19,182 matches
-
adesea robi, instalîndu-i pe pămînturile necultivate sau părăsite; puteau să-și slobozească șerbii și uneori o și făceau, dar își păstrau loturile lucrate de ei. În momentul inițierii reformelor existau patru categorii de țărani. Prima era alcătuită din săteni liberi stăpîni pe pămîntul lor, stabiliți frecvent în regiunile de deal și la munte pe baza drepturilor lor tradiționale acceptate de stat. În cea de a doua intrau țăranii liberi lipsiți de pămînt, care munceau la boier pe temeiul unei înțelegeri cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
formă de muncă erau mult mai mari în Moldova, din cauză că boierul era probabil mai direct preocupat de administrarea pămînturilor lui. Pe tot parcursul perioadei reformelor, nu s-a făcut nici o încercare de clarificare a problemei proprietății funciare. Boierul era numit "stăpînul domeniului" sau "al satului." În 1746 a avut loc o adunare a boierilor din Valahia pentru discutarea crizei fiscale și a problemei fugii țăranilor. S-a decis ca orice șerb care se va întoarce de bunăvoie în sat să fie
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
îndatoriri militare clare, cu toate că erau supuși unor obligații ambigue de slujire a împăratului și de loialitate față de acesta. Spre deosebire de spahii, statutul deținerii pămîntului de către ei nu implica datorii față de stat. Puterea lor reală consta în faptul că nobilii erau efectiv stăpînii pămîntului, cel puțin în regiunile de care ne ocupăm. La nivel local, nobilul avea puteri depline asupra administrației. Nu exista nici un paralelism cu sistemul comunal otoman, unde vîrstnicii aleși ai satului aveau grijă doar de propriile lor afaceri, cu excepția puținelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
La nivel local, nobilul avea puteri depline asupra administrației. Nu exista nici un paralelism cu sistemul comunal otoman, unde vîrstnicii aleși ai satului aveau grijă doar de propriile lor afaceri, cu excepția puținelor cazuri care vor fi prezentate mai jos. Spre deosebire de acesta, stăpînul domeniului reprezenta ocîrmuirea locală pentru oamenii de pe pămînturile lui, pe care el răspundea de perceperea impozitelor, de împărțirea dreptății, de respectarea legii și ordinii și de alegerea recruților. Împreună cu autoritățile ecleziastice, el asigura mijloacele necesare sănătății, educației și facilităților sociale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aibă suficient pămînt ca să se poată asigura subzistența lui și a familiei sale și să plătească și taxele cuvenite statului. El nu-și putea îndeplini sarcinile dacă era supraîncărcat cu obligații sub formă de corvezi și sume de bani față de stăpînul domeniului respectiv, ceea ce ar fi afectat capacitatea lui de a-și face datoria față de stat. Primele reforme au avut deci drept țintă instituirea unui sistem uniform și stabilirea cu exactitate a obligațiilor și drepturilor țăranului. Urma să fie făcută o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ei din alte părți ale regatului maghiar. Cu toate că situația de pe moșii diferea foarte mult, șerbul sau arendașul erau în general supuși acelorași obligații pe care le-am prezentat cînd am analizat alte regiuni. Ei plăteau dări sau prestau corvezi pentru stăpînul domeniului respectiv, plus taxele cuvenite statului și bisericii. Pentru dreptul de folosire a unui lot suficient de mare ca să asigure subzistența lor și a familiilor lor, dădeau de la o zecime pînă la o pătrime din produsele lor, fiind totodată obligați
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
așa ceva. Pe lîngă toate acestea, ei datorau multe alte taxe și sume de bani obișnuite la vremea aceea. Seniorul lor deținea controlul nu numai asupra moșiei lui, ci și asupra administrației locale, inclusiv a sistemului polițienesc și juridic. Ca judecător, stăpînul domeniului putea da sentințe, cum ar fi amenzi sau pedepse corporale. Înaintea aplicării reformelor administrative, el percepea și impozitele cuvenite statului. Posibilitățile de a comite abuzuri în cadrul unui astfel de sistem sînt evidente. Carol al VI-lea a încercat și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Corvoada cu o pereche de animale de povară și cea manuală puteau fi plătite în anumite împrejurări în bani, la un curs standard de 20 de creițari pentru prima și de 10 creițari pentru cea din urmă pe zi. Dacă stăpînul domeniului avea nevoie de mai multă muncă, el îi plătea șerbului un salariu fix (24 și, respectiv, 12 creițari pe zi)... Muncitorii agricoli fără pămînt, dar care aveau o casă, plăteau un impozit de un florin pe an și efectuau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era de doar un florin de fiecare gospodărie, dar șerbii croați, spre deosebire de cei sloveni, trebuiau să-i dea seniorului o taxă în produse a noua parte din recoltă, din vin și din vite. Exista o taxă specială pe case. Dacă stăpînul domeniului și șerbul erau de acord, atît corvoada cît și taxa în produse puteau fi plătite în bani. Mai mult, șerbii erau obligați să-i dea seniorului o pereche de claponi, o pereche de pui, o duzină de ouă și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
totodată obligația să presteze servicii de transport în folosul moșierului."4 Harta 14. Frontiera Militară habsburgică Atît șerbii fără familie din Slavonia cît și cei din Croația își puteau părăsi lotul dacă își îndeplineau îndatoririle și dacă era de acord stăpînul domeniului. Reformele lui Joseph al II-lea, inclusiv emanciparea iobagilor din 1785 și încercările eșuate de a limita obligațiile țăranilor la circa 30% din venitul lor, au afectat atît Croația cît și Slavonia. După moartea lui, aplicarea reformei din agricultură
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
doar 20,5% fiind țărani liberi. Din rîndul restului populației, un mare procentaj îl formau așa-numiții zilieri.7 Ca și alții asemeni lor din alte părți ale imperiului, șerbii erau supuși unor impozite mari de către stat, biserică și de stăpînii domeniilor. Pe lîngă aceasta, ortodocșii erau obligați să-și aducă contribuția la bugetul unor instituții religioase din care nu făceau parte. Ca și în alte părți, corvezile provocau multe nemulțumiri. Dieta a stabilit în 1714 cota ridicată de patru zile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
croații beneficiau de o nobilime importantă, ceea ce sîrbii, slovenii și românii nu aveau. Țărani fiind, ei nu se bucurau de nici un drept politic și de nici o instituție de autoguvernare recunoscută. Chestiuni ca dreptatea și strîngerea impozitelor se aflau în mîinile stăpînului domeniului. Excepțiile puteau fi întîlnite în special în zonele unde statul habsburgic adoptase ceea ce erau în fond instituții otomane. În Frontiera Militară a fost instituit un sistem de guvernare rurală similar celui din regiunile otomane; imigranților sîrbi li s-a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ali a fost prins și executat, iar capul lui a fost trimis la Constantinopol. Poarta avea acum răgaz să-i pună la punct pe greci. Pe lîngă Epir, forțele otomane au reușit să supună Tesalia și Macedonia. Rebelii erau totuși stăpîni pe bastionul lor din Pelopones și controlau un teritoriu destul de mare situat la nord de Istmul Corintului, din Rumelia, inclusiv orașele Misolonghi, Teba și Atena. Principalul efort militar al otomanilor avea deci drept țintă regiunea aceasta. În 1822 și 1823
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
convingerea celor care ezitau să se alăture rebeliunii ca vecinii mai deciși ai acestora să le dea foc la case, iar Karagheorghe îi spînzura pe turci de pragul propriilor lor case."15 În acest caz, rebelii îl pîrau autorităților pe stăpînul gospodăriei, acesta fiind apoi forțat să se refugieze în zonele de deal și să se alăture insurgenților. Pe durata revoltei, participanții produceau adeseori mai multe daune propriilor lor consăteni decît otomanilor. Țăranii lui Vladimirescu dădeau foc și prădau. Dezordinea și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în decembrie în favoarea nepotului său, Franz Joseph, care avea optsprezece ani. Autoritatea efectivă în guvern se afla în mîinile prințului Felix Schwarzenberg, sub a cărui conducere inteligentă autoritatea imperială avea să fie reimpusă în toate teritoriile habsburgice. Odată din nou stăpîn la Viena, guvernul trebuia să rezolve chestiunea urgentă a viitoarei organizări a imperiului. Evenimentele revoluționare făcuseră clar faptul că trebuia elaborată o constituție și introduse o serie de schimbări. Măsurile care urmau să fie luate erau cele cunoscute: alegerea între
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de sabor în iunie. Toate obligațiile țăranului față de senior, inclusiv zeciuiala, corvezile și alte plăți au fost desființate. Țăranilor urmau să li se aloce loturi de pămînt. Era plătită o despăgubire, fixată la suma apreciată că ar fi primit-o stăpînul domeniului într-un interval de douăzeci de ani; acest standard fusese aplicat frecvent și în alte regiuni. Guvernul urma să-i despăgubească pe moșieri și apoi să strîngă dările de la țărani în rate vreme de douăzeci de ani. Pășunile și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
progres erau cuvintele de ordine ale zilei. Fuseseră create o Italie și o Germanie unite, iar Ungaria participa la controlarea Imperiului Habsburgic. Guverne independente sau autonome erau la putere în Principate, Grecia, Muntenegru și Serbia, dar Imperiul Otoman era încă stăpîn pe cea mai mare parte a peninsulei Bosnia, Herțegovina, Epir, Tesalia, Macedonia, Tracia și regiunile bulgară și albaneză. Așa cum menționam mai sus, oamenii de stat și scriitorii balcanici elaboraseră deja multe planuri de împărțire a acestor ținuturi. Marea Idee, de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acțiunea sa de suspendare a constituției. Curînd însă, relațiile dintre cei doi se vor înrăutăți. Deși veri, țarul și prințul nu se înțelegeau bine între ei, Alexandru al III-lea ne-voind să fie tratat ca o rudă, ci ca stăpîn al unui imperiu atotputernic căruia Bulgaria îi datora recunoștință și respect. Pe lîngă aceasta, un număr tot mai mare dintre bulgari deveniseră în perioada aceasta sătui de amestecul rușilor. Prin 1893, situația aceasta a mers pînă la unirea prințului și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sistemele administrative creștine laice centralizate nu erau cunoscute. Doar cu cîteva excepții, popoarele balcanice fuseseră în trecut guvernate indirect prin agenții puterii centrale sau de nobilii locali, care puteau fi considerați din punct de vedere al autorității reale drept veritabilii stăpîni ai fiecărei regiuni. Pe parcursul celei mai mari părți a perioadei stăpînirii otomane, creștinul s-a aflat sub autoritatea directă a milletului său și a liderilor comunali, nu a reprezentanților Porții. În domeniile habsburgice și în Principatele Dunărene, el era supus
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aș avea nu mai știu ce moacă monstruoasă. Dar scriu - și asta e deja subversiv. Nu mă pot supraveghea, verifica. Pot face ceva fără ca ei să intervină. Să mă cenzureze. Sunt periculos, monstruos, pentru că acolo, în text, sunt singurul meu stăpân. Îi pot face în toate felurile și ei nu pot preveni. Doamna Aduța știa că e privită și, pe cuvântul meu, când cineva îi înfigea o bancnotă în buzunar, mișcările alea lascive parcă erau ale unei dansatoare de striptease care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
s-a făcut liniște și culoar ca să iasă învingătorul. Mă pregăteam să-l felicit pe Șubi, că pe atunci nu-l suportam pe Șăfu. Nici nu-l cunoșteam foarte bine. Dar, când a ieșit Șăfu, unii mai căcăcioși deja schimbaseră stăpânul, bravo, moșule, îl lăudau. Șăfu a trecut, s-a îmbrăcat în liniște, ne-a zis „Servus“, cu vocea aia a lui seacă, și a tăiat-o. Șubi era în genunchi și-și culegea măselele. Abia după aia am aflat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o bucurie imensă. În anul I de facultate, stăteam în diminețile acelea reci de noiembrie într-o garsonieră, unde scriam, într-un soi de euforie isterică, tot ce-mi trecea prin cap. Scriam și era superb să fiu propriul meu stăpân, să decid io tot ce avea să se întâmple pe acea foaie de hârtie. Pentru niște seminarii de scriitură de presă scriam. Și toți colegii mei abia așteptau să apar și să le citesc ceea ce mai scornisem. Aveam de făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Mai ales că, după ce mă instalasem, Rodica îmi fixase pe perete un portret de-al ei într-o postură triumfală, ca acele fotografii care te anunță că omul din imagine a câștigat la loto. Așa, ca să se știe cine e stăpânul. Își marcase teritoriul. Eu nu reușisem să stabilesc vreo relație cu obiectele din camera aia. Încercasem să aduc niște gutui. Să pun o carpetă pe un perete, o carpetă veche, care fusese a străbunicului meu, străbunic ce se născuse undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ceaușescu. Cum dracu’ a trecut în tabăra ailaltă? De fapt, dacă stai să te gândești, convertirea nu e ceva ciudat. Fusese învățat să pupe în cur pe toată lumea. Și acum doar schimbase proprietarul bucilor. Constantă a rămas numai nevoia de stăpân. Copil de pensionari cu tabieturi rigide. Acum i se pare mare om Berceanu. Îmi urla mie, ce criticii tăi, știi că io ieri am fost la Berceanu? Așteptând să mă extaziez. Și care-i treaba? așteptam să continue. Adică el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
se roșea de rușinea mea el mai Întâi, tocmai el, mătăhălosul și burduhănosul, buhăitul curvar și bețiv de uliță, pe care l-am văzut cu ochii mei consternați pe strada Brezoianu, beat mort și cu două servitoare depravate fugite de la stăpân ținute pe după gât. și cu toate astea n a lipsit și n-a Întârziat măcar o singură dată de la școală, unde intra În clasă Îndată după sunat, când nu isprăvea de fumat țigările, făcând din ochi apelul clasei, fără catalog
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]