157,129 matches
-
sate bine înstărite bogate, dar în urma războaielor, a epidemiilor ca:ciumă, foamete au ajuns sărace, așa au căpătat vaidienii numele de Vai-de-ei sau cuvântul de -sărac- Sereca sau Sărăcsău. Mănăstirea de aici a fost întemeiată în anul 1769 pe locul zis astazi Bisericuta la Conul Viilor. La insistența călugărului Ion Dumitru Barbu, comuna a cedat terenul, cu condiția ca mănăstirea să aibă o capelă și o școală pentru băieții sătenilor. Mânăstirea s-a zidit concomitent cu capela și cu școală. A
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
un fals. Printr-o mișcare neașteptată, Zimmermann a confirmat autenticitatea telegramei la data de 3 Martie și din nou într-un discurs din data de 29 Martie 1917. Discursul intenționa să explice partea lui în această situație. El a început zicând că nu i-a scris o scrisoare lui Carranza, dar i-a dat instrucțiuni ambasadorului german printr-o „rută pe care o considera sigură”. El a spus de asemenea că în ciuda atacurilor submarine, sperase ca America să rămână neutră. Propunerile
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
Gălășești și Valea Mărului. Comuna Gălășești, formată din satele Albeasca, Anița, Berendei, Croitori, Lenculești și Popești, avea 448 de locuitori, o biserică și o școală primară rurală. Comuna Valea Mărului era formată din satele Calotești, Ciobotea, Valea lui Neagu și Zisu, populația ei fiind de 836 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ. Comuna Budeasa (noul nume al comunei Budesile) avea 972 de locuitori în satele Budeasa Mare, Budeasa Mică, Rogojina și Deana; comuna
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
în zona numită Puiești, denumire luată tot după numele familiei respective (Pui). Un întemeietor Marcu ar fi întemeiat zona Mărcești (azi fără locuitori), iar Irimia a întemeiat Irimeștii. Alte familii stabilite în Idicel-Pădure în decursul anilor au fost: Dănci Alexandru, zis „A lui Bobu”, după cum spune o mărturie veche a unui urmaș de-al lor: "„Bunicul meu a fost din Borșa, din Maramureș. Ca să scape de armată a fugit împreună cu mamă-sa și s-a adăpostit pe dealurile acestea, pierzându-i
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
vesel, care se termină cu o pace marcată de ciocnitul celor două ploști cu ginars, după care toți pornesc spre casa miresei. Colăcarii cer apoi mireasa: "„Cu vreo două trei cuvinte Care-n carte nu sunt scrise Dar trebuie aicea zise...”". În acest timp muzicanții cântă și alaiul, în frunte cu mirii, nașii și colăcarul, se îndreaptă spre biserică unde are loc cununia. De obicei, nunta avea loc la casa mirelui unde alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
curat al românilor din Transilvania (comuna Jina). Mai toată îmbrăcămintea e făcută din lână. Chiar sătenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
comuna Jina). Mai toată îmbrăcămintea e făcută din lână. Chiar sătenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
rang bisericesc) care s-a mutat cu familia din Shitul din Strâmba, pe dealul din apropierea Bucovului. Stan Diaconu a avut cinci copii și nenumărați nepoți și strănepoți care și-au durat case pe aceste meleaguri și cărora lumea le-a zis Diaconești. Aici exista deja o biserică de lemn și din scândură, ridicată pe moșia lor, la care a slujit Stan Diaconu, după care a venit să slujească Popa Pistol, despre care vom vorbi la satul Pistolești. La început satul a
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
le au, ca martori. Vecinii sunt:1. D-na Irina Câmpineanu (născută Irina Ștefan Bellu); 2. D-l Ministru al Cultelor, Administrația Casei Bisericii din București, pentru locul bisericii Bucov-Adunați dat la 1864 în moșia Burdea-Căldăraru; 3. Moșteniotori C. Mihai, zis Mihăești din comuna Bucov-Adunați, județul Teleorman; 4. Moștenitorii R. Raicu din comuna Bucov-Adunați; 5. Moștenitorii Stancu Neamu din comuna Bucov-Adunați; 6. Moștenitorii Deaconești din comuna Bucov-Adunați; 7. Delimitații din 1864 în moșia Pasărea domiciliați în com. Bucov-Adunați; 8. Delimitații din
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
lăcuitorii ot satu Stroești sud. Argeș, pentru că s-au întâmplat câteva morți dă oameni într-această primăvară trecută, după cum și la alte părți s-au întâmplat și planisiți fiind că trupurile cele moarte pot a omorâ oameni făcându-se (după cum zic ei) vârcolaci, au fost dezgropat doao trupuri, la care au avut ei mai multă bănuială, unul de bărbat și altul de femeie. Și înștiințându-mă eu pentru aceasta, am trimis de am cercetat ca nu, cândva, să fie făcut ceva
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Însă nu se odihnesc numai pă atât că împreleștiți fiind dă vrășmașul binelui neamului omenesc au hotărât ca iarăși să scoață acel trup să-l arză în foc." "Deci, cu toate că potropopul scrie că au făcut datoria sa cu sfătuirea, dar zice că sunt nesupuși sfătuirei și sunt hotărâți a face una ca aceasta." "Pentru aceea nu lipsesc a arăta Măriii Tale rugându-mă să fie luminată poruncă către dumnealor boieri ispravnici ca să-i înfrâneze dă un lucru ca acesta făr’dă
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
destul de încăpătoare și două camere pentru locuința învățătorului cu dependințe (șură, grajd, etc.). În apropierea bisericii mai construiesc o casă comunală servind ca prăvălie și primărie. Între 1850-1860 s-a mai clădit de săteni un local de cârciumă, mai bine zis han compus din 9 camere, pivniță în 3 despărțituri și un grajd cu șură care adăpostea până la 20 de căruțe. S-a clădit apoi localul de vamă compus din două clădiri sau cu două fațade, din care una servea ca
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
Budău, Ianăș Naia, Turcu Petru (Ponoran) și Păluț Dâlja, ajungând până în zona satului de atunci „la Livăzea", canal care se deversa în pârâul Balta Verde, (de fapt în amonte canalul își primea apa din acelaș pârâu). Canalului i se mai zicea și Iazul Morii lui Balazs, un mare proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din copilărie (începutul sec. XX) de două clădiri construite din lemnul din acea pădure: șura lui Fănucu (Unguraș Ștefan) și casa lui Cincora Ianăș Vizan, existente încă în anii ‘30 ai secolului XX. Tarlalei de pădure „Dumbrava" i se mai zicea Bude sec (XX). Satul Livadia este așezat pe lunca Văii Streiului și are în împrejurimi priveliști minunate: • spre vest, vederea versanților estici ai Munților Retezat (vedere spre Vârful Tulișa, spre Valea râului Bărbat și culmea Balea), • spre sud, priveliștea minunată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a sărbătorii se și numea „Nedeița". Vitele se coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor se făcea cu batoze tracționate, la început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a batozei era dificilă, deoarece căile de transport (ulițele) și curțile erau înguste, unele fiind în pantă. Batozele erau ale unor proprietari din alte sate (îndeosebi din zona
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
românești, neexistând nici o persoană de altă etnie (exceptând acea Ludovica, fiica învățătorului Balasz din timpul stăpânirii maghiare). Bărbații fumători foloseau tutun vărsat, păstrat în tabachere de argint, iar aceștia șezând pe băncile din fața caselor își confecționau singuri țigările. Operația propriu zisă consta din răsucirea tacticoasă și pe îndelete a foițelor, umplerea acestora cu tutun, umezirea acestora cu buzele și în final aprinderea, folosind amnarul și iasca. Uneori în loc de foițe se mai folosea și hârtia de ziar (care însă nu prea stătea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
formă de izlazuri sau parcele individuale, având lăcașuri sau stâne (la munte) unde locuiau păstorii.Aceste stâne aveau în mijloc vatra amenajată pentru făcut focul necesar la prepararea mâncării utilizând sistemul “căldărușe”, care era atârnată deasupra focului, iar procesul propriu zis era generatorul unei mari cantități de fum. În stână pe lângă pereți se găseau “paturi” pentru dormit, din “bârne”pe care se puneau frunze, iar pentru acoperire se foloseau pături sau cojoace. Odată cu dezvoltarea industrială a Văii Jiului și a deschiderii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
au fript în frigare (cum au fost sfătuiți) au adus două butoaie cu vin și au pus toate acestea „în capul satului" la intrarea în sat dinspre Pui (în vârful colnicului). Atunci era în acel loc o salcie mare (îi zicea Salcia lui Mihai Lupșa), sub acea salcie s-au așezat cu pâinea, carnea și vinul. Când a sosit armata ungurească au dat la fiecare soldat ,gradat și ofițer câte o pâine, o bucată de carne și o cană cu vin
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
nu avem cu ci... suntem siliți a merge la rând plângând...fără ca să avem măcar o mămăligă de făină pentru copii noștrii...<nowiki>"</nowiki> Centrul parohial in Târgu Trotuș a fost redeschis după începutul sec. al XIX-lea. Iată ce zicea Petru Bogdan (alias Pietro Deodato) Bakšić, vicar apostolic de Sofia în ,Descrierea Țării Românești și a Moldovei<nowiki>"</nowiki>, în mod special a comunităților catolice: 27 octombie 1641 "Am vizitat târgul Trotuș...Sunt 94 de catolici pentru împărtășanie, 28 de
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
aceea, poate, feroeza are două cuvinte pentru „rață”: "dunna" (de la cuvântul din limba galică "tunnag") pentru o rață de casă, și "ont" (de la cuvântul limbii nordice vechi "") pentru „rață” în general. (Acest exemplu a fost însă criticat de unii care zic că cuvântul vine de la "dunna" din limba nordică veche, care la rândul său vine de la "*dusnō" din limba proto-germană.) Alte exemple de cuvinte de origine celtică introduse de mult sunt "blak/blaðak " (zer) limba irlandeză "bláthach"; "drunnur" (coadă de animal
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
-lea îl ajută pe Ioan fără de Țară să-i ia coroana lui Richard, luat prizonier în Germania pe când se întorcea din Țara Sfântă. Contra unei răscumpărări adunate în urma presiunii exercitate de popor, în fruntea căruia s-a aflat Robin Hood (zis și "Robin al Codrilor"), Richard își reia tronul și îl atacă imediat pe regele Franței. După ce a construit la frontiera de sud a Normandiei celebrul Château-Gaillard, moare într-un asediu împotriva unuia dintre vasalii săi trădători, contele de Limoges. La
Richard Inimă de Leu () [Corola-website/Science/300744_a_302073]
-
1961, p.281). Totuși această ipoteză nu poate fi demonstrată, nici urmele arheologice de suprafață, nici documentele, nici măcar tradiția locală nu atestă deloc așa ceva, numele de "Vintilă Vodă" rămânând încă un mister. Ctitorul acestei biserici este marele vistiernic Hrizea Caridi, zis "din Popești", unicul fiul al lui Gheorghe Caridi (Karydis), marele vistiernic al voievodului Matei Basarab timp de 17 ani. După mamă, Hrizea vistiernicul din Popești, este descendent al unei mari familii nobiliare muntene, Sofica Șintescu fiind fiica marelui ban Radu
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
Virtutea Aeronautică, clasa „Crucea de Aur”. Mama este descrisă de autor ca fiind: o femeie bine clădită, cu părul blond și cu ochi albaștri, vitează, pregătită să înfrunte greutățile unei vieți conturate de sărăcie și război. Având anumite concepții așa-zise păgâne mama planificase ca pe cel de-al treilea fiu să-l boteze Decebal, însă tatăl trece în certificatul copilului numele Pavel. Școala generală o urmează în satul natal. În 1960 familia Coruț părăsește comuna Andrieșeni și se stabilește la
Pavel Coruț () [Corola-website/Science/300783_a_302112]
-
relatat o întâmplare din tinerețea sa când un boier sărac poreclit Alexandru Nebunu, revoltat că boierul Belibou dărâma zidurile pentru a-și construi un han cu piatră de la cetate, s-a dus la domnitorul Grigore Alexandru Ghica și i-a zis că este ""păcat să se dărâme cetățile bătrânești, și să-și facă nevrednicii de azi crâșme din ele"". Domnitorul i-a dat la mână un document către isprăvnicie în care poruncea ispravnicului să scoată oamenii din toate satele dimprejurul cetății
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
pe Hector. Ahile primește armura și hotărăște sa se împace cu Agamemnon. Grecii pleaca împreună cu Ahile la luptă. Eroul scoate un strigăt și în fața tuturor grecilor acesta se îndreaptă spre zidurile de necucerit ale Troiei. "Acum se hotărăște soarta razboiului" zise Zeus. Acesta le-a dat permisiunea zeilor de a interveni în luptă. Atena, Poseidon, Hefaistos și Hera de partea grecilor, iar Afrodita, Ares, Apollo și Artemis de partea troienilor. Revenim la lupta muritorilor. Ahile ajunge să se lupte cu Aeneas
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]