15,436 matches
-
goală. O dată lovit cu capul de pragul de sus, țăranul cu mintea înceată, asemenea lui Oșlobanu și lui Trăsnea, devine însă dintr-odată deștept, mai deștept chiar decât dracul”. "Prepeleac" este un cuvânt românesc de origine necertificată, desemnând un stâlp subțire de lemn asemănător unui cuier. El este folosit în societatea rurală fie pentru stivuirea fânului (după o metodă tradițională, în care stâlpul se află deasupra și în mijlocul grămezii rotunjite de fân) sau pentru uscarea oalelor din ceramică abia realizate. Povestea
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
ou, dar cu griș, carne de miel, vinete și dovlecei. Shakshuka se prepară în mod tradițional cu ouă, pastă de roșii, ardei iute și ceapă. Dar sunt cunoscute și variante cu ardei, feta, vinete și spanac. Ceapa tăiată în felii subțiri și chili sau, opțional, ardei, se fierbe înăbușit într-o tigaie în ulei de măsline foarte fierbinte. Ulterior, se adaugă roșiile, pasta de roșii si condimentele, cum ar fi usturoi, chimen și piper. Se fierb timp de 10 minute. Când
Shakshuka () [Corola-website/Science/335632_a_336961]
-
din nou 76. Forță zdrobitoare! Friido vs Zangetsu 77. Refuzul de a ierta! Shinigamiul ucis de Kenpachi 78. Descoperiri șocante pentru cele 13 brigăzi! Adevărul ascuns 79. Decizia de a muri a lui Yoshino 80. Asaltul unui dușman formidabil! Linia subțire de apărare? 81. Mișcarea lui Hitsugaya! Orașul atacat 82. Ichigo vs Dalk! Apariția întunericului apăsător 83. Umbra cenusie, secretul Ningyourilor 84. Probleme în echipă? Trădarea Rukiei 85. Bătălia mortală a lacrimilor 86. Dansul lui Rangiku! Lupta cu dușmanul invizibil 87
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
le (Syngnathiformes) (din greaca "syn" = concrescut, unit, fuzionat + "gnathos" = falcă + latina "forma" = formă; adică pești cu fălcile unite în forma unui tub) sunt un ordin de pești osoși marini litorali, din supraordinul acantopterigieni, de talie mică, cu corp alungit, foarte subțire și necomprimat, de formă foarte variabilă, oarecum ciudată. Se caracterizează prin plăcile osoase, care la marea lor majoritate acoperă în întregime corpul formând inele osoase complete, prin botul alungit într-un tub, în vârful căruia se găsește gura mică, fără
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
pectoralelor. Ordinul include 5 familii, 64 genuri și aproximativ 365 specii. Cele mai multe specii sunt marine, dar există câteva specii de apă dulce. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiesc 7 specii Sunt pești de talie mică, cu un corp alungit, foarte subțire și necomprimat, de formă foarte variabilă, în general aberantă. Botul este alungit în forma unui tub (tubuliform), cu excepția peștilor adulți din genul "Bulbonaricus" care nu au un bot tubuliform. În vârful botului se găsește gura. Gura este terminală, mică, mărginită
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
Antioh Cantemir), "Catrina" (căsătorită cu Ștefan Tomșa), "Ileana" (căsătorită cu Nicolae Costin), "Constantin" (căsătorit cu Maria Brâncoveanu), "Matei", "Sanda", "Safta" și "Anastasia". Scriitorul Constantin Gane îi făcea următorul portret: „"Înaltă, mlădioasă, ochi negri focoși sub niște sprâncene în cerc, nasul subțire și gura mică, făceau din Anastasia o arătare, după care multe inimi s-o fi prăpădit. Era deșteaptă, energică și plină de temperament - ca mamă-sa. Însă, cu mai puțin amor propriu decât Doamna Dafina, Anastasia n-a știut, până la
Anastasia Duca () [Corola-website/Science/332568_a_333897]
-
le (Embioptera), cu denumiri mai vechi de Embiodea, Embidina, Embiidina este un ordin de insecte mici, de 1,5-2 mm lungime (unele până la 20 mm), asemănătoare la înfățișare cu termitele, cu corpul subțire și alungit, puțin turtit și cu colorit brun-închis. Majoritatea speciilor sunt nearipate (aptere), la altele numai masculii au aripi. Aripile, când există, sunt homonome, cu nervația redusă, cele anterioare puțin mai scurte. Capul este prognat, mare, oval, cu clipeu mare
Embioptere () [Corola-website/Science/332575_a_333904]
-
fost descoperit încă. Harta originală trebuie să fi avut dimensiunile de 850X650 mm, deoarece geograful francez Guillaume Delisle notează că a primit din Olanda o copie redusă a acesteia, la dimensiunile 510X385 mm. Harta este gravată în negru. O linie subțire, galbenă, însoțește limitele țării și județelor. "„Via Traiani”", Valul lui Traian, din județul Galați și până la Nistru e colorat cu o linie trasă în roșu deschis. Aceeași nuanță colorează un singur punct în cuprinsul hărții: un semn de cetate în
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pitulice ("Sylvia nisoria"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), graur ("Sturnus vulgaris"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), notatița cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), călifar roșu ("Tadorna ferruginea"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
punctiformă trebuie să fie suficient de larg pentru ca atunci cînd ajunge la obiect să-l acopere în întregime. Punînd ochiul sau alt dispozitiv de preluare a imaginii în centrul umbrei, se constată că la marginea obiectului se vede un fir subțire de lumină, de formă circulară. Această lumină e cea care se adună și formează pata lui Poisson. Existența petei lui Poisson se poate explica pe baza principiului Huygens-Fresnel. Acesta spune că fiecare punct aflat pe un front de undă devine
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
transversale ale mandibulei, iar mușchii masticatori sunt foarte puternici. Au glande salivare voluminoase. Stomacul este simplu în formă de cimpoi, cu o sugrumare care îl împarte într-o regiune cardiacă, musculară, și alta pilorică, glandulară. La capătul posterior al intestinului subțire există un cec anterior foarte voluminos cu o faună bogată de infuzori, iar pe traiectul intestinului gros se mai găsește un cec posterior, bifurcat, cu două prelungiri în formă de coarne. Testiculele sunt intraabdominale și rămân tot timpul în cavitatea
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
muscar sur ("Muscicapa striata"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu cioc subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar ("Saxicola
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
români pe anul 1853" al Revistei Albina (la p. 71-73). Biserica, ce are influențe muntenești, are zidurile construite din piatră și cărămidă, cu o grosime de peste 1,5 m. În timp ce piatra (bolovani de râu) este constituientul soclului și zidurilor, cărămida subțire este materialul din care sunt făcute arcurile bolților. Structura cuprinde un altar, un naos, un pronaos și două șanțuri puțin pronunțate. Pe latura sudică a fost ridicat un turn - clopotniță, cu rol de apărare a intrării. Construcția a fost de
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
de terenul necesar pentru construcția să, dar o altă versiune se referă la Tana(is), locul unde se recolta cânepă. Galerele și navele cu pânze în general aveau nevoie de o cantitate considerabilă de frânghii de diferite grosimi: de la "cordino" subțiri pentru a coase velele la frânghii groase pentru ancore și amarare, utilizate pentru a fi rulate pe tachelaj. La 7 iulie 1302, Maggior Consiglio a decis construirea unei cladiri în care să se confecționeze frânghiile și să fie folosită și
Rio della Tana () [Corola-website/Science/333545_a_334874]
-
slab reprezentat. Nu au organe de fixare. Capătul anterior al corpului posedă fie o trompă glandulară retractilă, uneori foarte musculară asemănătoare cu cea de la rabdocoeli (la amfilinide) sau cu un organ adeziv (la girocotilide). Corpul este acoperit cu o cuticulă subțire la amfilinide și groasă la girocotilide. Sub cuticulă amfilinidelor sunt prezintă 3 zone: zona fibrilară (cu fibrile musculare fine dispuse în toate sensurile), zona musculară (cu predominarea fibrelor longitudinale și transversale) și zona glandulară (cu celule glandulare mari a căror
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
reconstrucția/refacerea. 1847-1852 - se desfășoară refacerea bisericii, sub privegherea Episcopului Filotei al Buzăului. Turla a fost reconstruită din lemn învelit cu tablă, profilată cu motive neoclasice. Pictura datorată lui Szathmary a fost refăcută, iar turla repictată de către meșterii zugravi de subțire Ioan, Mincu și Costache. 1912 - biserica era abandonată, fără enoriași și amenințată cu dărâmarea. La inițiativa urmașului ultimilor ctitori, avocatul Ioan C. Filitti, cu sprijinul Primarului general al Capitalei, Dimitrie (Matache) Dobrescu, biserica Sf. Dumitru a fost restaurată. A fost
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
îi pasă.Din aceasta,Elsa se confruntă cu temerile ei și învață cum să folosească puterile ei pentru totdeauna în loc de dezechilibru și în ceste sens,câștigă voința de a le controla. La 21 de ani,Elsa are o construcție înaltă,subțire,cu păr lung de culoare blond-platinat,ochi albaștri,un nas mic,iar pielea foarte palidă,un praf de pistrui,dar nu foarte vizibilii.Fața ei este imagina în oglindă a mamei sale,ca și în încoronarea ei.Ea ere o
Elsa (Disney) () [Corola-website/Science/333642_a_334971]
-
specii de buruieni solanacee. Miceliul ciupercii este neseptat, trăiește în spațiul intercelular, se hrănește prin haustori, uneori miceliul pătrunde în celulele plantei parazitate. Fructificația asexuată are aspectul unui puf alb pe partea inferioară a frunzei și este constituită din conidiofori subțiri, hialini, cu 3-4 ramificații care ies prin stomate. Conidiile sunt unicelulare, hilaine, ovoidale, de 25-30 x 15-24 µ. Ele germinează numai în prezența picăturilor de apă, formând zoospori (la temperatura de 15C) sau un filament de miceliu în alte condiții
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
anterioare au numai patru degete, prevăzute cu unghii puternice, utilizate la săparea galeriilor. Urechile sunt mici, aproape ascunse în blană. Incisivii sunt puternici, de culoare galbenă și cresc necontenit. Blana, considerată semiprețioasă, este constituită din două rânduri de peri, unii subțiri, scurți, moi și deși, numiți peri de acoperire; alții mai lungi și aspri, cu rol de protecție a celor lânoși. Culoarea generală a blănii este cafeniu-închisă sau spicată cu negru pe spinare și flancuri și cenușiu-cafeniu-deschisă pe abdomen. Membrele și
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
mai scurtă decât trunchiul cu capul împreună) este acoperită cu mici solzi și peri scurți, rari și aspri. În jurul ochilor și pe bot au peri senzitivi numeroși și uneori foarte lungi. Pungile bucale absente Blana este groasă, cu peri deși, subțiri și moi, de culoare brună, cenușiu-roșcată sau negricioasă pe spate și mai deschisă ventral. Cele mai multe specii au o culoare brună, mai deschisă ventral. Șoarecii de munte ("Alticola") sunt cenușii, galben-deschiși sau de culoare crem cu o blană lungă catifelată. Șobolanii
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
cm; iar greutatea de 15-36 g. În stare liberă are o durată de viață scurtă, de 1,5-2 ani, iar în captivitate atinge vârsta de 3 ani. Este uneori confundat cu pârșul de alun. Blana este deasă, vara cu peri subțiri, scurți și aspri și ceva mai lungi, iar iarna mai lungi moi și groși. Culoarea blănii este roșcată pe spate la adulți și cu amestec de cenușiu, la juvenili. Pe flancuri culoarea devine cenușie, în toate stadiile de dezvoltare. Abdomenul
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
vânat de mamifere mici carnivore (dihori, nevăstuici, hermine, bursuc, jderii, pisica sălbatică), apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și pancreas; nematodele în stomac, intestinul subțire, cec, lichidul orbital; protozoare parazite). Au fost identificate infecții cu bacteriile spirochete din genul "Leptospira". Fac pagube prin consumul de semințe, dar mai ales prin roaderea scoarței lăstarilor
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și pancreas; nematodele în stomac, intestinul subțire, cec, lichidul orbital; protozoare parazite). Au fost identificate infecții cu bacteriile spirochete din genul "Leptospira". Fac pagube prin consumul de semințe, dar mai ales prin roaderea scoarței lăstarilor și puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
inclusiv în România și Republica Moldova. Șoarecele subpământean este un rozător arvicolin de talie mică, având lungimea cap + trunchi = 75-106 mm; coada = 22-35 mm; greutatea = 12,5-23,5 g. Longevitatea este numai 1-2 ani. Are o blana deasă, cu peri lungi, subțiri și moi. Blana are o culoare brun-închisă sau cenușiu-închisă pe spate, mai deschisă pe laturile corpului și alburie-cenușie pe abdomen. Cele două zone de culoare de pe spate și abdomen sunt clar delimitate. Puii au blana de culoare mai închisă. Coada
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
Capul este turtit, ochii sunt rotunzi și foarte mici, cât gămălia de ac, iar urechile de asemenea foarte mici, abia se văd din blană și reprezintă un exemplu de organe involuate ca urmare a vieții subterane. Membrele sunt scurte și subțiri, cu câte 5 tuberculi (pernițe elastice) plantari pe tălpile picioarelor. Tălpile anterioare sunt mai late și au gheare mai puternice, ca adaptări la săpatul galeriilor. Femelele au 2 perechi de mamele. Șoarecele subpământean se întâlnește în Europa de la coasta atlantică
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]