16,850 matches
-
un calcul personal sau egocentric. Mă simt foarte bine în pielea mea de istoric, mai ales acolo unde știu că nu există prea multă prezență științifică. A fost răspunsul pe care cred că oricine l-ar fi dat la vârsta tinereții adulte unei provocări autentice, căreia, măcar intuitiv, crezi că-i poți face față: acestea sunt obiectivele, acestea sunt riscurile, câștigurile personale foarte mici și neînsemnate, volatile, beneficiul public mare, în cazul în care rezultatele există. Am spus da, mânat și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
s-a părut experiența facultății? Mihai-Răzvan Ungureanu: Esențială. Pentru mine, facultatea este aidoma unui receptacul gol pe care îl umpli cu ce vrei. Dacă înțelegi că poate fi încărcat de valoare, atunci este circumstanța cea mai bună în care proiectul tinereții capătă formă și împlinește un destin. Dacă facultatea este înțeleasă ca o formă de educație în care studentul stochează doar informație și se pregătește să o livreze fără nici o nuanță personală, fără nici o contribuție individuală, atunci este altceva, evident. Eu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
să... Mircea Zamfir: Da, sigur, sigur, vă rog! Mihai-Răzvan Ungureanu: Este o butadă celebră a unui filosof francez de la început de secol XX, Alain, care spune că „nu poți fi bun pompier la maturitate, dacă n-ai fost piroman în tinerețe”. Mircea Zamfir: Ei, rămâne să vă trăiți tinerețea, mă gândesc, ceva mai încolo, pentru că, deocamdată, nu v-am văzut stârnind incendii politice în plan intern. Dar, sigur, vremea nu-i trecută. Trecem la lucruri ceva mai grave. Merge Traian Băsescu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Mihai-Răzvan Ungureanu: Este o butadă celebră a unui filosof francez de la început de secol XX, Alain, care spune că „nu poți fi bun pompier la maturitate, dacă n-ai fost piroman în tinerețe”. Mircea Zamfir: Ei, rămâne să vă trăiți tinerețea, mă gândesc, ceva mai încolo, pentru că, deocamdată, nu v-am văzut stârnind incendii politice în plan intern. Dar, sigur, vremea nu-i trecută. Trecem la lucruri ceva mai grave. Merge Traian Băsescu la Washington, la sfârșitul acestei luni. Mihai-Răzvan Ungureanu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
într-adevăr mi-a reîmprospătat memoria, nu mi s-a părut până acuma relevant, dar acum devine, este vorba de, cum să spun, acum nu vreau să vă lezez în vreun fel, dar vreau și o glumă... Mihai-Răzvan Ungureanu: Cu tinerețea mea nomenclaturistă. Mircea Zamfir: ...impetuozitatea, adolescența dumneavoastră revoluționară. La nivelul anului 1985, câți ani aveați? Mihai-Răzvan Ungureanu: În ’87 aveam 18, deci în ’85 aveam 16. Mircea Zamfir: Aveați 16 ani și erați pe o listă publicată într-un ziar
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
măreția Bucegilor se predă, toată, privitorului. Albul varului îi dă o strălucire aparte, noblețe și rafinament, un soi de dulce austeritate. Enescu a venit aici timp de douăzeci de ani, pînă în 1946, cînd a plecat definitiv în Franța. Și tinerețea l-a legat de Sinaia, desele invitații la Castel, popasurile de aici, concertele susținute la Peleș sub protecția directă a Reginei Elisabeta (Carmen Sylva). La Luminiș, în anul 1927, Yehudi Menuhin a luat lecții de vioară timp de două luni
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
mai mult scund, bine legat, cu o față deschisă, cu o frunte bombată, cu ochi mari albaștri, în apele cărora jucau lumini". Și mai plină de interes este relatarea modului cum îl evocă E. Lovinescu pe poetul Oltului din anii tinereții lor pariziene: "Cel mai agitat dintre noi era Goga. Ne cucerea pe toți cu veselia lui. Știa să povestească și să improvizeze, să imite ticurile unuia sau ale altuia, să descrețească frunțile celor mai morocănoși dintre noi." Portretistica lui I.
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
morală, de atașament afectiv. Din galeria femeilor care pot trăi singure (temă dragă sud-africanei Nadine Gordimer), dar gata să întindă o mână iubitoare, samariteană celor doar aparent puternici și imuni, este și septuagenara Lena, care, brusc, se simte debordând de tinerețe, entuziasm și proiecte, și nu pregetă să se privească goală în oglindă: fără însă să se sustragă unei analize lucide, necruțătoare, autoironice. Sub semnul acestei lucidități stă și scrisul Taniei Lovinescu, filonul fantastic fiind rareori prezent în acest volum (Mâna
Portrete în mișcare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12532_a_13857]
-
Și totuși nu pot părăsi jurnalul. El îmi dă impresia că lucrez" (p. 270). E, prin urmare, o formă de întreținere a tonusului estetic. Își promite să revină cu o prelucrare acolo unde a fost prea expeditiv. Nemulțumit de versurile tinereții, recitite în 15 iulie 1965, speră într-o compensație: , Dar cu acest jurnal am să fac treabă bună. Să-l comentez aici pe larg când voi transcrie caietul" (p. 154), sau își propune să procedeze cu intransigență în vederea publicării: ,La
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
ofertă de a merge în Belgia la o mănăstire catolică, iar acolo ar fi avut libertatea de a scrie, de a publica. Foarte mulți prieteni de-ai lui erau în occident, dar ritul oriental îl îndemna să vină încoace. În tinerețe el s-a plimbat mult la Paris cu părinții. Taică-său era inginer constructor, mi se pare, și a terminat în Germania. Un coleg de-al lui fusese coleg cu Einstein care cânta la vioară, iar colegul lui taică-său
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
a botezat simțea că plutea. "Am mers spășit, fricos, cu teamă că n-o să rezist. Eu care țineam regim acasă și nu mă descurcam, dar acolo... cine să aibă grijă de mine?" G.I.: Nu v-a povestit nimic despre anii tinereții, despre ceilalți scriitori contemporani lui: Mircea Eliade, Noica, Cioran? G.P.: Nu, nu mi-a povestit nimic. Dar știu că mai fusese o dată la Paris, mai mult timp nu a avut voie să plece. Pe aeroport l-au așteptat Virgil Ierunca
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
ipostază dinamică a alterității care este însăși esența trecerii unui prag psihologic și de la un nivel biologic la altul. De la exuberanță până la introvertire, senzațiile contradictorii nasc întrebări și atitudini contradictorii ("nu ești tu cel mai complet, mai ireproșabil oximoron?"). Apologia tinereții nu exclude conștientizarea angoaselor ei și nici teama de incoerent voluptatea inconsistenței. Poemele sunt, astfel, secvențe, fragmente, whatever, ale unui singur mare și unic poem al acestei intervârste suspendate, definită printr-o anxioasă așteptare ("tinerețea mea a fost făcută pentru
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
complet, mai ireproșabil oximoron?"). Apologia tinereții nu exclude conștientizarea angoaselor ei și nici teama de incoerent voluptatea inconsistenței. Poemele sunt, astfel, secvențe, fragmente, whatever, ale unui singur mare și unic poem al acestei intervârste suspendate, definită printr-o anxioasă așteptare ("tinerețea mea a fost făcută pentru așteptare/ tot ce știu e din cărți/ câteodată am impresia că nici nu exist"). Inconsistența existențială determină și o indeterminare a limbajului și, implicit, a mesajului. Juventus pare o scrisoare de adio & de bun venit
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
un sentiment care, în cazul meu a devenit foarte puternic. Am traversat o fază foarte dificilă la masa mea de scris, o fază a dispariției utopiilor, a eroziunii idealurilor mele de fost 68-ist, de persoană foarte angajată încă din tinerețe în favoarea principiului speranței și al schimbărilor în bine ale lumii. Am alergat cu microfonul în mînă prin toate dictaturile, în Spania, în Grecia, în Portugalia și mi-am imaginat că pot contribui la procesul emancipării cu ajutorul cuvîntului vorbit la radio
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
viață, eram amîndoi niște obișnuiți supraviețuitori. A dat din umeri: "din text". Atunci am înțeles că stilul nu e nici cultură, nici exercițiu, ci o parte esențială a talentului. Un comportament talentat." Lucian Pintilie: "După un flirt nesemnificativ în prima tinerețe, relațiile dintre mine și Victor au fost dintre cele mai rele care se pot imagina. Și nu așa un sezon, două - ci destul de extinse în timp, cîțiva buni ani răi. Ar fi mare păcat să-i uităm. ș..țA trebuit
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
din volumul său de restituiri, Leon Baconsky trimite la mai multe surse, grupabile în trei categorii, care ar fi fost bine să respecte un firesc criteriu cronologic de așezare în sumar. Leon Baconsky atașează într-o Addenda paginile de primă tinerețe ale lui Gib: două povestiri de război, Bisericuța de brad (publicată inițial în "}ara nouă", la București, în aprilie 1920) și Rătăciți (publicată la Cluj în "Voința", în ianuarie 1921), plus patru "instantanee", proze foarte scurte, în regimul stilistic al
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
ce minunată ar fi, pentru cei care nu citesc, ideea că există cărți care nu trebuie citite! Un raft de bibliotecă pentru comisarul Maigret În numărul pe iulie din CONTEMPORANUL, un amplu interviu cu dl. Aug. Buzura despre adolescența și tinerețea sa. Mai mult, o pagină autobiografică, de o remarcabilă densitate, care ne reamintește de momentele, să le zicem epice, cele mai bune ale prozatorului. l Dl. Gabriel Andreescu ne-a trimis o intervenție în polemica dintre dnii Tudorel Urian și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
regretă nimic din ce a făcut, a simțit, a trăit: , Nu aș vrea să am Ťiarășiť 20 de ani. Nu aș irosi nici o picătură de sânge să semnez oferte speciale de reduceri din cursa timpului. Nu mă interesează soldurile de tinerețe. Îmi place momentul de Ťacumť din viața mea și știu sigur că, fără șirul de momente precedente, nu aș fi Ťaiciť. Și nu aș fi Ťeuť. Sentimentul pe care îl am față de dungile paralele de pe obrazul meu abia trezit din
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
multe relații personale, prin familie, cu intelectuali bătrîni. Adică ce însemna Ťbătrîniť? Oameni care atunci aveau 40, 45, 50 de ani. Aceștia erau bătrînii... Iar ceilalți aveau de la 18 la 20-30 maximum și se credeau mai deștepți, fiindcă aveau numai tinerețea. Îmi revine acum această furie de atunci, oroarea de tineri. Am oroare de acești tineri cretini! Și asta nu pentru că, acum, sînt foarte bătrîn și găsesc în asta o satisfacție - că nu este nici o bucurie să fii bătrîn, nu e
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
care îl poate face un om de la o vîrstă încolo. Or, acești tineri activi, majoritatea, nu au încetat, nici dacă au îmbătrînit, să se creadă oameni ai vieții și nu ai morții. Idioți! Evident idioți!". Așadar, jeunesse - mode d'emploi. ,Tinerețea" lor - dacă Cioran n-ar fi plecat în Franța devenind ,mare artist al prozei franceze", pe lîngă fostul ,lamentabil publicist român scandalagiu", dacă Eliade n-ar fi scris Oceanografie - ar fi ars întru aceeași prostie care-i este, oricînd, oricum
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
și clocot de bulboane. Așteaptă Haron ora, cu luntrea scoasă'n grind Să-și ieie vamă dreaptă cu trecerea'n nirvane. Despăduriri Se duc pe râul vremii toți anii mei, bușteni, Să risipească'n lume scump cântec de comoară. Stejarii tinereții n'or mai umbri poieni De visuri și de doruri mai mari decât o țară. Țară Balauri, munții vineți, păzeau cetăți de-argint Crescute peste vreme cu dunări în zăvoare, Iisus și-a strâns oștirea și-n lan de mărgărint
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
pentru a afla răspunsul la această întrebare - consideră publicistul și exegetul Michael Kleeberg, oferind în împrejurările jubiliare date, imaginea unui ,Liebender", a unui Thomas Mann iubitor de oameni: ,Cu cît îmbătrînea, cu atît devenea mai accesibil, mai blînd. Dacă în tinerețe mima răceala, era distant, rigid, adesea convențional (din timiditate!), acum este relaxat, putînd fi foarte cordial și tandru", scria Erika Mann despre tatăl ei, în ultimii lui ani de viață. Capacitatea lui Thomas Mann de a iubi, deși camuflată de
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
ce-l privește, a făcut filozofie la școala lui Blaga și Liviu Rusu și o poate explica (pe un pat de închisoare reală sau în lungi fragmente eseistice inserate în cuprinsul romanelor) în mai multe limbi străine. Cu anii de tinerețe și maturitate suprapuși biruitorului internaționalism sovietic și cu cei de bătrânețe afundați în mâlul naționalismului ceaușist, Ion D. Sîrbu își concepe și își scrie opera sub o teribilă presiune existențială, ca pe marginea unui vulcan fumegător care poate, în orice
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
de o simplă polemică de presă și că nu a avut intenția să-l insulte. O scrisoare similară compun și martorii lui Lahovari, argumentând că nu sunt întrunite condițiile unui ,duel inevitabil". Cu toate acestea, Nicolae Filipescu - bun scrimeur, cu tinerețea petrecută la Geneva și Paris - nu renunță la provocare și insistă ,să se iasă pe teren". Văcărescu își dă demisia, fiind înlocuit de un oarecare Drossu. Cei patru martori încheie un proces verbal în următorii termeni: , În urma discuțiilor ce au
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
incisivă, de pe poziții de stânga, la ,Adevărul" și ,Adevărul literar și artistic" (în 1920-1921), ,Luptătorul" (1921-1922), ,Flacăra" (1922), se va dedica publicației proprii ,Contimporanul" (1922-1932), revine la ,Adevărul" din 1926 etc. Solidaritatea avangardistă cu Tristan Tzara, din cea mai fragedă tinerețe, este concurată de colaborarea foarte apropiată cu N. D. Cocea, pe tărâmul gazetăriei politice. La ,Facla" este prim-redactor în 1925-1926, iar din 1930 (până în 1940) îi succede ca director lui N. D. Cocea. În anii 1938-1944 a fost președinte
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]