilor albastre, bolta brazilor, verdeața lor perenă e un simbol al perenității, la care râvnește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
calmă”, grandoarea templului grecesc stând în „armonia proporțiilor sale”. Mai totul, cu excepția peisajelor de la Eleusis, Delos și Micene, este pentru călător prilej de „fină reculegere”, de „pace muzicală”. În altă ambianță, parcurgând peisajul mirific al munților României și atâtea alte peisaje, R. își caută un spațiu predilect: „Gândirii îi sunt necesare pasul călătorului, zvonul apelor, miresmele muntelui, azurul tăriilor albastre, bolta brazilor, verdeața lor perenă e un simbol al perenității, la care râvnește ființa noastră plăpândă.” Treptat, orizontul peregrinului se lărgește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
spre cele mai diverse spații geografice și culturale: India, Israel, SUA, Albania, Africa, Brazilia. Se revelă astfel tot mai pregnant scriitorul „de aleasă sensibilitate, pe care o temperează singură excesiva sa grijă de expresie” (Perpessicius), „scriitorul delectabil, fin observator al peisajului din afară, ca și al universului interior” (Al. Piru). Altă dimensiune a scrisului lui R. este aceea de portretist, învederată în Cartea albă (1968), unde închină tablete bunicii sale materne, Elena C. Cornescu, apoi lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mateiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
printre membrii fondatori ai Vetrei Românești (Andreescu, 2003, p. 29, nota 71). Alegerile din 20 mai 1990 au ocazionat politic crearea de către Vatra Românească a Partidului pentru Unitatea Națională a Românilor (PUNR), devenit astfel primul partid de extremă dreapta din peisajul politic postcomunist. Crearea celor două blocuri politice (UDMR, respectiv Vatra Românească cu apendicele său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
feminine este subliniată și în a noua și a zecea povestire în care o văduvă de o frumusețe răpitoare reușește să se salveze de insistențele amoroase ale unor tineri, supunându-i unor probe imposibil de trecut, iar o tânără din peisajul lumii antice, Sofronia, se conformează împrejurărilor vieții și îl acceptă pe cel care o iubea cu înfocare. O altă membră a brigatei, Emilia, își începe șirul povestirilor într-o manieră ironică la adresa decăderii morale a clerului, căruia îi impută fariseismul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cea de-a doua parte a Prologului ei asistăm la o spovedanie a propriei vieți, totul se vrea pus sub semnul deplinei sincerități. Vita domestica are suișuri și coborâșuri, devine, prin focalizatorul său (femeia narator), un spectacol hilar, denaturat. Din peisajul matrimonial, trei soți sunt catalogați „buni” pentru că, firește, erau „bogați, de treabă și moșnegi”373 . Donna demonicata care este nevasta din Bath se vrea un adevărat călău, cerând ceea ce știa că nu i se poate da, mai ales îndeplinirea datoririlor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
and excommunication in The Wife of Bath's Tale, în „Philological Quarterly”, winter 1995, vol. 74, nr. 1, p. 18. 121 istorisirea nevestei din Bath se comportă ca un zeu olimpian: profită de tot ce vede, fata făcea parte din peisaj. Crima lui nu este comisă împotriva statului și nici nu intra în contradicție cu un standard divin sau moral. Cu atât mai puțin era privită ca o fărădelege împotriva femeii, deoarece ea nu avea drepturi juridice decât limitate. În Povestirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
răbdării, credinței și bunătății. Discursul elogiator al naratorilor în loc să le dea viață, mai mult le distruge, transformându le în alegorii, unele povestiri dobândind un ton hagiografic. Constanța, Grizilda, Prudenția, Virginia întruchipează prototipul femeii virtuoase, al unei veritabile sfinte, însă din peisajul Povestirilor din Canterbury nu lipsesc nici portretizările unor sfinte autentice, canonizate, nu doar simbolice, care au avut curajul și demnitatea de a și jertfi viața pentru crezul lor lăuntric, ba chiar i-au 854 Ibidem, p. 126. 855 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Viața și opera lui Kant, mi se pare că același lucru este valabil, astăzi, pentru Wittgenstein. Cartea de față urmărește, în principal, două obiective greu de armonizat. Primul este o prezentare a stilului gândirii filozofului austriac, a locului ei în peisajul filozofic de ansamblu. O prezentare ce se dorește a fi accesibilă pentru cititorul cu pregătire filozofică, dispus să o parcurgă cu atenție și să o confrunte tot timpul cu texte scrise de Wittgenstein. Al doilea obiectiv este formularea și susținerea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de indicații convergente în această privință. S-a subliniat nu o dată, îndeosebi de la apariția cărții lui Allan Janik și Stephen Toulmin, Wittgenstein’s Vienna (1973), că acea orientare a gândirii care își găsește expresia în Tractatus poartă pecetea unui anumit peisaj spiritual și cultural, cel al Vienei dinaintea Primului Război Mondial. O temă asupra căreia s-au intersectat reflecțiile unora dintre cei mai reprezentativi filozofi, cercetători ai naturii, eseiști, scriitori și artiști ai timpului și ai locului a fost cea a întinderii și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
explicit, acest punct de vedere.73 Chiar și mai recent, unii cercetători ai filozofiei austriece sunt tentați să caute și să sublinieze convergențe între gândirea autorului Tractatus-ului și pozițiile Cercului de la Viena.74 Cei care îl așază pe Wittgenstein, în peisajul de ansamblu al gândirii epocii, aproape de Russell și de „filozofia analizei logice“ în genere, în primul rând pe temeiul presupusei sale orientări antimetafizice, trec cu vederea delimitări care sunt lipsite de orice echivoc. În tinerețe, Wittgenstein l-a apreciat pe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
trebuie să-și amintească și să reflecteze asupra faptului că întâlnirea educativă este ,,unică, irepetabilă [...] inconfundabilă", ,,o implicare totală, cu tot sufletul și tot cugetul partenerilor", ,,un moment autentic din viața maestrului și a discipolului/discipolilor", care ,,lărgește și adâncește peisajul lăuntric al fiecăruia", ,,se distribuie într-o reciprocă sporire sufletească", ,,întreține dorința și nerăbdarea unei noi întâlniri", ,,rămâne întotdeauna o clară amintire"108. 3.2. Rolul gestului. Funcții și disfuncții În literatura de specialitate, mai mulți autori au precizat motivele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
următoarele criterii: • profilul general al liceului, din dorința de a avea trei licee cu profile diferite; • reputația profesională și umană a managerilor și a profesorilor, care își dovedesc deschiderea către cercetare, inovare, îmbunătățire a procesului instructiv-educativ; • reprezentativitatea unităților școlare în peisajul comunității locale; • încrederea că cercetarea se poate derula pe un teren propice prin stabilirea în prealabil a unor relații de parteneriat cu directorii și cu profesorii. Prima etapă a demersului nostru a constat în aplicarea celor două instrumente de cercetare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
esența feminină, în timp ce fântânile arteziene reprezentau eternul masculin. Coregrafia fântânilor arteziene era însoțită de muzică. În fiecare boschet era ascunsă o mică orchestră, care începea să cânte atunci când trecea regele în timpul plimbărilor sale zilnice. Arhitectul Le Nôtre a dorit ca peisajul din jurul castelului să ofere un dublu înțeles vizitatorilor: legătura cu mitologia, cu antichitatea, cu istoria, dar, în egală măsură, și importanța imaginii soarelui. Spre deosebire de arhitectura peisagistică a castelului Vaux le Vicomte, unde s-a folosit un singur plan, la Versailles
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lui Ludovic al XIV-lea privind Luvrul era rezervată. Colbert prefera Parisul, Bossuet numea palatul„orașul celor bogați“. Curtenii, în multe scrieri apocrife îl numeau „un favorit nemeritat “. Saint Simon a condamnat palatul pentru că nu avea păduri, ape și nici un peisaj natural deosebit. Într-un comentariu al ducelui, ținut secret pe perioada vieții și descoperit după moartea sa, declara:„Violența exercitată peste tot asupra naturii scârbește și dezgustă. Abundența apei, forțată să iasă la suprafață și canalizată din toate direcțiile, o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
același profil: Ionel Funeriu, Septimiu Chelcea, Mihaela Șt. Rădulescu. „Voi recomanda cartea studenților și doctoranzilor mei. Felicitări!”, Îmi scria profesorul Septimiu Chelcea, de la Universitatea din București. „Vă mulțumesc pentru lucrarea bine documentată și meticulos elaborată, care completează În mod fericit peisajul românesc al scrierilor de profil”, a fost de părere doamna Mihaela Șt. Rădulescu, de la Universitatea Tehnică din București, iar profesorul Ionel Funeriu, de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Îmi scria: „Ți-am citit cartea. Eu n-aș recomanda-o studenților
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu Întotdeauna se Întâmplă așa. Iată ce scria Irina Petraș (2003): Apoi, am ales și aici (ca În Panorama criticii), oricât de condamnabilă ar fi alegerea [subl. n.], să nu transcriu editurile și locul de apariție al cărților (În bulversatul peisaj editorial contemporan, aceste date și-au pierdut, din păcate, relevanța - apariția la o editură sau alta nu mai este un semn sigur al valorii, marca e rareori garantată). M-au interesat aici autorul, cartea și timpul ei. Atât (p. 5
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
situație, psihologii recomandă: "ignorarea temporară a emoțiilor", căci o blocare a lor poate fi nocivă pentru sănătatea perdantului și pentru stabilitatea/echilibrul relațiilor lui interpersonale. De asemenea, ei mai recomandă: • audierea unei muzici agreabile; • lungi plimbări pe jos într-un peisaj plăcut; • statul la taclale cu prietenii; • vizionarea unei comedii sau a unei melodrame de succes; • ne cumpărăm niște flori care ne plac; • facem o baie; • medităm la sensul vieții; • ne rugăm; • facem muncă fizică; • ne relaxăm profund (idem, p. 190
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Atena. Marele arheolog Atena (1921) și rectorul academiei Belle‐ Arte din Napoli (1922) sunt tot lucrările sale. Deosebit de sculpturi, I. Dimitriu - Bârlad a avut vocație către caricatură, desene, reproduceri, decoruri și costume de teatru, decorațiuni de interior, panouri decorative, pictură - peisaje, portretul soției sale - realizat în 1912... Numeroase lucrări se află în colecții particula re. În 1957 a donat orașului său Bârlad, Muzeului din localitate ”Vasile Pârvan”, circa 30 de lucrări, printre care amintim: Gh. Gheorghiu - Dej, Vasile Pârvan, Emil Gârleanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a luat parte la organizarea împreună cu revista « Clubul » și „Asociația artiștilor fotografi din R.P.R.” în perioada 1 iunie 1963 - 1 iulie 1964, în 4 etape, a unui concurs de fotografii cu următoarele teme: imagini de producție, fotografia portret, fotografie de peisaj, fotografii din viața oamenilor. Se puteau trimite fotografii realizate în alb‐negru și color, diapozitive sau diafilme cu ilustrații muzical‐literare. La 1 decembrie 1965, după câțiva ani de absență , reapare, cu scuzele datorate, „Ariciul” care pune sub lupă iarăși
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nicolae Tonitza în muzeul ieșean, de Geta Cohn; Secvenț e din geografia turismului românesc; vocabular; știați că...?; pseudorețete 222 culinare; pentru noi - femeile; poezie, jocuri de cuvinte, caleidoscop, caricatură și umor, apoi ,duminica, pagina culturală ori Moment cultural cu: opinii - peisajul lecturilor necesare; George Călinescu - amintiri literare; file de lector - „Intrusul” de Marin Preda; poezii de Haralambie Țugui și Ion Chiriac; Din drum - schiță de Ion Friduș; poșta literară (în general foarte bogată); Stampa - desen de Viorel Burlacu; rubrica „Corespondența” (și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]