17,853 matches
-
moldovean și de regele maghiar, refuză să răspundă solicitărilor lui Laiotă Basarab care își reînoiește de câteva ori cererile până spre vara acelui an când, convins că există o înțelegere între aceștia și Ștefan cel Mare, trece fără rezerve în tabăra otomană așa cum o arată un raport al sibienilor din 25 iunie. De fapt este mai mult ca sigur că această "strângere" a relațiilor dintre Laiotă și Mehmed al II-lea, sultanul otoman, se produc pe fondul marii ofensive ce urmărea
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
o sângeroasă bătălie. Laiotă, împreună cu rămășițele armatei sale, se retrage și se închide în cetatea Bucureștiului. Pe 8 noiembrie, Vlad Țepeș anunță cu bucurie în Târgoviște că "[...]am răsturnat pe vrăjmașul nostru Laiotă[...]" iar pe 11 noiembrie, Ștefan Báthory, din tabăra ce asedia Bucureștiul anunța că țara este compet anexată și deja fusese instalat noul voievod, de altfel și cetatea Bucureștiului avea să cadă pe 16 noiembrie după un asediu de 15 zile. Basarab reușește să scape refugiindu-se peste Dunăre
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
Aceste concluzii i-au făcut pe slavologi să respingă sau să reinterpreteze "Povestea anilor care au fost", care pretinde că rușii danezi sau suedezi au fost "invitați" să conducă. Aceștia susțin că presupusul autor al "Poveștii... ", Nestor Cronicarul, suporter al taberei pro-scandinave a prințului domnitor Sviatopolk, era în conflict cu tabăra pro-greacă a lui Vladimir Monomahul. Slavologii antinormandiști consideră că inexactitățile dovedite ale cronicii lui Nestor sunt manipulări pro-scandinave și compară povestea invitației adresate lui Rurik cu numneroase alte legende similare
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
să reinterpreteze "Povestea anilor care au fost", care pretinde că rușii danezi sau suedezi au fost "invitați" să conducă. Aceștia susțin că presupusul autor al "Poveștii... ", Nestor Cronicarul, suporter al taberei pro-scandinave a prințului domnitor Sviatopolk, era în conflict cu tabăra pro-greacă a lui Vladimir Monomahul. Slavologii antinormandiști consideră că inexactitățile dovedite ale cronicii lui Nestor sunt manipulări pro-scandinave și compară povestea invitației adresate lui Rurik cu numneroase alte legende similare din folclorul altor popoare. Boris Rîbakov, un istoric sovietic important
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
un complex de clădiri și/sau teren împrejmuit utilizat(e) că o poziție militară defensivă. La origine el era o fortificație celtica de forma rotundă, construită pe vârful unui deal. În epoca română termenul a fost folosit pentru a indica taberele militare fortificate care aveau de obicei formă rectangulara, un exemplu fiind Arutela. Diminutivul latin castellum era utilizat pentru forturi de mici dimensiuni, care erau de obicei, dar nu întotdeauna, ocupate de unități auxiliare și utilizate că baze logistice pentru legiunile
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
ca termen generic pentru castre cuvîntul "praesidium", însemnând „post de gardă” sau „garnizoana”. Termenul „castru” se regăsește în vechile limbi italice oscană și umbriana, precum și în limba latină, si probabil că provine din limba proto-indo-europeană. În limba greacă termenii "stratopedon" („tabăra armatei”) și "phrourion" („fort”) erau folosiți pentru a desemna castrul sau "castellum"-ul român. În limba română în loc de castru sunt folosiți de obicei termenii „fort român”, „fortăreața română” și „cetate română”. Termenii „fortăreața română” și „cetate română” sunt utilizați cu
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
termenul "Römisches Kastell". Un castru român reconstruit aproape în întregime, astăzi muzeu, se poate vizita la Saalburg în apropierea limesului de lângă orașul Bad Homburg din Germania. În Imperiul Român, castra (formă de plural pentru "castrum, castri", o fortificație) au fost taberele militare tipice ale românilor. Aceste tabere erau construite întotdeauna după niște tipare stricte, având două două ălei principale: "Cardus Maximus", care străbătea tabăra de la nord la sud, și "Decumanus Maximus", orientată de la est la vest, ele împărțind perimetrul în patru
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
reconstruit aproape în întregime, astăzi muzeu, se poate vizita la Saalburg în apropierea limesului de lângă orașul Bad Homburg din Germania. În Imperiul Român, castra (formă de plural pentru "castrum, castri", o fortificație) au fost taberele militare tipice ale românilor. Aceste tabere erau construite întotdeauna după niște tipare stricte, având două două ălei principale: "Cardus Maximus", care străbătea tabăra de la nord la sud, și "Decumanus Maximus", orientată de la est la vest, ele împărțind perimetrul în patru sferturi (cvartale). Cele două ălei principale
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
Homburg din Germania. În Imperiul Român, castra (formă de plural pentru "castrum, castri", o fortificație) au fost taberele militare tipice ale românilor. Aceste tabere erau construite întotdeauna după niște tipare stricte, având două două ălei principale: "Cardus Maximus", care străbătea tabăra de la nord la sud, și "Decumanus Maximus", orientată de la est la vest, ele împărțind perimetrul în patru sferturi (cvartale). Cele două ălei principale se terminau în dreptul a patru porți. Forumul era localizat la intersecția celor două ălei principale, Cardus Maximus
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
și în construcția orașelor române. Vezi planul din dreapta. În epoca română castrele se clasificau astfel: Zone: "Latera Praetorii", "Praetentura", "Retentura" "Principia" "Contubernium" "Horreum" "Stabulae" "Latrinae" "Thermae" "murus" "Vallum" "Agger (cuvânt latin)" Multe orașe din Europa care la origine au fost tabere militare române mai au vizibile urmele castrelor originale, așa de exeplu Castres în Franța sau Barcelona în Spania. Modelul a fost folosit de asemenea de spanioli în timpul colonizării Americii, care urmau regulile stricte ale monarhiei spaniole în domeniul fondării de
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
Reghin, Hodac, Ibănești, Toaca, etc., românii s-au îndreptat spre Studioul de Radio Târgu Mureș. Era ora 16. Ajungând în dreptul sediului partidelor, s-au luat la bătaie cu ungurii rămași în zonă. În dimineața zilei de 20 martie, cele două tabere au început să se regrupeze, ajungându-se ca în centrul orașului să se desfășoare două mitinguri spontane. În jurul amiezii erau masați pe de o parte peste 10 mii de maghiari, inclusiv veniți din Sovata și de pe Valea Nirajului, din Acățari
Conflictul interetnic de la Târgu Mureș () [Corola-website/Science/302088_a_303417]
-
acestora. După sfârșitul Primului Război Mondial existau între două și trei milioane de foști prizonieri de război dispersați în Rusia, comisia reușind în cei doi ani de la fondare să ajute 425.000 dintre aceștia să se întoarcă acasă. În 1922, a instalat tabere în Turcia pentru a ajuta țara în criza refugiaților, ajutând la prevenirea bolilor și a foametei. De asemenea, a creat pașaportul Nansen ca un mijloc de identificare pentru persoanele apatride. Comitetul pentru Studierea Statutului Legal al Femeii a avut ca
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
atunci Prim-Ministrul Marii Britanii, aceasta s-a datorat lipsei unei forțe armate care să contracareze atacul Italiei. În octombrie 1935, președintele american, Franklin D. Roosevelt adoptase Actele de Neutralitate și a impus un embargo asupra armelor și munițiilor în ambele tabere, dar a extins și un „embargo moral” asupra combatanților italieni, printre care și alte obiecte de comerț. Pe 5 octombrie iar, apoi, în 29 februarie 1936, Statele Unite a încercat, cu un oarecare succes, să-și limiteze exporturile de petrol și
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
Cu toate acestea, membrii Societății nu au intervenit în Războiul Civil Spaniol sau să prevină o intervenție externă în cadrul conflictului. Adolf Hitler și Mussolini continuau să-i sprijine pe naționaliștii conduși de Francisco Franco, pe când Uniunea Sovietică a ajutat cealaltă tabără combatantă. În februarie 1937, Societatea a interzis voluntarii externi, însă aceasta a fost, de fapt, o mișcare simbolică. După mai multe conflicte care s-au purtat de-a lungul anilor 1930, Japonia a lansat o invazie pe scară largă asupra
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
stabilirii unei proceduri formale pentru monarhul ales care putea astfel să domnească peste două domenii. În semn de protest față de presiunile mari făcute de către polonezi pentru a semna actul, lituanienii sub conducerea voievodului de Vilnius, Mikolaj Radziwill, și-au ridicat tabăra lângă Lublin la 1 martie, temându-se că Sigismund ar putea lua o decizie pe cont propriu. Pe 26 martie, regele a fost forțat de către șleahtă să încorporeze în Lituania terenuri din sudul Podlasiei, Voliniei, Podoliei, iar regiunile din jurul Kievului
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
metal Darkwoods My Betrothed, iar apoi i-a venit ideea cu adevarat genială de a-și crea o trupă a sa, în care avea să compună versurile și muzica. Astfel a luat naștere proiectul muzical Nightwish, în jurul unui foc de tabără, în iulie 1996. Imediat după aceea, entuziasmat de idee, i-a rugat pe Emppu Vuorinen și Tarja Turunen să se alăture proiectului care pe atunci nu era altceva decât o trupă de muzică acustică. După ce a auzit vocea puternică a
Tuomas Holopainen () [Corola-website/Science/302123_a_303452]
-
de sesizat; ea poate fi doar intuită. Nu este chiar imposibil de susținut faptul că tipul de interacțiune dintre membrii grupului s-a schimbat. În primul rând, se accentuează diferența față de restul primatelor - spre deosebire de acestea, care își schimbă locul de tabără în fiecare seară, taberele și așezările umane, chiar și în cazul grupelor umane cu un grad ridicat de mobilitate, au o persistență mai lungă în timp. Apoi, durata de activitate în fiecare zi este mult crescută, la fel ca și
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
fi doar intuită. Nu este chiar imposibil de susținut faptul că tipul de interacțiune dintre membrii grupului s-a schimbat. În primul rând, se accentuează diferența față de restul primatelor - spre deosebire de acestea, care își schimbă locul de tabără în fiecare seară, taberele și așezările umane, chiar și în cazul grupelor umane cu un grad ridicat de mobilitate, au o persistență mai lungă în timp. Apoi, durata de activitate în fiecare zi este mult crescută, la fel ca și capacitatea omului de a
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
fost trimise înapoi în Moesia și au trecut de partea lui Vespasian în 69, îndreptându-se iar spre Italia, fiind chemate căpeteniile sarmaților iazigi pentru a cârmui provincia. Dacii au profitat și ei de situație și au luat cu asalt taberele de iarnă ale cohortelor și cavaleriei auxiliare. Mucianus a intervenit cu legiunea a V-a. În iarna anilor 69-70, sarmații au atacat Moesia, ucigându-l pe guvernatorul provinciei, Fonteius Agrippa, în locul acestuia fiind trimis Rubrius Gallus, care a restabilit ordinea
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
se retragă din luptă. Herodot sugerează că un oracol delfic ar fi fost cauza rezistenței singulare a regelui spartan. Cu elan eroic temerar și o dăruire supremă, Leonidas a condus mica lui trupă la un atac disperat, pătrunzând vijelios în tabăra persană și devastând. Lupta, de o intensitate și dezlănțuire rar întâlnită, a provocat asiaticilor pierderi imense, atât în rândul ostașilor cât și al comandanților. Chiar doi frați ai lui Xerxes au căzut în luptă. Înconjurați de movilele trupurilor inamice, împreună cu
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
persane, staționate la Samos, care număra în rândurile ei numeroase corăbii ionice. Bătălia navală care s-a dat în fața promontoriului Mycale, pe coasta asiatică care străjuiește Samosul, a fost crâncenă (luna august, 479). Apoi grecii au debarcat pentru a devasta taberele inamicului instalate pe continent. Și cu acest prilej perșii au fost învinși, mai ales dacă se ține seama de imediata defecțiune a ionienilor pe care îi siliseră să meargă alături de ei. Comanda corăbiilor din Pelopones o avea Leotychidas. Mulțumit de
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
al luptei navale de la Salamina, mai ales că a fost urmată de un tratat de pace prin care cartaginezii își luau obligația să plătească siracuzanilor o despăgubire de 2000 de talanți, în afară de uriașa pradă de război capturată de greci din tabăra cartagineză. O monedă grea de argint, cu o frumoasă efigie înfățișând victoria siracuzană, denumită "demaretană", după numele, soției lui Gelon, a fost doar una din numeroasele manifestări comemorative pentru salvarea Siciliei de cucerirea cartagineză. Consecințele victoriei de la Himera. O și
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
î.Hr.), devine zeul suprem al panteonului babilonian. După întâia creație a lumii (din unirea lui Apsu - apele dulci fluviale și lacustre, cu soția sa Tiamat - apele sărate ale mării), universul este amenințat din nou. Haosul domină din cauza conflictului celor două tabere de zei, constituite după ce zeul Éa îl ucide pe Apsu (simbolizând de atunci moartea), uzurpându-i locul, rangul și coroana. Tiamat, vrând să răzbune moartea soțului său, pornește un război ceresc. Éa amenința cu distrugerea universului, iar atunci Marduk, fiul
Marduk () [Corola-website/Science/302195_a_303524]
-
otomanilor la Dunăre cucerind Giurgiu, arzând cetățile Turtucaia și Nicopole și asediind Silistra. Dar cea mai mare victorie a obținut-o Iancu la Belgrad (1456), victorie de care nu s-a putut bucura deoarece a murit răpus de ciumă în tabăra de la Zemun (4 august 1456). Trupul său a fost adus și înmormântat în catedrala catolică din Alba Iulia, iar pe piatra de mormânt au fost scrise cuvintele: „S-a stins lumina lumii". În secolul al XVI-lea regii maghiari nu
Cucerirea Transilvaniei de către maghiari () [Corola-website/Science/302174_a_303503]
-
aveau deja fii în viață. În drum către Termopile, armata spartană a fost întărită cu contingente din diferite orașe astfel că număra mai mult de 5.000 de oameni atunci când a ajuns la trecătoare. Leonidas a ales să-și așeze tabăra la "Poarta din mijloc", cel mai îngust loc al trecătorii, unde focienii ridicaseră un zid de apărare cu ceva timp înainte. Leonidas a fost de asemenea avertizat de locuitorii din Trachis, un oraș alăturat, că în munți exista o potecă
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]