21,363 matches
-
ce părere ai?); atenționare (Fiți atenți la...); oferire de informații (Iată un fapt sau o formulă...); presupunere (Iată o idee care s-ar putea să ne folosească...); directivă (Iată cum trebuie să procedăm...)" Krussel, Edwards, & Springer, 2004, p. 309 -, cu accente nonverbale de tipul mimicii, gesticii, apropierii sau depărtării de interlocutor(i) etc. Desigur, în vederea optimizării procesului, se impune exersarea tehnicilor discursive (verbale, nonverbale, paraverbale) implicate de toate aceste roluri (și, implicit, ipostaze comunicative) și, deși nu din perspectiva profesorului-actor (cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
corespunde legii interesului/pertinenței, impunând subsumarea mesajului, pe de o parte, contextului/ domeniului implicat de tema discursului și, pe de altă parte, sferei de interes a interlocutorului. Continuând particularizările la nivelul aspectelor normative ale construirii/transmiterii unui mesaj (ca discurs), accentul merită pus pe meta-regulile de coerență propuse de Charolles: (a) meta-regula de repetiție: "un text [...] coerent trebuie să cuprindă în dezvoltarea lui lineară elemente cu recurență strictă"; (b) meta-regula de progresie: "dezvoltarea lui [a textului trebuie] să fie însoțită de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și cum vreau să spun?) și problematica stilului verbal (alegerea anumitor cuvinte din sistemul limbii, în detrimentul altora; explicarea unora dintre elementele lexicale, când este cazul; folosirea unor elemente ludice jocuri de cuvinte, glume etc.; utilizarea sau nu a construcțiilor eliptice; accent pus pe enunțiativ sau, dimpotrivă, pe interogativ, pe neexclamativ sau pe exclamativ; repetarea ideilor principale; folosirea citatelor/a exemplelor personale, în funcție de context etc.), paraverbal (tonul general al discursului, intonația, pauzele semnificative, cuvintele de umplutură ăăă, îîî, timbrul, ritmul vorbirii, intensitatea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lumină nouă/mai bună, a avea o viziune diferită de a ta/celorlalți, a se petrece totul sub ochii mei/lui etc.), auditive (a auzi, a suna, a accentua, a asculta, muzică, muzical, oral, a dialoga, răspicat, sunet, a pune accentul pe, a-ți suna fals, a-mi spune ceva un anumit lucru, a trage cu urechea, cuvânt cu cuvânt, a nu-i plăcea tonul vocii lui, a avea un fel de a spune, a suna fals în gura lui/altcuiva
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o situație de comunicare, în general, respectiv într-o situație de comunicare teatrală, în particular, trebuie să le aibă în vedere: * observarea diferitelor tipuri de comunicare teatrală și a valențelor contextuale ale actelor comunicative subsumate acestora; * identificarea particularităților acestora, cu accent pe elementele limbajului teatral; * decodarea și interpretarea, contextualizată, a indicatorilor verbali, nonverbali și paraverbali reperabili în spectacolul de teatru ca act de comunicare; * exersarea folosirii tehnicilor teatrale valorificabile în anumite contexte comunicative (comune sau subordonate lumii teatrului); * actualizarea, adaptată, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d) cuvinte formate din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d) cuvinte formate din patru silabe lumânare, bunătate, sănătate, greutate, noutate, dimineață, căprioară; (e) cuvinte formate din cinci silabe seninătate, vecinătate etc. (Caracostea, 2000, pp. 301-317, vezi și Munteanu, 2005
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în intervalul de timp indicat; * Ritmul cu mesaj ascuns participanții trebuie să asocieze diferite ritmuri înregistrate cu mesaje posibile; ulterior, le sunt prezentate mesajele originale, se stabilește corespondența ritm mesaj și se compară cu răspunsurile oferite inițial de participanți; * Cu accent/fără accent participanții trebuie să diferențieze sensurile aceluiași mesaj accentuat diferit de la o enunțare la alta; de exemplu: Tare mi-e teamă că el nu va ajunge la timp! sensuri nuanțate corelate cu accentuarea unui anumit cuvânt: tare vs. teamă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de timp indicat; * Ritmul cu mesaj ascuns participanții trebuie să asocieze diferite ritmuri înregistrate cu mesaje posibile; ulterior, le sunt prezentate mesajele originale, se stabilește corespondența ritm mesaj și se compară cu răspunsurile oferite inițial de participanți; * Cu accent/fără accent participanții trebuie să diferențieze sensurile aceluiași mesaj accentuat diferit de la o enunțare la alta; de exemplu: Tare mi-e teamă că el nu va ajunge la timp! sensuri nuanțate corelate cu accentuarea unui anumit cuvânt: tare vs. teamă vs. el
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1. valoarea cuvântului selectat pentru a rămâne în replică; 2. asocierea unor cuvinte în cadrul replicii dramatizării: asta presupune o aranjare specială a topicii frazei vorbite; 3. eliminarea voită a unor cuvinte nu trebuie să impieteze asupra înțelesului replicii; 4. stabilirea accentului frazei, a propozițiunii [...]; 5. stabilirea ritmului necesar unei exprimări corespunzătoare fiecărui personaj în parte și a sumedeniei de sarcini care stau în fața celui care creează textul spus pe scenă" (Tudose, 2002, pp. 49-50). 89 Pentru etapele pregătirii unui spectacol de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
spune) Turchet, 2005, p. 47. 22 Aceasta poate deveni, de altfel, și un instrument de manipulare a interlocutorului (Pease & Garner, 2007, p. 19) manipulare în sens pozitiv sau în sens negativ; pentru ultima accepțiune, vezi cazul întrebărilor-capcană în care, prin accent, poate fi "deturnată" atenția interlocutorului de la elementele importante ale mesajului. Pentru rolul accentului, vezi și Nuță, 2004, p. 23. 23 Vezi și Cooper, 2008, pp. 138-142. 24 Vezi, în acest sens, o amplă și interesantă prezentare a autoîntreruperilor: ca ezitări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
instrument de manipulare a interlocutorului (Pease & Garner, 2007, p. 19) manipulare în sens pozitiv sau în sens negativ; pentru ultima accepțiune, vezi cazul întrebărilor-capcană în care, prin accent, poate fi "deturnată" atenția interlocutorului de la elementele importante ale mesajului. Pentru rolul accentului, vezi și Nuță, 2004, p. 23. 23 Vezi și Cooper, 2008, pp. 138-142. 24 Vezi, în acest sens, o amplă și interesantă prezentare a autoîntreruperilor: ca ezitări (afective sau cognitive) Dascălu Jinga, 2006, pp. 11-19; cu valoare de "fals start
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a lucrării de față, precum și exemple din Héril & Mégrier, 2009. 6 După Zbughea, Bem Neamu, Iordan & Mastan, 2010, pp. 50-52. 7 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 7 Pentru beneficiile jocului de mimă la nivel personal și relațional
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Spicele, de Marcel Breslașu. Vezi, de asemenea, sugestiile privind frazarea textului în versuri, din Loghin et al., 1970, p. 242. 27 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 28 Cf. Gottesman & Mauro, 1999, pp. 15-16. 29 Trebuind să corespundă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
educația non-formală și faptul că educația non-formală crește șansele tinerilor de a se angaja și de a-și dezvolta noi competențe. Consiliul Europei consideră educația non-formală componentă a procesului de învățatre pe tot parcursul vieții. În cadrul activităților proiectului Junior HIPEN, accentul este pus pe îmbunătățirea nivelului de competențe, dezvoltare personală, abilități de viață și cetățenie activă. Activitățiile proiectului determină formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare, competențelor informatice, sociale, antreprenoriale și de exprimare culturală. În cadrul programului european „Tineret în acțiune” este implementat
Rolul proiectelor europene ?n educa?ia elevilor cu deficien?e de auz JUNIOR HIPEN - ?Tineret ?n Ac?iune? by Gabriela Bl?jan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84063_a_85388]
-
și plata ajutoarelor bănești de tot felul. Un moment important în așezarea bazelor legislative ale activității asigurărilor sociale îl reprezintă Legea de unificare a asigurărilor sociale, apărută în Monitorul Oficial din 8 aprilie 1933. În organizarea asistenței medicale a asigurărilor accentul a fost pus pe activitatea ambulatorie. Pentru consultații și tratament ambulatoriu, Asigurările Sociale aveau, în 1943, în administrarea lor, 318 servicii de medicină generală, 40 de chirurgie, 41 boli interne, 33 ginecologie, 31 puericultură, 32 dermato-venerice, 35 stomatologie, 37 radiologie
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
monografice; cu Dan Gerota a publicat „Chirurgia căilor biliare extrahepatice” Ed. Medicală 1957; cu Emil Papahagi „Chirurgia stomacului”, Ed. Academiei 1969; cu M. Ciurel „Chirurgia Pancreasului” Editura Academiei 1970. Lucrările au originalitate și se bazează pe bogata experiență a autorilor. Accentul este pus în principal pe tehnica operatorie, insistându-se îndeosebi asupra tehnicilor adoptate în clinică, pe cercetări originale experimentale. A îndeplinit funcții cu putere de decizie în învățământ și organizare sanitară: Director de studii I.M.F. București (1947-1949); Rector al Institutului
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
administrarea unor medicamente. În cazul pacientului traumatizat critic, echipa de salvare trebuie să limiteze la strictul necesar numărul și tipul procedurilor terapeutice efectuate la locul accidentului, consumatoare de timp din „ora de aur” a pacientului. În îngrijirea prespital trebuie pus accentul pe un transport rapid și sigur către Spitalul de Urgență. Managementul nonoperator în care specialiștii din domeniul specialităților de chirurgie împreună cu imagicieniști, cu cei de la terapie intensivă, pot să stăpânească în așa fel cazul, încât să nu mai fie nevoie
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de pe Muntele Carmel ar fi suspectă de farsă sau iluzionism. Din punctul meu de vedere o asemenea interpretare este superficială, vulgară și greșită. Cred că până la urmă tot Eliade avea dreptate. Proorocii veterotestamentari au dezavuat religiozitatea cosmică, dar au pus accentul pe revigorarea spirituală a omului. Au pariat pe fervorea dăruirii totale lui Dumnezeu. Acest ideal al Sfântului Prooroc Ilie este și astăzi de mare actualitate. Sfântul Ilie citea politica vremii în cheie profund religioasă. Vedea în evenimentele istoriei sale prezența
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sunt în continuare nevoiți să-și ridice bisericile în secret. Țările europene au reacționat imediat după votul elvețian. În Franța, țară cu 6 milioane de musulmani, partidul lui Nicolas Sarkozy a lansat dezbateri despre identitatea națională franceză. S-a pus accent pe componenta creștină a identității naționale și europene culmea ipocriziei chiar de cei ce respingeau cu voioșie menționarea în Constituția UE a rădăcinilor creștine ale Europei. Președintele francez s-a declarat în favoarea construirii de minarete în Franța, dar fără provocări
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Miniștri Nr. 08152 din 1 iunie 1962, Facultatea de Fizică a devenit o structura de sine stătătoare în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, am prezentat modul în care a evolut învățământul de fizică de la înființarea Universității (1862) până în momentul acestei aniversări. Accentul a fost pus pe perioada de funcționare a Facultății (1962-2002) cu o mică sincopă înainte de 1989. În ultimii cinci ani (2002-2007), în Facultatea de Fizică au avut loc transformări fundamentale în concordanță cu noile orientări ale învățământului european, orientari ce
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Facultatea de Fizică a avut o dezvoltare pe care o putem numi explozivă, în cel mai bun sens al cuvântului. Această dezvoltare s-a manifestat mai pronunțat în ultimii cinci ani. Voi trece în revistă, succint, toate aceste transformări cu accent mai deosebit pe cercetarea științifică, activitate care, în ultumii ani, a făcut un progres deosebit. În domeniul activității didactice a)trecerea la organizarea învățământului pe cicluri; b)reorganizarea catedrelor; c)înființarea de noi specializari mai ales în domeniul masteratului. Aici
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]