157,129 matches
-
întâmplă totuși să ducă cineva somnul copilului, se fură somn de la porc, aducând un pai din așternutul porcului, când acesta doarme, fără ca el să-l observe pe cel care duce paiul. Când copilul plânge mult, fără un motiv anume, se zice că este „diotiet”(deocheat), deoarece s-a uitat cineva prea insistent la el. I se descântă de deochi sau de sperietură, în cazul în care este speriat prin somn.(Floarea Bolojan) Se consideră ca timp de 6 săptămâni lehuza nu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
întoarcă cu spatele spre copil noaptea ca să nu i-l schimbe duhurile rele. Nu are voie nici să meargă la biserică ori să se culce cu bărbatul. (Ana Ciucle) De se întâmplă să moară primii copii dintr-o familie, se zice că n-au noroc la copii. In acest caz al doilea copil, la primele semne de boală, va fi „vândut” formal unei alte femei cu copii. Mama copilului se înțelege cu femeia respectivă care vine la ea acasă și cere
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
biserică nașa pune la căpătâiul copilului o monedă pe care mama o va păstra până la căsătoria acestuia. Atunci tânărul respectiv va cumpăra ceva de acest ban pentru perechea lui fără ca aceasta să știe și în momentul când i-l dăruiește zice în gând: „Să fiu văzut înaintea ta cum este văzut copilul mic înaintea părinților” (Maria Copil). Botezul este urmat totdeauna de o mică petrecere cu rudele apropiate și cu nașii. Toți duc daruri și-i urează copilului noroc în viață
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cu nașii. Toți duc daruri și-i urează copilului noroc în viață și ,creștere mare”. Primul cuvânt al copilului este așteptat cu interes de către părinți, deoarece el indică sexul următorului copil al familiei. Dacă primul cuvânt rostit este ,tata” se zice că el cere frate, iar dacă pronunță ”mama” el cere soră. Mama este atentă când învață copilul să meargă ca acesta să nu facă primul pas cu stângul că “va fi tot slugă și fugar pe pământ”. Copilul care nu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
crede că sunetul clopotului din această noapte poate slobozi graiul copilului (Maria Bodea). Ca să fie copiii cuminți sunt speriați de părinți că vinen „lupu” ori „țâganu”. Primul dinte căzut se aruncă peste casă de către copil la îndemnul părinților și se zice: „Cioară, dă-mi un dinte de oțel, că io-ți dau unul dă os”. La vederea lunii pe cer seara copiii îi cântă: , Lună nouă, lună nouă/ Taie pita-n două/ Și-o unge cu rouă/ Și ne dai nouă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Când unul dintre copii „buctează” adică greșește, celălalt îi va lua locul continuând jocul de la poziția la care a „buctat” partenerul său. Jocul „De-a ascunselea” se numește „Cucusteaua” și se desfășoară după modelul tradițional cu deosebirea că cel care „zice” adică numără în timp ce ceilalți se ascund, rostește expresiile „Una steauă, cucusteauă - Două stele cucustele...“ etc. până la zece sau la cincisprezece după cum s-a stabilit inițial. Cei care ajung primii la locul de țintă sau de „zis” îi „opăcesc” pe cel
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
deosebirea că cel care „zice” adică numără în timp ce ceilalți se ascund, rostește expresiile „Una steauă, cucusteauă - Două stele cucustele...“ etc. până la zece sau la cincisprezece după cum s-a stabilit inițial. Cei care ajung primii la locul de țintă sau de „zis” îi „opăcesc” pe cel care „a zis” încercând să-l oblige să repete „zisul”. Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în timp ce ceilalți se ascund, rostește expresiile „Una steauă, cucusteauă - Două stele cucustele...“ etc. până la zece sau la cincisprezece după cum s-a stabilit inițial. Cei care ajung primii la locul de țintă sau de „zis” îi „opăcesc” pe cel care „a zis” încercând să-l oblige să repete „zisul”. Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii satului. In categoria feciorilor intră
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
tânărul lângă el, se lasă un loc liber pentru fată, apoi se așează ceilalți. Tatăl fetei stă în celălalt cap al mesei. „Cuscritul” are câteva elemente pe care le întâlnim, cu mici deosebiri, în prima parte a desfășurării nunții. Grăitorul zice „Cinstiti gazdi,/ Am călătorit/ Ș-am vinit/ La casa dumeavoastă ne-am oprit/ Că tânăru nost zâci așe/ Pân gura me: -Datu-mi-o Dumnezo naștiri/ După naștiri botez/ După botez creștiri/ Și ceasu dă căsătorii mi-o vinit./ Am auzât c-avețî
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
așe/ Pân gura me: -Datu-mi-o Dumnezo naștiri/ După naștiri botez/ După botez creștiri/ Și ceasu dă căsătorii mi-o vinit./ Am auzât c-avețî o crăiasî păntru tânăru nost./ Dacă ni-ți da/ Bunî plat-âțî căpăta.” Unul dintre gazde, grăitorul miresei, zice: ,Dacî ni-țî plăti/ Om prindi caii/ Și lume tătî om umbla/ Pânî om afla”. Grăitorul îi dă o plată simbolică, invitându-l să bea dintr-o sticlă frumos împodobită. Grăitorul miresei închină, bea și pleacă până la ușă. De acolo se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Se întâmplă uneori ca cei doi cuscri să nu se înțeleagă asupra zestrei, se poate ajunge chiar la despărțirea celor doi tineri din acest motiv. Dacă se înțeleg, părinții băiatului cheamă fata cu părinții „pă videre” în duminica următoare. Se zice că fata merge cu acest prilej să-și „coate locul”. Va avea loc un alt ospăț cu rudele apropiate ale celor doi tineri, se stabilește data nunții, precum și unele detalii necesare desfășurării acesteia. Nunta se fixează la un interval nu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de către o femeie pricepută, ajutată de prietenele fetei. Portul vechi al miresei se compunea din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
apropierea mirilor, pe lângă grăitor se află nuna, femeie sau fată care nu vorbește nimic, nici nu râde. Nuntașii nu știu care e nuna și spun fel de fel de glume pentru a se vedea care dintre fete sau femei nu râde. Grăitorul zice: „Noi avem o păsăruțî/ Ș-o sărutăm în guruțî/ Când păsăruța ne-a cânta/ Guruța i-om săruta”. Atunci nuna zice: „Mulțămesc, mulțămesc/ Cini mi-o slobozât graiu/ Sloboadă-i Dumnezo raiu/ Că dă tățî nuntași-mi pari bini/ Da
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și spun fel de fel de glume pentru a se vedea care dintre fete sau femei nu râde. Grăitorul zice: „Noi avem o păsăruțî/ Ș-o sărutăm în guruțî/ Când păsăruța ne-a cânta/ Guruța i-om săruta”. Atunci nuna zice: „Mulțămesc, mulțămesc/ Cini mi-o slobozât graiu/ Sloboadă-i Dumnezo raiu/ Că dă tățî nuntași-mi pari bini/ Da nu-mi pari ca dă mniri și dă mnireasâ/ C-o vinit cu noi acasî”. Nuna și tăcerea ei semnifică liniștea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
raiu/ Că dă tățî nuntași-mi pari bini/ Da nu-mi pari ca dă mniri și dă mnireasâ/ C-o vinit cu noi acasî”. Nuna și tăcerea ei semnifică liniștea și înțelegerea familială, precum și supunerea soției în fața soțului. Grăitorul mai zice: „Gazdele dă loc, s-o pregătit/ Dă trii zăli și dă trii nopțî n-o mai dormit/ Mâncări buni ni-o gătit”. Incepe servitul mesei. Mai de mult se servea la nuntă țuica, vin sau „cider” - un suc fermentat din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
conci. După aceea „se învelește” cu o basma neagră înflorată. Culoarea neagră semnifică greutățile vieții odată ce a intrat în rândul nevestelor. Când e gata, vine după ea mirele, se preface că-i dă două palme ca să tie de frica bărbatului, zicând: „Asta să ne fie prima și ultima bătaie”. Grăitorul prezintă nuntașilor noua familie, urându-le noroc și îi pune să joace împreună, ca mirele să vadă dacă mireasa nu este șchioapă. Petrecerea mai continuă câteva ore, după care nuntașii pleacă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să vadă dacă mireasa nu este șchioapă. Petrecerea mai continuă câteva ore, după care nuntașii pleacă. In ultima perioadă s-a renunțat la dansul miresei și parțial la învălit; banii și darurile le ia grăitorul, începând cu masa mirilor. Grăitorul zice: „Mnirele nostru-i în pielea goală pă sub chimeșe!”. Atunci mireasa îi dăruiește mirelui o cămașă albă. Urmează nașii, părinții, rudele apropiate și ceilalți nuntași. Drept daruri se dau banii cadouri, constând în lucruri utile viitorului cămin. Grăitorul glumește tot
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în brațe. Gestul semnifică luarea greutăților mai mari de pe umerii femeii pe cei ai bărbatului.(Gavril Toderaș și Maria Petruș). Despărțirea celor doi căsătoriți este considerată o rușine, prin urmare cei doi trebuie să trăiască împreună cu orice preț, deoarece se zice că „Rândulit-o Dumnezău/ Unu bun cu unu rău”(Dumitru Copil). Se consideră că nenorocirea cea mai mare care poate paște o familie este moartea unuia dintre membrii ei. Bătrânii o privesc însă ca pe ceva natural, inevitabil și îi presimt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în foc durerile înfocate din corpul lui. Când se zbate să moară îi aprind o lumânare și i-o pun în mână să-i lumineze calea când va trece în lumea de dincolo. Dacă moare un om fără lumânare, se zice că-i păcat la șapte case. (Ileana Copil) In momentul în care a murit cineva se anunță vecinii și la șapte case din apropiere nu e voie să se lucreze altceva decât pentru mort. Dacă vei lucra lucru de mână
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
scaune. Aceste scaune vor fi întoarse cu picioarele în sus îndată ce se ia sicriul de pe ele, ca să se întoarcă necazul și boala din casă și să se ducă cu mortul. La scoaterea mortului din casă se aruncă grăunțe pe jos, zicându-se: „Să nu mai fie alt mort în casă, așa cum grăunțele acelea nu vor mai răsări”, apoi se aruncă imediat la păsări să le mănânce. Unele femei folosesc pentru anumite practici magice aceste grăunțe. După slujba religioasă rituală, mortul este
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
bucate. Pe măsură ce se apropie sărbătorile, strângerile de corinzi se fac tot mai dese și la ele participă numai bărbații. La începutul postului femeile spală vasele cu leșie, iar în perioada celor câteva săptămâni, nimeni nu mănâncă produse de origine animală, zicând că nu mănâncă de dulce. Copiii pregătesc umblatul cu capra sau cu steaua. Cei până la 13 ani merg cu steaua, iar cu capra cei între 13-16 ani. „Stelarii” sunt grupuri de 3-4 băieți, îmbrăcați în alb, purtând pe cap comănace
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
loc și ziua următoare. Este un foarte bun prilej de întâlnire a tinerilor și chiar de alegere a unui partener, care ulterior poate deveni soț sau soție. In timp ce tinerii joacă, vârstnicii îi urmăresc, punând la cale „târguri”. Se zice că aceea e fată, căreia îi merg „cuscrii” în sărbătorile Crăciunului.(Teodor Bulzan) După terminarea petrecerii de câteva zile, încep pregătirile pentru Anul Nou. Femeile gătesc bucate alese, ca și la Crăciun, dar nu au voie să taie pasări, zicând
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
zice că aceea e fată, căreia îi merg „cuscrii” în sărbătorile Crăciunului.(Teodor Bulzan) După terminarea petrecerii de câteva zile, încep pregătirile pentru Anul Nou. Femeile gătesc bucate alese, ca și la Crăciun, dar nu au voie să taie pasări, zicând că „dacă tai galiță la Anul Nou, tot anul ce urmează vei împrăștia precum galița, tot ce ai agonisit” In seara de Anul Nou se umblă cu capra. Este un joc cu măști, la care participă băieți între 13-14 ani
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mai mari precum și vârstnici. Perecerea începe cu joc. Apoi muzica încetează și un bărbat numit „gogă” adună inelele de la tineri. Inelele fetelor sunt puse pe o vergea iar ale băieților pe alta. Se acoperă cele două vergele iar gazda vergelului zice „Scoate, gogă scoate/ Inel d-argințăl/ Jejet mititel!/ Fecior tânărel.” Acesta scoate o pereche de inele. Tinerii cărora le aparțin vor petrece împreună toată noaptea. Gazda repetă îndemnul până când goga scoate toate inelele. Perechile încep jocul. După o vreme femeile așează
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fete-n undeț!” ( Traian Toderaș). Ca daruri copiii primesc cârnați și fructe. La stretinie (Intâmpinarea Domnului) se ghicește aspectul vremii tot ca la Bobotează. Ziua de 16 februarie este ziua ursului. Acum se stabilește prognoza pe 40 de zile. Se zice ca în această zi iese ursul din bârlog. Dacă e vreme însorită el își vede umbra și va reintra la hibernat deoarece iarna va mai ține încă 40 de zile. In cazul în care este înnorat, nu-și va vedea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]