15,855 matches
-
prin activitatea lor partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Cu referire la dispozițiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie ( deciziile nr. 61/2010 și nr. 419/2009), apreciind că cele statuate în aceste cauze își mențin valabilitatea. Arată și că, recent, prin Decizia nr. 246/2016 *), nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. *) Decizia Curții Constituționale nr. 246 din 4 mai 2016 a fost publicată
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
un indicator real și nu garantează egalitatea de șanse, ci discriminează în raport cu art. 16 alin. (3) din Constituție. Se invocă, de asemenea, încălcarea dispozițiilor referitoare la suveranitatea națională. 27. Cu privire la aceste critici, Curtea reține că, într-o jurisprudență constantă, a statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, și Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
criticate se corelează și cu recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei dea 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002). Liniile directoare statuează în acest sens la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i și ii, următoarele: "i. Prezentarea candidaților individuali sau a listelor de candidați pot fi condiționate de obținerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (1) potrivit căruia justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, răspunzând unei critici similare, a statuat, prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, că individualizarea sancțiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele
DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273743_a_275072]
-
și dreptul de a fi ales, se susține, așa cum a reținut și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012 și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , că legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 și 40 din Constituție, să stabilească modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Așadar, atât în accepțiunea Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001 ), cât și a
DECIZIE nr. 355 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273574_a_274903]
-
de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară nr. 700/2014, necorelare ce a determinat, în viziunea acestora, o încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție. 17. Plecând de la aceste premise, în jurisprudența sa, Curtea a statuat constant că nu se poate pronunța asupra neconcordanțelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înțelesului dispozițiilor legale criticate în raport cu prevederile și principiile constituționale. De exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 285 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
este la latitudinea legiuitorului stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât și a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru". În același sens este și Decizia nr. 480/2013 , prin care instanța de contencios constituțional a statuat că "restituirea acestor taxe reprezintă o opțiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcție de specificul situațiilor concrete". 9. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu ale art. 45
DECIZIE nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273657_a_274986]
-
instanțele judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor care implică serviciul public al justiției. În acest sens, prin Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014, Curtea a statuat că "accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, atât timp cât ele apar ca fiind rezonabile
DECIZIE nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273657_a_274986]
-
la Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție. 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 722 din 29 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, a statuat că prin adoptarea textului legal criticat s-a eșalonat plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013
DECIZIE nr. 378 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274032_a_275361]
-
substanțial de cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale, care a condus la o imposibilitate a autorității statale de a executa hotărârile judecătorești pronunțate deja în această materie, în special în contextul de criză economică. 22. Prin urmare, a statuat Curtea Constituțională în decizia precitată că adoptarea actului normativ supus controlului de constituționalitate a fost determinată, așadar, de circumstanțele excepționale care au impus instituirea unor măsuri prin care să fie limitată temporar exercitarea drepturilor decurgând din hotărârile judecătorești irevocabile pronunțate
DECIZIE nr. 378 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274032_a_275361]
-
bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009). 25. De asemenea, nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate afectează dreptul de proprietate privată. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție; neexecutarea plății într-un termen rezonabil constituie deci o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca și
DECIZIE nr. 378 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274032_a_275361]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, și în Decizia nr. 1.011 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009), Curtea a statuat că sistemul asigurărilor sociale de sănătate își poate realiza obiectivul principal datorită solidarității celor care contribuie, astfel încât obligația de a contribui la acest sistem reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care
DECIZIE nr. 280 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^21 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 296^24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274121_a_275450]
-
de a asigura protecția socială a cetățenilor. Astfel, Curtea a observat că Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătății populației, în temeiul principiului solidarității și al subsidiarității. 20. Așa fiind, Curtea a statuat că obligativitatea asigurării și a contribuției la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu un alt principiu care stă la baza acestui sistem, și anume cel al solidarității. Astfel, datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își poate realiza
DECIZIE nr. 280 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^21 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 296^24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274121_a_275450]
-
României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011, și cele ale Deciziei nr. 351 din 24 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, paragraful 15). 21. De asemenea, Curtea a statuat că legea instituie nu doar dreptul cetățenilor de a beneficia de serviciile sistemului public de sănătate, ci și obligația acestora de a contribui la fondul de asigurări sociale de sănătate. Persoanele exceptate de la plata acestei contribuții sunt prevăzute expres în
DECIZIE nr. 280 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^21 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 296^24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274121_a_275450]
-
încălcarea art. 1 alin. (3) teza întâi și a doua privind statul de drept, democratic și social din Constituție. 25. În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, reținem faptul că instanța de contencios constituțional a statuat, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt
DECIZIE nr. 280 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^21 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 296^24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274121_a_275450]
-
face în condițiile legii, iar în cauză au fost încălcate prevederile legii, respectiv ale art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 în procedura de numire a unui judecător la Curtea Constituțională. 10. Cu referire la normele constituționale care statuează asupra componenței Curții Constituționale, autorii sesizării apreciază că, spre deosebire de numirea judecătorilor de către Președintele României, în cazul numirii de către Camera Deputaților și Senat, legiuitorul a apreciat că "este necesar un filtru de depunere a candidaturilor pentru Curte". Din redactarea art. 5
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
de deputați sau de cel puțin 25 de senatori." Procedând la circumstanțierea competenței sale de control de constituționalitate a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că "pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competențe, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional". (Decizia nr.
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. Procedând la o dezvoltare a acestor considerente prin Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012, Curtea a mai statuat că "în privința hotărârilor care sunt criticate din perspectiva valorilor, regulilor și principiilor constituționale, instanța constituțională a stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate astfel formulată, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional pentru
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
la Curtea Constituțională, autoritate care are rang constituțional. Criticile formulate privesc încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , cărora autorii sesizării le atribuie relevanță constituțională prin raportarea la art. 16 din Constituție - Egalitatea în drepturi, care statuează, în alin. (3), cu referire la ocuparea funcțiilor și demnitățile publice, civile sau militare, că aceasta se face în "condițiile legii". În continuare, criticile de neconstituționalitate sunt circumstanțiate, arătându-se în ce constă încălcarea, din perspectiva autorilor sesizării, a textului
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
de Curtea Constituțională din interpretarea art. 61 și art. 64 din Constituție referitoare la rolul și structura Parlamentului, respectiv organizarea internă a fiecărei Camere a Parlamentului, texte care stabilesc "o triplă autonomie: regulamentară, instituțională și financiară" a acestora. Curtea a statuat că "în temeiul dispozițiilor constituționale menționate, fiecare Cameră este în drept să-și stabilească, în limitele și cu respectarea prevederilor constituționale, regulile de organizare și funcționare, care, în substanța lor, alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere. Din această perspectivă, nicio autoritate publică
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
Bistrița-Năsăud, Judecătoria Bacău). În susținerea acestei opinii au fost invocate considerentele care au dus la pronunțarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nr. 13/2015 prin care s-a statuat că "stabilirea și executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiționate, se realizează potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. 1
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate în temeiul art. 86^1 din Codul penal anterior, infracțiune pentru care, sub aspectul condițiilor de incriminare și al tratamentului sancționator, este considerată ca fiind mai favorabilă legea penală nouă. Raportat la cele statuate prin decizia instanței de contencios constituțional sus-menționate se constată că instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere, ca măsură de individualizare a executării pedepsei, a fost preluată în actualul Cod penal, care prevede însă condiții de aplicare și efecte diferite, mai
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
curții de apel și a tribunalului, învestite cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
în totalitate faptele descrise în rechizitoriu. Astfel, este important, mai ales când prejudiciul determină încadrarea juridică a faptei, ca recunoașterea să fie făcută atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă a cauzei. De altfel, în același sens a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, cu ocazia examinării constituționalității dispozițiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală anterior, text preluat în dispozițiile criticate în prezenta cauză. Atunci când prejudiciul nu are repercusiuni asupra încadrării juridice a faptei, instanța poate
DECIZIE nr. 253 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (3) şi art. 377 alin. (1), (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273441_a_274770]