18,686 matches
-
în substitute de propoziții-subiect: „Curta crezu că turismul are să depășească sanatoriul, era chiar curios dacă are să se întâmple așa, dar mașina opri la poartă...” (P. Sălcudeanu), „Noroc că amintirile, ca și visele, n-au durată reală, altfel ar însemna că tac de cel puțin o oră.” (Ileana Vulpescu) Observații: Subiectele realizate prin aceste adverbe au nuanță circumstanțială (așa: modală, altfel și altminteri: condițională). b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții infinitivale relative; intră în relație de interdependență numai cu verbele devenite predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămâne închisă în planul semantic al predicatului. Identitatea funcțional-sintactică a predicatului este marcată prin flexiune, la nivelul categoriilor de timp, număr și persoană din structura verbului-predicat (sau component al predicatului): "De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură?" (Eminescu) În interiorul nucleului cu structură primară, principala modalitate de exprimare a relației de interdependență și totodată de marcare a celor două funcții sintactice este flexiunea. Fiind
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
natura regentului. COMPLEMENTUL INDIRECTTC "COMPLEMENTUL INDIRECT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă sau indirectă): „Gândindu-se la toate acestea, muierea lui Țugurlan se hotărî să-și facă ea vreme.” (M. Preda, Moromeții, 140) • expresii impersonale: „El tace - pentru că-i e frică de cuvinte.” (L. Blaga, 93) • interjecții: „Na-vă de cheltuială, ghiavoli ce sunteți! Nici noaptea să nu mă pot hodini de incotele voastre?” (I. Creangă, 27) „Noaptea îngeri goi / Zgribulind se culcă în fân Vai mie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acum nu e nimic față de ce s-a întâmplat la Câmpulung.” (M. Eliade, 239) c. multiplu: „Față de Mihai și de Dan, el este cu mult mai curajos.”, „E, în orice caz, mult mai demn să protestezi împotriva nedreptății decât să taci și să-ți justifici tăcerea în diferite moduri.”, „Pentru a-și sonda adâncimile și a le face cunoscute mai mult decât de telescoape și nave spațiale, universul are nevoie de poeți și metafore.” (G. Bogza, 194) Marcarea identității specificetc "Marcarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de posterioritate: de când: „De când căzu un trăsnet în dom - de-atunci în somn Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată.” (M. Eminescu, I., 96) Adverbul relativ cât introduce temporale care exprimă durata unei acțiuni (sau stări):„Pot să tac cât e nevoie sau cât trebuie.” (C. Țoiu, 27) Adverbele relative-nehotărâte oricând și (ori) de câte ori situează circumstanțialele pe care le introduc într-un raport de simultaneitate, momentană: oricând: „Pot veni oricând vrei, chiar și azi.” sau iterativă: (ori) de câte ori: „Ori de câte ori
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
descrie în enunț: • caracteristica unei acțiuni verbale sau specificul unei însușiri, nominală (exprimată printr-un adjectiv) sau verbală (exprimată printr-un adverb): „Bătrânul cu-a lui cârjă sus genele-și ridică, Se uită lung la dânsul, dar gura închisă-i tace; Cu greu a lui picioare din piatră le desface.” (M. Eminescu, I, 93) „O stâncă amețitor de înaltă și dreaptă ca un părete căzuse, parcă, năpraznic din cer...” (C. Hogaș, 250) • dimensiuni cantitative ale desfășurării unei acțiuni sau ale unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mulțumită: S-o transporte la Constantinopol, unde și-a depozitat (tot grație faimosului privilegiu) și alte averi.” (B. Fox, 250) • acuzativ: cu, după, în, din, prin, fără etc.: „Ai să cunoști că-i mama după pace și după felu-n care tace - durerea și grija de mâine - după mirosul de gutui și pâine.” (M. Isanos, 237), „Din nefericire, Sam, cu o imagine frumoasă nu mistificăm adevărul.” (G.M.Zamfirescu, 243), „De-i suna din corn o dată, / Ai s-aduni Moldova toată.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Paler, Viața..., 63) • circumstanța (temporală sau spațială) căreia i se adaugă, în desfășurarea acțiunii verbale, un alt circumstanțial: „În afară de marți, a mai venit și joi.”, • acțiunea (starea) căreia i se adaugă acțiunea (starea) exprimată prin verbul regent: „Nu poți să taci din gură acolo? După ce că nu muncești, nici nu taci?” (M. Preda, Moromeții, 318) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Pe lângă energia rară a pasajelor dramatice, înălțimea și dulceața pasajelor lirice ale dramei fac din acestea niște
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se adaugă, în desfășurarea acțiunii verbale, un alt circumstanțial: „În afară de marți, a mai venit și joi.”, • acțiunea (starea) căreia i se adaugă acțiunea (starea) exprimată prin verbul regent: „Nu poți să taci din gură acolo? După ce că nu muncești, nici nu taci?” (M. Preda, Moromeții, 318) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Pe lângă energia rară a pasajelor dramatice, înălțimea și dulceața pasajelor lirice ale dramei fac din acestea niște adevărate pietre scumpe ale literaturii române.” (M. Eminescu, Despre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
X, 516) • a poziției sociale (administrative, profesionale etc.): „Pe urmă am numărat oile și Alexa baciul le-a însemnat la răbuș.” (M. Sadoveanu) • a desfășurării unui proces metaforic: „Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate.” (M. Eminescu, I, 130) „Taci. Nu te mișca. / Din întunericul meu s-a deșteptat Și zboară-n văzduhul înstelat / Acvila amintirii.” (T. Arghezi, 94) Observații: Procesul de identificare se face adesea din mai multe perspective, descrise de mai multe atribute: „În poarta prăbușită ce duce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În orice om o lume își face încercarea, Bătrânul Demiurgos se opintește-n van; ......................................................... Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea, În inima oricărui i-ascuns și trăitor.” (M. Eminescu, I, 64), „Când sufletele toate de tot vor fi tăcut Va mai rămâne, poate, un clopot viu la poartă.” (T. Arghezi, 253), „Tot una-i dacă astăzi sau mâne o să mor Când voi să-mi piară urma în mintea tuturor.” (M. Eminescu, I, 127), „Cu cel dintâi fir de păr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o părere, s-o fac a înțălege pe mama că pot să mă bolnăvesc de dorul ei...” (I. Creangă, 77), „...Puținii care își arătaseră teama că lucrurile mergeau din rău în mai rău au preferat să fie prudenți și să tacă.” (O. Paler, Viața..., 109) • un substantiv format prin sufixul de agent - (i,ă) tor: „Spărgătorul de lemne cădea rar în Cuțarida.” (E. Barbu, 333) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Prin conținutul semantic al termenului (grupului de termeni) care realizează această funcție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tipograful, care, sub Șerban Cantacuzino, așează mai întâi teascurile sale în mânăstirea Snagovului...” (Al. Odobescu, 135), „Pe măsură ce înaintezi în emoție, te apropii și de sfârșitul ei.” (O. Paler, Viața..., 25) „Izbânzile cui n-au căzut? / și inima cui n-a tăcut?” (L. Blaga, 165) „Nu știu. Văd, însă, că înghițirea unuia nu ajută altuia.” (G. Călinescu, C.O., 12), „Unii tac din înțelepciune, alții tac din prostie; orișicum, tăcerea lor... vorbește.” (M.Codreanu, 191) „Aș plânge cu capul pe stâncă / O
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sfârșitul ei.” (O. Paler, Viața..., 25) „Izbânzile cui n-au căzut? / și inima cui n-a tăcut?” (L. Blaga, 165) „Nu știu. Văd, însă, că înghițirea unuia nu ajută altuia.” (G. Călinescu, C.O., 12), „Unii tac din înțelepciune, alții tac din prostie; orișicum, tăcerea lor... vorbește.” (M.Codreanu, 191) „Aș plânge cu capul pe stâncă / O, țară a frunților oarbe.” (A. Păunescu, Manifest, 25) Observații: Atributul denumirii (din categoria atributului de identificare) se situează sau în nominativ (munții Alpi) sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
munții Alpi) sau în genitiv (mânăstirea Snagovului), Cetatea Suceava/ Cetatea Sucevei. Genitivul substantivului (pronumelui) neprepozițional se constituie în marcă a identității sintactice a atributului. • dativ; când atributul se realizează prin pronume personal sau reflexiv, forma scurtă, numită „dativul posesiv”: „De ce taci când fermecată / Inima-mi spre tine-ntorn?” (M. Eminescu, I, 206) „Oamenii își strângeau sumanele și-și înfundau căciulile...” (L. Rebreanu, 279) și când se realizează prin substantive în structuri arhaice sau populare: „Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
88) • forme verbal-nominale: „Genul întâi le arată caracterele în toată curățenia și consecvența lor, al doilea le admite ca fiind cunoscute.” (M. Eminescu, Despre cultură, 172), „Am lăsat tocul jos înveselit de o amintire.” (M. Preda, Viața..., 180) b. dezvoltat: „...Tăcea acum cu privirea pierdută în gol.” (M. Caragiale, 102) c. analitic: „Căderea n-are importanță pe ce cale îți vine... chiar dacă aceste motive sunt furnizate de cineva care curând se dovedește a fi fost o lepădătură.” (M. Preda, M. Sg.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar vorbește cu dezinvoltură despre valoarea lui. Uneori, termenii coordonați nu sunt nici opuși semantic, nici incompatibili, dar sunt opuși sintactic, întrucât coexistența lor contrazice sau deviază de la anumite principii (etice, estetice etc.): A știut totul de la început dar a tăcut., Acum știe că a fost mințit mereu, dar se lasă în continuare manipulat de ea. • Unitățile coordonate prin conjuncția ci exprimă prin planul lor semantic „realități” opuse în mod obiectiv și care, de aceea, nu pot coexista în simultaneitate: Copilul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Putem foarte bine afirma în numele lui Karl Marx că arta e „autonomă”, ceea ce nu are nimic de-a face cu așa-zisa puritate a artei și segregarea ei de viață.” (G. Călinescu, C.O., 234), „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu e, poate, decât tot o formă de tăcere.” (O. Paler, Viața, 93), „Indigenii poartă mai ales nume celtice, ceea ce dovedește însemnătatea acestui element nu numai în Noricum, ci și în Panonia, unde și ilirii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O. Paler) Manifestarea relației de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi]ie în planul expresiei" Fiind o relație de echivalență gramaticală, în (și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de gust literar - ce e drept - discuția e totdeauna grea.” (T. Maiorescu, 417), „Și mama, D-zeu s-o ierte, strașnic se mai bucura când se întâmpla oaspeți la casa noastră.” (I. Creangă, 9), „Atunci iedul de sub chersin, să nu tacă? îl păștea păcatul și-l mânca spinarea, sărăcuțul!” (I. Creangă, 137), „A fost, fără îndoială, un vânător inspirat și a știut să mânuiască bine arcul și săgețile artistul subt a cărui daltă s-a mlădiit statua Dianei de la Luvru...” (Al.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
organizat în stil direct. Enunțul organizat în jurul unui verb ilocutiv este incident, termen secund într-o relație de incidență dacă urmează unui enunț-expresie a planului obiectului enunțării sau dacă se intercalează, prin dislocare, în structura acestuia: „- Nu mai vrei să taci din gură, cauți ceartă! zise el.” (M. Preda, Moromeții, 230), „- Voi aștepta cu nerăbdare, zise el, ziua întoarcerii, ca să ne revedem, la mine.” (M.Caragiale, 86). dar și dacă precede enunțul-dialog: „Am răspuns: „Pădure dragă, Ea nu vine, nu mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înscris într-un act de comunicare doar, prin planul său semantic - implică un verb, subînțeles, din același câmp semantic, al interogației: „Te întreb... unde pleci.” Funcțional, enunțului imperativ îi este proprie voința de schimbare, anulare sau producere a unei realități. „Taci!/ Vorbește!/Nu-i răspunde!” „Vino!/ Pleacă!/Deschide fereastra!” RELAȚIA DE INTERDEPENDENȚĂtc "RELA}IA DE INTERDEPENDEN}|" 15. Sintagma dependență bilaterală, folosită de V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 38, este preluată de noua ediție a Gramaticii Academiei , București, 2005 , vol.II, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu am vocație pedagogică, discursul adecvat pentru a fi înțeles. Dacă pagina albă mă stimulează și un partener de dialog este acceptat și mă simt bine, dacă apare un alt personaj care vine în triunghiul convorbirii eu sunt cel care tace și ascultă 97 convorbirea celorlalți. Nu-mi place să ies în public, decât prin piesele pe care le-am scris și nu mă pot plânge, din acest punct de vedere, că nu am ieșit în public, cum s-a văzut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
amâna decizia. Dacă ești indecis riști să generezi și să menții stresul în comportarea subalternilor și pierderea eficienței deciziei. Trebuie să acționezi dur și în forță. 4.3. Controlează Controlează corect. NU controla ca soacra care are următoarea schemă: 1. Tace chitic. 2. Nu îți explică ce ai de făcut. 3. Te lasă să greșești. 4. Te pândește din umbră. 5. Te controlează brusc. 6. Te critică față de toți. 7. Te face cu ou și cu scandal. 8. Te termină. În
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
cald. Grădina-n jurul meu Se-ntinde leneșa la soare. Frunzișul prăfuit și greu Își culcă umbră călătoare Pe-al ierbii câmp plăpând... Râzând, cu capul dat pe spate, Un mac își scutură pe rând Petalele însângerate. În salcii, vrăbiile tac, Doar cucul cal bătrân aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea-i scurtă peste lunca. Și din trifoiul adormit Cu flori ușoare și rotunde, Acelasi dulce târâit De greieri tineri îi răspunde. Pe-un fir subțire, auriu, Se leagănă sub o
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]